Criteriul National

Proiectul imobiliar care propune construirea a 3 blocuri cu 4 etaje în grădina sediului PNL, pe Aleea Modrogan, aprobat de Consiliul General – Administratie Locala

Proiectul imobiliar care propune construirea a 3 blocuri cu 4 etaje în grădina sediului PNL, pe Aleea Modrogan, aprobat de Consiliul General – Administratie Locala
decembrie 18
17:34 2019
Proiectul imobiliar care propune construirea a 3 blocuri cu 4 etaje pe Aleea Modrogan 1 A, în parcul vilei Filipescu-Brâncoveanu, monument istoric, a fost aprobat miercuri în ședința Consiliului General. Blocurile ar urma să fie construite practic în curtea vilei în care se află sediul central al PNL, lângă Bulevardul Aviatorilor, după ce terenul a fost dezmembrat și vândut de RA-APPS. În Planul Urbanistic al zonei protejate Filipescu, aprobat tot de Primăria Capitalei, vila apare cu grad maxim de protecție, la fel și parcul pe care urmează să se edifice construcțiile, conservarea fiind obligatorie.

Această bucată din curtea vilei a ajuns proprietate privată după ce RA-APPS a vândut-o în noiembrie 2014 contra sumei de 4.433.800 euro fără TVA.

Proiectul a primit și aviz de la Ministerul Culturii, iar acum urmează să fie supus aprobării Consiliului General. Dacă va primi undă verde și de aici, următorul pas este emiterea autorizației de construire.

Deși este spațiu verde, Agenția pentru protecția Mediului București scrie că nu este nevoie de aviz de mediu și evaluare specifică.

Potrivit Planului Urbanistic Zonal aflat în dezbatere publică, terenul pe care se dorește construirea celor 3 blocuri are o suprafață de 4.200 mp. Indicatorii urbanistici solicitați sunt: POT – 48%, CUT – 2,16, înălțimea maximă – 17 m. Beneficiarul este firma One Modrogan, care are acționari potrivit datelor de la Registrul Comerțului: ONE HERASTRAU PLAZA SRL și ONE UNITED PROPERTIES SA.

Potrivit informatiilor apărute în presă One United Properties este deținută de Victor Căpitanu și Andrei Diaconescu – acționari și în compania Capital Partners. Aceștia au dezvoltat in ultimii ani mai multe blocuri de locuințe de lux in Capitala: One Floreasca Lake (pe malul lacului Floreasca), Madrigalului Residence în Baneasa si One Herastrau Park.

”În prezent pe teren se află şapte construcții parter. După desfiinţarea construcțiilor existente pe teren, beneficiarul solicită construirea unui imobil de locuit în regim de înălțime S+P+3E+ 4ER. POTmax. propus=48%, CUTmax. propus=2,16. Amplasamentul figurează în subzonă „L2b” a PUG – Municipiul Bucureşti, subzona locuințelor individuale şi colective mici realizate pe baza unor lotizări urbane anterioare cu P – P+2 nivele situate în zone protejate şi este cuprins în zona protejată nr. 48, parcelarea « Filipescu » a PUZ Zone Construite Protejate » aprobat cu HCGMB nr.279/21.12.2000 prelungit, în care se admit ca utilizări: locuințe cu standard ridicat, compatibile cu ținuta arhitecturală a clădirilor existente şi pentru care indicatorii urbanistici maxim admişi sunt : POTmax=40%, iar suprafața rămasă liberă trebuie să fie de cel puţin 30mp; CUTmax=1,8 şi Hmax=13m, Hmin=10m. Peste înălțimea admisă se acceptă realizarea unui singur nivel (3 m) retras la 1,5 m față de planul vertical al fațadei”, se arată în certificatul de urbanism emis pe 3 mai 2018.

Însă, potrivit Planului Urbanistic Zonal al Zonei Protejate Parcelarea Filipescu, unde se află vila Filipescu-Brâncoveanu și parcul aferent, terenul vândut de RA-APPS figurează ca spațiu verde plantat cu grad mare de protecție, conservarea fiind obligatorie. Legea nr. 24/2007 spune că „este interzisă schimbarea destinației, reducerea suprafețelor ori strămutarea spațiilor verzi”.

Arhitectul care semnează Planul Urbanistic Zonal prin care se dorește construirea celor 3 blocuri este Dan Șerban, membru în comisia Tehnică de Urbanism unde se discută aprobarea proiectului.

Vila Filipescu-Brâncoveanu, sediul PNL; Foto Agerpres

Simulare cum ar putea arăta cele trei blocuri; Foto: pmb.ro

Despre Parcelarea Filipescu

„Parcelarea Filipescu a rezultat din divizarea proprietății lui Al. Filipescu. Proiectul a fost elaborat în 1912 de arhitectul belgian O. van Rysselberghe. Proiectul a fost corelat cu noul prospect al Șoselei Jianu (stabilit prin 1910) și cu parcelarea Blanc, realizată la sfârșitul secolului al XIX-lea. Odată cu proiectul parcelării Filipescu, primăria a aprobat și câteva reguli simple de construire: retragerea uniformă de la stradă, obligativitatea de a realiza clădiri izolate (vile), înălțimea maximă la cornișă (14 m). Cea mai mare parte a construcțiilor au fost realizate între cele două războaie mondiale. (…) Este un cartier rezidențial aristocratic, tipic pentru opțiunea culturală occidentală a elitelor din prima jumătate a secolului al XX-lea. Gradul de protecție al zonei este maxim: se protejează valorile arhitectural – urbanistice, istorice și de mediu natural în ansamblul lor. Sunt permise intervenții care conservă și potențează valorile existente”, se mai arată în Planul Urbanistic al zonei protejate.

Vila Filipescu-Brâncoveanu a fost construită între 1908-1915 de fiul lui Ion Filipescu-Vulpache, Alexandru (1852-1916) după planurile arhitectului Roger Bolomey. Această reședință, alături de alte bunuri imobiliare, a fost moștenită de Constantin Basarab Brâncoveanu (1875-1967), unul dintre marii proprietari funciari de atunci, văr primar cu Alexandru Filipescu. În anii ’30, Constantin Basarab Brâncoveanu a girat cu această proprietate mai multe împrumuturi bancare pe care însă nu le-a putut plăti la timp, că urmare Primăria Capitalei a intrat în posesia vilei și a parcului. PNL folosește azi vila cu chirie, ea aparținând RA-APPS. PNL și-a exprimat intenția de a cumpăra vila în 2013.

Certificatul de urbanism este semnat de viceprimarul Aurelian Bădulescu și fostul arhitect șef, Diana Olteanu.

Comentarii

Comentarii

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

România…Inteligența Artificială…Guvernul… - EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Dacă nici acum nu vă vine să credeți, guvernul Dăncilă lucrează la strategia națională pentru Inteligența Artificială. Este inimaginabil, aproape de necrezut, dar elaborarea și ratificarea primei strategii naţionale în domeniul Inteligenţei Artificiale va fi o realitate.
Deseori,obișnuiți cu puțin din ceea ce ne tot oferă „din plin” viața aceasta, nu prea realizăm și nu prea știm să reacţionăm la acest soi de anunț oficial. Iar ceea ce este frapant vine de-acum înainte.

Da, stimabilelor și dumneavoastră onorați domni. Din moment ce a fost declarat „liber la Inteligența Artificială”, consecințele și desele implicații ne vor afecta destinele. Poate părea ceva de domeniul SF,dar tocmai ultimele evenimente au început să contrazică „scenariul.”

A trecut moda când mai auzeam de un nou studiu care descria savant implicațiile profunde pe care le au progresele din domeniul inteligenței artificiale. Iar, inevitabilul s-a pridus.Au căzut în derizoriu acele minți luminate, dimpreună cu toata adunarea numeroșilor experți, a think tankuri sau a celebritățilir din Silicon Valley care își dădeau cu presupsul că aplicațiile practice ale Inteligenței Artificiale urmează să ne schimbe viețile în moduri greu de imaginat.

Inteligenţa artificială este trecută de faza „copilăriei”. Acest lucru îl demonstrează unele experimente eşuate care au avut loc. Iar aici dau ca exemplu cazul „adolescentului” Tay al Microsoft, un robot bazat pe inteligenţă artificială care putea dialoga cu utilizatorii de Twitter. Acesta a devenit nazist în câteva ore, compania fiind nevoită să îl retragă. Incidentul a arătat limitările pe care le au maşinile, incapabile deocamdată să facă diferenţa între bine şi rău sau să dea dovadă de empatie.

Dar, ce anume împiedică pentru ca maşinile să ajungă la astfel de însuşiri umane?

Sunt destui semeni care se tem că inteligenţa artificială va fi folosită ca armă, de guverne sau grupări teroriste. Un astfel de sistem avansat, capabil să înveţe, ar putea să compromită orice sistem informatic şi să aibă acces la informaţii extrem de importante. Mai mult, ar putea lansa atacuri cu arme periculoase şi pot da naştere unui război devastator.

Iar acum, „onor” guvern al acestei colonii susţine cu o frenezie de nedescris această modă, dând dovada unui servilism exemplar! Oare cărui scopuri servește?

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu

Partener media exclusiv

Revista presei