Criteriul National

RECITAL CAMERAL EXCEPŢIONAL! Cvartetul Aoede a performat în cadrul Festivalului George Enescu!

septembrie 13
10:47 2015

 

 La Sala Mică a Palatului, Cvartetul de coarde Aoede a interpretat lucrări de Sibelius, Şostakovici şi Enescu.Instrumentiştii acestui ansamblu au fost premiaţi la concursuri din Germania, Rusia şi Italia.

Cvartetul-Aoede

Prima piesă inclusă în recital a fost Andante festivo aparţinând lui Jean Sibelius.Această parte lentă a fost compusă în anul 1920. Are un caracter solemn, profund. Limbajul muzical utilizat este o fină sinteză dintre elementele dinamice şi statice. Se remarcă totodată tendinţa de înnoire a posibilităţilor tehnice şi expresive în literatura post romantică de specialitate ce este o preocupare şi în prezent a tuturor compozitorilor.

A urmat Cvartetul numărul 4 în Re Major, op 83 de Dmitri Şostakovici. Compus în anul 1949, acest opus se distinge prin trei atribute esenţializate:frumuseţe, echilibru şi lirism. A fost conceput în forma traiţională a celor 4 părţi.

Prima parte Allegretto va porni de la o temă, o melodie de inspiraţie rusească, interpretată cu timbrul apropiat cimpoiului. Perfecţiunea tehnică şi cumulul de trăiri, de redare a stărilor psiho emoţionale au constituit nişte repere ale acestui stilat cvartet de coarde.

Partea a II a Andantino poate fi considerată o  romanţă în ton elegiac, în care substanţa sonoră se apropie de acel patos cu trimiteri romantice, atât de specific al acestui compozitor rus.

Partea a III a Allegretto va debuta cu intonarea con sordino a unei teme repezi , asemeni unui scherzo, cu acea trimitere omagială adresată peste secole acelor clasici ce au definitivat acest gen ca formă.Trecerea în partea a IV a se va realiza fără pauză  într un nou Allegretto. Această secţiune are o formă liberă, improvizatorică. Virtuozitatea va prima cu acele intrări în succesiune, pasaje strălucitoare ale tututror celor patru instrumentişti. Pe final, atmosfera se va limpezi iar o anumită eleganţă se va instaura. Paleta timbrală cât şi dozajele fine,calculate au demonstrat clasa individuală cât şi coloratura deosebită, realizată colectiv de aceşti rafinaţi muzicieni.

Pe finalul primei părţi, de acelaşi compozitor s au interpretat scene adaptate după Suita teatrală din Hamlet op 11 şi din Comedia umană. Provenite din muzica anilor 1960 a spectacolelor teatrelor din Moscova, ele rr o stare ăelevă un univers aparteTrecerea bruscă dintr o stare în alta a constituit un alt atu.O muzică plină de savoare, extrem de pitorească în care se descrie atât de clar şi tuşe sonore un material al unei fresce al acelor ani.S a remarcat cea de a doua piesă a primei suite ăn care dozajele extrem de reuşite realizate în manieraa pizzicaato a primei secţiuni vor aduce o temă eroică şi luminoasă redată de  viola solistă, pe o pedală continuă de Sol.Atmosfera extrem de rafinată  va reveni în tonalitatea iniţială Do M ajor.Părţile lente triste şi sensibile au avut acea melodică simplă, tenebroasă ce a contrastat cu pasajele pline de emfază sau destul de învolburate ale celor mai mişcate, sugestiv intitulate ca fiind…Comedia umană.N au lipsit nici momentele pline de atmosferă carnavelească ce au încheiat această primă parte.

După pauză, alături de invitatul special, pianistul chilian Alfredo Perl , publicul meloman a avut păarte de o versiune interpretativă plină de sens a Cvintetului op 29 în la minor de George Enescu. Compus în anul 1940, a fost redescoperit şi interpretat postum după 20 de ani.Este considerată una dintre creaţiile enesciene dintre cele mai complexe şi inspirate din epoca maturităţii.Lucrarea e alcătuită din patru mişcări, grupate în două perechi.

În ansamblul ei, lucrarea cu durata de aproximativ 42 de minutepare a fi un adevărat caleidoscop al întregii creaţii enesciene, având un pronunţat aspect autobiografic ce se regăseşte în substanţa sonoră densă.

Cu o textură foarte bogată, polifonică având acea cromatizare intensă a liniilor melodice, acest opus se plasează undeva la graniţa tonalităţii fără a o deforma.Totodată liniile melodice vor fi preluate de la un instrument la altul. Rolul pianului în acest cvintet e unul cât s epoate de obişnuit, deoarece se deosebeşte de alte opusuri similare în careau excelat nume precum Cesar Franck,Gabriel Faure etc

Nenumăratele aplauze şi ovaţii au răsplătit aşa cum se cuvine acest prestigios cvartet.

Sursa foto www.societateamuzicala.ro

Comentarii

Comentarii

Articole similare

0 Comments

No Comments Yet!

There are no comments at the moment, do you want to add one?

Write a comment

Only registered users can comment.

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

„Ţi-e milă? Ţi-am luat banii!…”- CONTRA-EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Tristele amintiri au ajuns departe…De fapt, cu o anumită ritmicitate , indiferent de context omul are posibilitatea de a alege .

Iar, această posibilitate de a râde sau de a plânge ar trebui să nu ne-o cenzureze nimeni!

De cele mai multe ori, datorită „regulilor nescrise” ale acestei societăţi suntem puşi în faţa unor evenimente triste şi întunecate , dar comicul îşi face apariţia tocmai atunci când ne-am aştepta cel mai puţin.

De la o vreme încoace am tot scris pe diferite atitudini vis a vis de anumite aspecte ce m-au determinat să mă exprim în mai multe registre sufleteşti!

Dar acum e cu totul altă treabă…

Fără să aduc jigniri, situaţia în care se află românul este analizată în mod ironic.“Filantropica” reprezintă cea mai eficientă şi în acelaşi timp amuzantă metodă de a aduce în prim-plan ideea că “nu tot ceea ce pare este adevărat”.

Asemeni unei proiecţii video avem o sumendenie de întâmplări ce constituie o modalitate de a genera materiale de informare publică.

Modul în care noi, asemeni spectatorilor avem „şansa” de a privi lumea este oarecum influenţat de experienţele celor din trecut, deoarece astfel, participând în mod indirect la acţiunile personajelor, noi suntem publicul ce primeşte şi decodifică mesajul în mod diferit.

Replica cheie a lui Gheorghe Dinică (textier pentru cerşetori) :”Mâna întinsă care nu spune o poveste, nu primeşte pomană”, reprezintă fraza de bază a relaţiilor publice.

El este un portret „artistic”, machiavelic până la perfecțiune al diavolului ca show-man de geniu, care prin minciună şi înşelăciune a reuşit să ocupe o poziţie bună în societate. Această replică ar putea să-l includă, în cinismul ei şi pe artistul român care cerşeşte finanţare şi care va rămîne cu mîna întinsă, atâta timp cât nu găseşte o poveste captivantă...........

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo