Criteriul National

Proiectul de lege împotriva cianurii a ajuns la Comisia de Mediu

Proiectul de lege împotriva cianurii a ajuns la Comisia de Mediu
februarie 25
12:36 2017

Stopcyanide

Pe data de 21 februarie, proiectul de lege privind interzicerea cianurii în minerit a reapărut pe ordinea de zi a Comisiei de Mediu. Deși agenda ședinței a fost publicată cu doar 24 de ore înainte, semnatarii petiției anti-cianuri s-au mobilizat exemplar și au trimis sute de emailuri membrilor comisiei.

Mulți activiști de mediu au fost acolo, în comisie, cu argumentele sub braț și gata să ia cuvântul. Însă sutele de mesaje și întreaga atenție primită i-a speriat pe membrii comisiei, care au hotărât să absenteze nemotivat. Deși unii dintre deputați încă soseau, președintele comisiei, domnul Remus Borza, s-a grăbit să anunțe amânarea ședinței pe miercurea viitoare – adică pe 1 martie 2017.

În tot timpul cât am stat acolo așteptând să se întrunească cvorumul, puținii politicieni venitiți discutau, vizibil deranjați, despre emailurile primite de la cetățeni. Concluzia domnului Borza a fost că “nici aurul ăla nu îl putem lăsa în pământ…” ceea ce multora le-a ridicat numeroase semne de întrebare…dacă nu cumva au nimerit la Comisia de Industrii și nu la cea de Mediu.

Ședința acestei comisii va deschide ultima rundă de avize și rapoarte pe această lege, înainte de votul în plenul camerei decizionale. Sunt ultimele șanse pentru industria minieră să îngroape legea anti-cianuri, cea pe care o ținem împreună în dezbatere de 8 ani, în ciuda presiunii industriei și a complicilor săi.

Zilele acestea vor fi decisive pentru România și vor hotărî calea dezvoltării ei pentru următorii ani. Când  s-au depus cele 15.000 de semnturi adunate în campania pentru interzicerea cianurii, domnul Borza, a declarat: “Dar sunt vreo 20 de milioane în țara asta!” În ochii lor, fiecare om care nu semnat pentru interzicerea cianurii, este un cetățean care este de acord cu aceste practici.

Reamintim faptul că proiectul minier propus la Certej este dependent de cianură, iar compania canadiană va face tot posibilul să obțină respingerea acestei legi. La Băița Crăciunești, Rovina și alte zeci de amplasamente, companiile miniere așteaptă să răscolească natura pentru a extrage minereul aurifer.

Depinde doar de noi să ne convingem reprezentații aleși să respecte opinia celor peste 60% care cer interzicerea cianurii în minerit în România . Cerem răspicat să nu aplece urechea la lobby-ul industriei.

salvati

 

Mai avem 5 zile până la următoarea ședință, așa că scrie-le și tu și spune-le de ce vrei o Românie fără cianură.

Nu ezita și urmează pașii aceștia:
1. Compune un nou email către următoarele adrese: borza@borzasiasociatii.ro,remus.borza@cdep.ro, costel_alexe83@yahoo.com, bogdan.danut@yahoo.com,pana_doina@yahoo.com, bogdan.danut@yahoo.com, faragopeter@rmdsz.ro,lungu.tudorita@yahoo.com, carmen.moldovan@cdep.ro, caspasia@gmail.com,florin.popa@cdep.ro, racuciclaudiu@yahoo.com, simionlucian2015@gmail.com,ionspanu11@yahoo.com, daniel.suciu@cdep.ro, sms_237@yahoo.com,office@notariatvarga.ro, cornel.zainea@yahoo.com, cp.mediu@cdep.ro,contact@miningwatch.ro
2. Copiază textul de mai jos și completează-l cu numele tău la final:
Către: Membrii Comisiei pentru mediu şi echilibru ecologic

Stimate doamne, stimați domni,

Sunt unul din cetățenii a căror încredere în Parlament este zilnic greu pusă la încercare, dar vă scriu însă cu speranța că spiritul reprezentării cetățeanului de către aleși nu a murit. Propunerea de interzicere a cianurii este acum pe masa dumneavoastră și este o problemă care mă interesează direct, nu doar pe mine, ci și pe cei din jurul meu. PLx 594/2013 se află pe ordinea de zi a ședinței din 21 februarie pentru dezbatere și realizarea unui raport. Suntem zeci de mii de cetățeni cei care privim în aceste momente către dvs., în așteptarea unei decizii corecte care să interzică utilizarea cianurii în industria minieră din România.

Dacă stăm o secundă și ne gândim cine are de câștigat de pe urma folosirii cianurii, vom vedea că în timp ce industria își împarte profitul, noi cetățenii, împărțim poluarea și costurile dezastrelor. Mitul locurilor de muncă produse de utilizarea cianurii este la fel de derizoriu precum mitul existenței cianurii de sodiu în cafeaua pe care o bem zi de zi.

În România există 64 de zăcăminte aurifere, iar dacă doar două dintre ele ar fi exploatate, țara noastră ar utiliza cea mai mare cantitate de cianuri de pe continent (de exemplu: 1 634t/ an la Certej și 13 000t/ an la Roșia Montană). Între 2000-2015 s-au produs 30 de scurgeri, deversări și accidente generate de transportul sau utilizarea cianurii în procesarea minereului în întreaga lume. Nu acesta este viitorul pe care îl vreau pentru țara mea.

In calitatea dvs de membru al Comisiei de Mediu, ne punem totuși încrederea că veți acționa cu responsabilitate în vederea protejării naturii din România.

Cu îngrijorare,
……….. (nume și prenume)

____

Cu prietenie,
Roxana Pencea și echipa Mining Watch România

 

Redacția ziarului Criteriul Național susține acest demers și vă roagă să acționați în consecință și să trimiteți acest mail cât mai curând posibil!

Comentarii

Comentarii

Share

Despre autor

Daniel Mihai

Daniel Mihai

Doctor în Interpretare Muzicală, profesor titular la disciplina vioară a Catedrei de Corzi în cadrul Colegiului Național de Arte Regina Maria din Constanța

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

U-NI-RE în cuget și în simțiri… EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Tema unirii cu Basarabia este mai actuală și mai dorită ca oricând. Aceasta, datorită însemnătății sale deosebite suscită nenumărate discuții mai mult sau mai puțin aprinse. În special, în presa scrisă, subiectul este tratat în nota sferei de influență de care sau prin care se poate proba ori atașamentul față de culorile și legile acestui teritoriu blagoslovit de Dumnezeu ori unda de răutate vis a vis de cele menționate. De asemenea, ar trebui ca tocmai caracterul unificator să fie mai puternic decât orice fel de simbolistică istorică și de aceea disprețul și ducerea într-o accentuată stare de relativitate, de autentică degradare a tot ceea ce valorează ideea de românism amplifică starea de încordare,de neliniște atât de prezente în cele două state înrudite.În această ultimă și nedorită categorie se pot identifica destule articole asemănătoare unor mostre îmbibate de ură și venin ce frizează orice urmă de omenie sau de bun simț. Din respect făță de dumneavoastră și mai ales nedorind să nominalizez provocând polemică,am să mă abțin…Dar nu pot să-mi cenzurez o întrebare… Oare câtă dezinformare grosieră se poate ascunde în spatele acestor propagandiști de-a dreptul înfrățiți cu puterile străine,cu imperiile care mereu ne-au râvnit teritoriile și bogățiile de orice natură?De aceea nu pot să trec cu vederea și să uit mincinoasele mituri fabricate împotriva unirii care sunt de fapt niște teorii promovate, cu amatorism sau profesionalism, de cei care își manifestă constant antipatia faţă de procesul de reîntregire a ţării. Cu o retorică plină de ură, anumiți indivizi falsifică și denaturează adevărul istoric și chiar au nerușinarea să spună despre unirea Basarabiei cu România că „ar fi frumos, dar nu se poate” invocând, în acest sens, argumente de ordin economic sau strategic. Interesant e faptul că aceștia nu contrazic adevărul istoric și anume că Basarabia e parte a terioriului românesc. Mesajul lor induce mereu nesiguranţă și teamă, sugerând pericole majore precum instabilitatea economică, apariţia unei minorităţi incontrolabile sau a unei corupţii imposibil de eradicat. Ca și când acești propagandiști ar fi descoperit peste noapte secretul tinereţii fără bătrâneţii și al vieţii fără de moarte dublat de cel al guvernării fără de corupţie, ei influențează pe unii dintre noi la modul cel mai abject și care ține doar de negativitate. Au chiar unele pseudo- argumente care corelează problemele existente în societatea românească cu cele din Republica Moldova, de genul ”că România n-ar avea nevoie de o regiune săracă” . Cunoaștem bine că această stare de corupție endemică este generată de o clasă politică oligarhică, mult mai apropiată de modelul din Asia centrală decât de Europa. Dar,vă rog să fiți fără grijă deoarece domniile lor nu au contract permanent cu funcția și nu vor domni la infinit, așa cum li se pare… A sosit timpul ca să dăm dovezi că suntem înfrățiți, înrudiți, că suntem de același sânge și limbă cu verișorii de dincolo de Prut! Revenind la planul inițial,nu am dispoziția și nici timpul necesar de a demonta toate aceste pseudo-teorii, deoarece aceasta revine ca o datorie de onoare a istoricilor și diplomaților. Dar în cele ce urmează vă propun un exercițiu de imaginație. Acesta se realizează prin corelarea tuturor elementelor posibile care ar duce la acest eveniment cu profunde rezonanțe- UNIREA! De fapt, mai bine spus după reîntregirea, reunirea celor două state,altcumva vor fi parametrii,regulile, legile și automat nivelul de trai. Numai încercați să vă proiectați ideea conform căreia, Republica Moldova va face parte dintr-un stat integrat european, membru al NATO. Peste acestea, îndrăzniți să vă proiectați și imaginea unei justiții imparțiale, corecte ce se vor extinde ca model și peste Prut. Cu alte cuvinte, lucrurile pot evolua într-o direcție normală, firească.Totuși, filo-rușii nu se lasă și încetinesc acest proces. Mai e cazul să ne aducem aminte de „prietenia” și interesul Rusiei, care a încercat să blocheze eforturile Republicii Moldova în sensul integrării europene, aşa cum a procedat de altfel şi în cazul altor state din fosta Comunitate a Statelor Independente? De aceea, din dorința de a ne vedea visul împlinit,ar trebui să nu mai ezităm deloc și nici să luăm peste picior pe semenii care luptă,speră și cred în idealul acestei uniri, în cuget și în simțiri.......

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu