Criteriul National

Realitatea din cuvinte

Realitatea din cuvinte
iulie 08
14:03 2018

Opinia publică și interesele particulare sunt mai presus decât realitatea cuvintelor.

18e.mov

Articolul 30 din CONSTITUȚIA ROMÂNIEI este garantul libertății de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credinâelor.
Vedeti, exprimarea opiniilor este o LIBERTATE inviolabila !
Opiniile care conteaza azi , generatoare de curente de opinie care influienteaza covarsitor opinia maselor, sunt cele exprimate la televizor si in presa online.
Dvs., cititorul acestor randuri, ati incercat sa va spuneti gandurile, opiniile la un post de televiziune ?
Veti fi acceptat doar atunci cand „vocea” dvs. ajuta „politica editoriala” a postului !
Pe „piata stirilor” se pun in circulatie numai ceea ce hotaraste Proprietarul postului , iar la Televiziunea publica, ce dispune conducerea, numita politic, deci tot un interes de grup exprima.
Noi, milioanele se spectatori suntem „constransi „cu dibacie sa avem credintele formatorilor de opinie, adica al acelora care sunt pusi in fata sa „se revolte”pe cineva care lezeaza interele unor grupuri de persoane.
Atata venin se injecteaza in mintile noastre , incat devenim fanatici pe chestiuni care nu ne privesc, uitand ca mentinerea noastra in ceata dauneaza grav normalitatii !
Cand veti vedea ca un subiect este dezbatut in mod repetat si cu multa „indignare” sa stiti ca efectul urmarit nu-i la vedere, iar noi, ascultand in mod repetat aceiasi „stire” sfarsim prin a o crede adevarata. „Fluviul”de stiri false curge continuu, asa incat Minciuna e luata drept Adevar.
URGENȚĂ : Sa ne informam, sa distingem graul de neghina si sa ne formam convingerea pe adevaruri !

iluzie-6_89380100

Atata vorbarie in sfera publica, incat nu mai ramane cineva care sa si auda si chiar sa inteleaga ceea ce se spune !

Sunt atent la felul cum vorbesc satenii din zona de deal a Munteniei, unul din leaganele limbii literare. Ascult si incerc sa inteleg continutul cuvintelor rostite spontan, dupa imprejurari. Predomina expresii cu putine cuvine, mai mult interjectii, fapt care imi aminteste de schita lui I.L.Caragiale din 1901 „Cum se inteleg taranii .”
Ca exemplu, predomina raspunsul : Pai Da. Pai…da !
In Moldova, raspunsul de mai sus, are si – o intaritura- : Pai…da, da pai … dar cum dar ?

Aceasta este vorbirea in doi peri, adica intentionat confuza.
Clarificarea ,chiar de la inceput ,ar incalca datoria vietii fiecarui cetatean , aceea de a nu fie prost !
Un dialog cu afirmatii pline de negatii, adica echivoc, da savoare comunicarii , mentine INDOIALA si curiozitatea pentru ceea ce va urma, daca va urma. Altfel, dialogul satenilor n-ar mai avea farmec, iar tacerea ar fi , poate, mai rodnica.
Cuvantul rostit este rodul gandului, asa cum vorbim spontan asa si gandim . Altfel spus, NEINCREDEREA in tot si in toate e felul de a gandi al satenilor. INDOIALA e numai Asteptare. Numai luarea unei decizii este inceputul actiunii. Facand putem sa traim mai bine !
Nevoia de dialog, cu denumirea „golita de continut”- de socializare, nu genereaza certitudini, dimpotriva ,lancezim in afirmatii lipste de precizie, de genul : Se zice ca…; se pare ca…am auzit ca…
Sa nu uitam : dincolo de vorbele noastre smecheresti, e REALITATEA , goala goluta, mai buna sau mai rea, asa cum am construit-o prin FAPTELE noastre !
Intelept este acela care insoteste faptele cu vorbe pline de duh , datorie de onoare a vietii pe pamant !

7

Sursa foto The Creator – IQads,Realitatea.net

Redacția platformei media Criteriul Național mulțumește domnului Vasile Soroceanu pentru acest impresionant material trimis astăzi 8 Iulie 2018 în exclusivitate.Totodată,pe această cale îl asigură de statutul de colaborator permanent.

Comentarii

Comentarii

Share

Despre autor

Daniel Mihai

Daniel Mihai

Doctor în Interpretare Muzicală, profesor titular la disciplina vioară a Catedrei de Corzi în cadrul Colegiului Național de Arte Regina Maria din Constanța

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

U-NI-RE în cuget și în simțiri… EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Tema unirii cu Basarabia este mai actuală și mai dorită ca oricând. Aceasta, datorită însemnătății sale deosebite suscită nenumărate discuții mai mult sau mai puțin aprinse. În special, în presa scrisă, subiectul este tratat în nota sferei de influență de care sau prin care se poate proba ori atașamentul față de culorile și legile acestui teritoriu blagoslovit de Dumnezeu ori unda de răutate vis a vis de cele menționate. De asemenea, ar trebui ca tocmai caracterul unificator să fie mai puternic decât orice fel de simbolistică istorică și de aceea disprețul și ducerea într-o accentuată stare de relativitate, de autentică degradare a tot ceea ce valorează ideea de românism amplifică starea de încordare,de neliniște atât de prezente în cele două state înrudite.În această ultimă și nedorită categorie se pot identifica destule articole asemănătoare unor mostre îmbibate de ură și venin ce frizează orice urmă de omenie sau de bun simț. Din respect făță de dumneavoastră și mai ales nedorind să nominalizez provocând polemică,am să mă abțin…Dar nu pot să-mi cenzurez o întrebare… Oare câtă dezinformare grosieră se poate ascunde în spatele acestor propagandiști de-a dreptul înfrățiți cu puterile străine,cu imperiile care mereu ne-au râvnit teritoriile și bogățiile de orice natură?De aceea nu pot să trec cu vederea și să uit mincinoasele mituri fabricate împotriva unirii care sunt de fapt niște teorii promovate, cu amatorism sau profesionalism, de cei care își manifestă constant antipatia faţă de procesul de reîntregire a ţării. Cu o retorică plină de ură, anumiți indivizi falsifică și denaturează adevărul istoric și chiar au nerușinarea să spună despre unirea Basarabiei cu România că „ar fi frumos, dar nu se poate” invocând, în acest sens, argumente de ordin economic sau strategic. Interesant e faptul că aceștia nu contrazic adevărul istoric și anume că Basarabia e parte a terioriului românesc. Mesajul lor induce mereu nesiguranţă și teamă, sugerând pericole majore precum instabilitatea economică, apariţia unei minorităţi incontrolabile sau a unei corupţii imposibil de eradicat. Ca și când acești propagandiști ar fi descoperit peste noapte secretul tinereţii fără bătrâneţii și al vieţii fără de moarte dublat de cel al guvernării fără de corupţie, ei influențează pe unii dintre noi la modul cel mai abject și care ține doar de negativitate. Au chiar unele pseudo- argumente care corelează problemele existente în societatea românească cu cele din Republica Moldova, de genul ”că România n-ar avea nevoie de o regiune săracă” . Cunoaștem bine că această stare de corupție endemică este generată de o clasă politică oligarhică, mult mai apropiată de modelul din Asia centrală decât de Europa. Dar,vă rog să fiți fără grijă deoarece domniile lor nu au contract permanent cu funcția și nu vor domni la infinit, așa cum li se pare… A sosit timpul ca să dăm dovezi că suntem înfrățiți, înrudiți, că suntem de același sânge și limbă cu verișorii de dincolo de Prut! Revenind la planul inițial,nu am dispoziția și nici timpul necesar de a demonta toate aceste pseudo-teorii, deoarece aceasta revine ca o datorie de onoare a istoricilor și diplomaților. Dar în cele ce urmează vă propun un exercițiu de imaginație. Acesta se realizează prin corelarea tuturor elementelor posibile care ar duce la acest eveniment cu profunde rezonanțe- UNIREA! De fapt, mai bine spus după reîntregirea, reunirea celor două state,altcumva vor fi parametrii,regulile, legile și automat nivelul de trai. Numai încercați să vă proiectați ideea conform căreia, Republica Moldova va face parte dintr-un stat integrat european, membru al NATO. Peste acestea, îndrăzniți să vă proiectați și imaginea unei justiții imparțiale, corecte ce se vor extinde ca model și peste Prut. Cu alte cuvinte, lucrurile pot evolua într-o direcție normală, firească.Totuși, filo-rușii nu se lasă și încetinesc acest proces. Mai e cazul să ne aducem aminte de „prietenia” și interesul Rusiei, care a încercat să blocheze eforturile Republicii Moldova în sensul integrării europene, aşa cum a procedat de altfel şi în cazul altor state din fosta Comunitate a Statelor Independente? De aceea, din dorința de a ne vedea visul împlinit,ar trebui să nu mai ezităm deloc și nici să luăm peste picior pe semenii care luptă,speră și cred în idealul acestei uniri, în cuget și în simțiri.......

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu