Criteriul National

Prognoza meteo pentru următoarele trei luni în România

Prognoza meteo pentru următoarele trei luni în România
septembrie 23
06:43 2016

9c92ebc62bfb6b488abf5ff1289ded52

Potrivit prognozei meteorologilor de la Administrația Națională de Meteorologie (ANM) vremea se va menține î limitele normale ale anilor precedenți cu excepția faptului că precipitațiile se vor situa peste normele multianuale în majoritatea regiunilor. Cu toate acestea, zonele sudice si sud-estice vor înregistra un deficit de precipitații.


În luna octombrie, temperaturile medii lunare ale aerului vor fi mai ridicate decât normalul perioadei î cea mai mare parte a teritoriului, cu excepția regiunilor nordice, centrale și vestice, unde acestea se vor apropia de media climatologică. Potrivit măsurătorilor de specialitate, media multianuală lunară pentru luna octombrie este de 9,6 grade Celsius, luându-se în considerare parametrii monitorizați în intervalul 1981 — 2010.

În ceea ce privește valorile termice medii, specialiștii ANM estimează, în perioada analizată, valori medii de temperatură de până la 10 grade Celsius în Transilvania și Maramureș, respectiv de până la 14 grade Celsius în Dobrogea.

Cantitățile totale de precipitații vor fi apropiate de norme în sud-estul și, local, în sudul țării, iar în restul teritoriului vor avea o tendință spre excedent. Media multianuală a precipitațiilor este prognozată la 43,5 litri/metrul pătrat pentru luna octombrie. Cele mai mari cantități de precipitații sunt estimate în Oltenia (până la 70 l/mp), Maramureș (până la 68 l/mp), Banat (55 l/mp) și Transilvania (50 l/mp).

În noiembrie 2016, temperatura aerului va avea valori medii lunare apropiate de normă în cea mai mare parte a teritoriului, posibil mai ridicate local, în sud, sud-est și vest. Cele mai scăzute temperaturi medii se vor înregistra în zona Transilvaniei și Moldovei (între 0 și 5 grade), iar valori termice medii mai ridicate se vor consemna în Dobrogea, respectiv între 5 și 8 grade Celsius.

În privința precipitațiilor, cantitățile totale se vor încadra, î general, peste normele climatologice, stabilite ca medie multianuală lunară la 41,5 l/mp. Cele mai mari cantități de precipitații se vor consemna în Oltenia (până la 81 l/mp), Maramureș (77 l/mp), Crișana (63 l/mp), Banat (58 l/mp) și Muntenia (de până la 51 l/mp).

Potrivit ANM, în luna decembrie, temperaturile medii lunare vor fi în general apropiate de normele climatologice în cea mai mare parte a teritoriului. Media valorilor termice pentru luna decembrie se situează la —0,8 grade Celsius. Temperaturile medii vor fi cuprinse între —5 și 0 grade Celsius, în Transilvania și Moldova, între —2 și 0 grade Celsius în Maramureș, respectiv între 0 și 3 grade Celsius, în Dobrogea.

Pe de altă parte, precipitațiile lunare se vor situa peste normele climatologice, cu excepția estului, nordului și vestului țării, unde acestea vor apropiate de medie, stabilită prin măsurători de specialitate, la 44,8 l/mp. În zona Maramureșului, cantitățile medii de precipitații ar putea ajunge la 92 l/mp, in Oltenia la 87 l/mp, iar în Banat și Crișana la 70 l/mp. În același timp, în Dobrogea estimările variază între 20 și 40 l/mp.

Estimările sezoniere sunt realizate de Centrul European pentru prognoze pe medie durata (ECMWF) din Reading-U.K.Ele au un grad de realizare de aproximativ 60%.

Sursa foto : http: //google.ro

Sursa știre : romaniatv.ro

Redacția ziarului Criteriul Național


Comentarii

Comentarii

Despre autor

Daniel Mihai

Daniel Mihai

Doctor în Interpretare Muzicală, profesor titular la disciplina vioară a Catedrei de Corzi în cadrul Colegiului Național de Arte Regina Maria din Constanța

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

U-NI-RE în cuget și în simțiri… EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Tema unirii cu Basarabia este mai actuală și mai dorită ca oricând. Aceasta, datorită însemnătății sale deosebite suscită nenumărate discuții mai mult sau mai puțin aprinse. În special, în presa scrisă, subiectul este tratat în nota sferei de influență de care sau prin care se poate proba ori atașamentul față de culorile și legile acestui teritoriu blagoslovit de Dumnezeu ori unda de răutate vis a vis de cele menționate. De asemenea, ar trebui ca tocmai caracterul unificator să fie mai puternic decât orice fel de simbolistică istorică și de aceea disprețul și ducerea într-o accentuată stare de relativitate, de autentică degradare a tot ceea ce valorează ideea de românism amplifică starea de încordare,de neliniște atât de prezente în cele două state înrudite.În această ultimă și nedorită categorie se pot identifica destule articole asemănătoare unor mostre îmbibate de ură și venin ce frizează orice urmă de omenie sau de bun simț. Din respect făță de dumneavoastră și mai ales nedorind să nominalizez provocând polemică,am să mă abțin…Dar nu pot să-mi cenzurez o întrebare… Oare câtă dezinformare grosieră se poate ascunde în spatele acestor propagandiști de-a dreptul înfrățiți cu puterile străine,cu imperiile care mereu ne-au râvnit teritoriile și bogățiile de orice natură?De aceea nu pot să trec cu vederea și să uit mincinoasele mituri fabricate împotriva unirii care sunt de fapt niște teorii promovate, cu amatorism sau profesionalism, de cei care își manifestă constant antipatia faţă de procesul de reîntregire a ţării. Cu o retorică plină de ură, anumiți indivizi falsifică și denaturează adevărul istoric și chiar au nerușinarea să spună despre unirea Basarabiei cu România că „ar fi frumos, dar nu se poate” invocând, în acest sens, argumente de ordin economic sau strategic. Interesant e faptul că aceștia nu contrazic adevărul istoric și anume că Basarabia e parte a terioriului românesc. Mesajul lor induce mereu nesiguranţă și teamă, sugerând pericole majore precum instabilitatea economică, apariţia unei minorităţi incontrolabile sau a unei corupţii imposibil de eradicat. Ca și când acești propagandiști ar fi descoperit peste noapte secretul tinereţii fără bătrâneţii și al vieţii fără de moarte dublat de cel al guvernării fără de corupţie, ei influențează pe unii dintre noi la modul cel mai abject și care ține doar de negativitate. Au chiar unele pseudo- argumente care corelează problemele existente în societatea românească cu cele din Republica Moldova, de genul ”că România n-ar avea nevoie de o regiune săracă” . Cunoaștem bine că această stare de corupție endemică este generată de o clasă politică oligarhică, mult mai apropiată de modelul din Asia centrală decât de Europa. Dar,vă rog să fiți fără grijă deoarece domniile lor nu au contract permanent cu funcția și nu vor domni la infinit, așa cum li se pare… A sosit timpul ca să dăm dovezi că suntem înfrățiți, înrudiți, că suntem de același sânge și limbă cu verișorii de dincolo de Prut! Revenind la planul inițial,nu am dispoziția și nici timpul necesar de a demonta toate aceste pseudo-teorii, deoarece aceasta revine ca o datorie de onoare a istoricilor și diplomaților. Dar în cele ce urmează vă propun un exercițiu de imaginație. Acesta se realizează prin corelarea tuturor elementelor posibile care ar duce la acest eveniment cu profunde rezonanțe- UNIREA! De fapt, mai bine spus după reîntregirea, reunirea celor două state,altcumva vor fi parametrii,regulile, legile și automat nivelul de trai. Numai încercați să vă proiectați ideea conform căreia, Republica Moldova va face parte dintr-un stat integrat european, membru al NATO. Peste acestea, îndrăzniți să vă proiectați și imaginea unei justiții imparțiale, corecte ce se vor extinde ca model și peste Prut. Cu alte cuvinte, lucrurile pot evolua într-o direcție normală, firească.Totuși, filo-rușii nu se lasă și încetinesc acest proces. Mai e cazul să ne aducem aminte de „prietenia” și interesul Rusiei, care a încercat să blocheze eforturile Republicii Moldova în sensul integrării europene, aşa cum a procedat de altfel şi în cazul altor state din fosta Comunitate a Statelor Independente? De aceea, din dorința de a ne vedea visul împlinit,ar trebui să nu mai ezităm deloc și nici să luăm peste picior pe semenii care luptă,speră și cred în idealul acestei uniri, în cuget și în simțiri.......

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu