Criteriul National

Recesiunea cauzată de COVID-19 este foarte diferită de cele din trecut, avertizează o membră a boardului Băncii Central Europene – Finante & Banci

Recesiunea cauzată de COVID-19 este foarte diferită de cele din trecut, avertizează o membră a boardului Băncii Central Europene – Finante & Banci
noiembrie 13
13:24 2020
Recesiunea cauzată de coronavirus este foarte diferită de crizele economice din trecut și prezintă noi provocări pentru băncile centrale și legiuitori, a declarat o membră a consiliului de administrație al Băncii Central Europene într-un interviu acordat CNBC.

Actuala criză afectează grav sectorul serviciilor, care aproape că și-a sistat activitatea de la introducerea restricțiilor în întreaga lume mai devreme în cursul acestui an.

În pofida unei perioade de respiro în lunile de vară, perioadă în care guvernele europene au relaxat măsurile de carantină, multe restaurante, baruri, cafenele, unele hoteluri și magazine de vânzare cu amănuntul au fost nevoite să se închidă din nou pe măsură ce autoritățile se luptă cu un al doilea val al pandemiei.

„Recesiunea din domeniul serviciilor ar putea fi foarte diferită de o recesiune obișnuită. Așadar una dintre întrebări este: ‘Cât va dura recuperarea?’ Alta va fi: ‘Care sunt efectele asupra șomajului?’”, afirmă Isabel Schnabel, membră a consiliului de administrație al Băncii Central Europene (BCE).

Interviul acordat de aceasta CNBC a venit după ce președintele BCE, Christine Lagarde, a subliniat într-un discurs că „un număr mare de persoane care și-au pierdut locul de muncă în primăvară au încetat să își caute un altul, 3,2 milioane de muncitori fiind clasificați ca ‘descurajați’”.

Aceste persoane nu s-au înregistrat ca fiind șomere așadar nu sunt incluse în statisticile privind rata șomajului.

Rata șomajului a crescut la 8,3% în zona Euro, potrivit ultimelor date din luna septembrie, însă nu a ajuns momentan la nivelul crizelor anterioare, când scăderea numărului de persoane angajate a dus la o creștere vertiginoasă a nivelurilor de șomaj.

Rata șomajului a depășit 12% în 2013 în timpul crizei datoriilor suverane.

Schnabel a declarat că diferitele scheme de păstrare a locurilor de muncă au prevenit o creștere masivă a numărului de șomeri, dar în același timp „unele persoane nu își mai caută de fapt muncă și nu sunt înregistrați ca șomeri”.

În plus, BCE este îngrijorată de maniera în care criza cauzată de coronavirus afectează diferitele segmente ale populației.

„Ce vedem de asemenea, și eu cred că este important, e că [criza] afectează țările în moduri foarte diferite dar afectează foarte diferit și persoanele din cadrul aceleiași țări”, a precizat aceasta.

„Acest lucru prezintă noi provocări, preponderent pe partea fiscală dar, bineînțeles, afectează și politica monetară”.

Există date care arată că tinerii și femeile sunt două din categoriile cele mai afectate de repercursiunile economice ale pandemiei.

Muncitorii tineri tind să aibă contracte temporare de muncă, fiind mai ușor de concediat și multe femei lucrează în domenii în care au contact cu publicul, acestea fiind sever afectate de pandemie.

După relaxarea restricțiilor economia zonei Euro a crescut cu 12,7% în al treilea trimestru din 2020 – cea mai mare creștere înregistrată vreodată. Aceasta a urmat unei contracții de 11,8% în al doilea trimestru când erau în vigoare măsuri stricte de carantină.

BCE a a dat indicii că lucrează la mai multe măsuri de stimulare monetară pentru zona Euro, Lagarde sugerând mai devreme în cursul săptămânii că băncile centrale ar putea introduce condiții mai favorabile pentru bănci și achiziționa obligațiuni guvernamentale suplimentare pentru a ține economia pe linia de plutire.

„Este important ca creditarea să rămână pe atât de puternică pe cât este nevoie”, a declarat și Schnabel, adăugând că BCE analizează „toate” instrumentele disponibile.

„Există motive pentru care n-am redus rata dobânzilor în trecut și acum verificăm dacă aceste motive sunt încă relevante”, a adăugat aceasta când a fost întrebată de posibile modificări ale dobânzii de referință.

BCE s-a remarcat la începutul crizei prin decizia de a nu reduce rata dobânzilor, spre deosebire de băncile centrale ale Statelor Unite (FED) și Marii Britanii (Bank of England).

„Toate deciziilor noastre de politică monetară sunt luate în urma unei analize beneficii-cost, așadar trebuie să ne uităm la eficacitatea măsurilor în circumstanțele actuale și trebuie să ne gândim la efectele secundare, alegând mereu instrumentele cele mai bune pentru acest echilibru”, a declarat Schnabel.

Citește și:

Comentarii

Comentarii

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

România…Inteligența Artificială…Guvernul… - EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Dacă nici acum nu vă vine să credeți, guvernul Dăncilă lucrează la strategia națională pentru Inteligența Artificială. Este inimaginabil, aproape de necrezut, dar elaborarea și ratificarea primei strategii naţionale în domeniul Inteligenţei Artificiale va fi o realitate.
Deseori,obișnuiți cu puțin din ceea ce ne tot oferă „din plin” viața aceasta, nu prea realizăm și nu prea știm să reacţionăm la acest soi de anunț oficial. Iar ceea ce este frapant vine de-acum înainte.

Da, stimabilelor și dumneavoastră onorați domni. Din moment ce a fost declarat „liber la Inteligența Artificială”, consecințele și desele implicații ne vor afecta destinele. Poate părea ceva de domeniul SF,dar tocmai ultimele evenimente au început să contrazică „scenariul.”

A trecut moda când mai auzeam de un nou studiu care descria savant implicațiile profunde pe care le au progresele din domeniul inteligenței artificiale. Iar, inevitabilul s-a pridus.Au căzut în derizoriu acele minți luminate, dimpreună cu toata adunarea numeroșilor experți, a think tankuri sau a celebritățilir din Silicon Valley care își dădeau cu presupsul că aplicațiile practice ale Inteligenței Artificiale urmează să ne schimbe viețile în moduri greu de imaginat.

Inteligenţa artificială este trecută de faza „copilăriei”. Acest lucru îl demonstrează unele experimente eşuate care au avut loc. Iar aici dau ca exemplu cazul „adolescentului” Tay al Microsoft, un robot bazat pe inteligenţă artificială care putea dialoga cu utilizatorii de Twitter. Acesta a devenit nazist în câteva ore, compania fiind nevoită să îl retragă. Incidentul a arătat limitările pe care le au maşinile, incapabile deocamdată să facă diferenţa între bine şi rău sau să dea dovadă de empatie.

Dar, ce anume împiedică pentru ca maşinile să ajungă la astfel de însuşiri umane?

Sunt destui semeni care se tem că inteligenţa artificială va fi folosită ca armă, de guverne sau grupări teroriste. Un astfel de sistem avansat, capabil să înveţe, ar putea să compromită orice sistem informatic şi să aibă acces la informaţii extrem de importante. Mai mult, ar putea lansa atacuri cu arme periculoase şi pot da naştere unui război devastator.

Iar acum, „onor” guvern al acestei colonii susţine cu o frenezie de nedescris această modă, dând dovada unui servilism exemplar! Oare cărui scopuri servește?

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu

Parteneri media exclusiv

Revista presei Raspandacul