Criteriul National

Rectificarea a fost rectificată. Noile cifre ale ordonanței publicată în Monitorul oficial – Finante & Banci

Rectificarea a fost rectificată. Noile cifre ale ordonanței publicată în Monitorul oficial – Finante & Banci
august 19
10:45 2020
Față de varianta de proiect, în ordonanța celei de-a doua rectificări bugetare din acest an au apărut modificări ale cifrelor chiar de la început (din textul ordonanței). Pe anexa privind bugetele ministerelor apar, de asemenea, modificări. Au primit mult mai mulți bani decât s-a anunțat inițial: Dezvoltarea, Justiția, Agricultura, MAE, Ministerul Apelor și Pădurilor.

Modificări față de proiectul anunțat la bugetele instituțiilor

Ministerul Justiției inițial primea 71,6 milioane lei. În final se pare că a primit 119,6 milioane lei.

Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației: inițial primea 1,014 miliarde lei, dar în noua variantă, cea finală, 1,114 miliarde lei.

Ministerul Afacerilor Externe: inițial primea 21,04 milioane lei, iar în noua variantă, cea finală, 28,2 milioane lei.

Ministerul Muncii: se taie mai puțin. Inițial, bugetul se diminua cu -1,942 miliarde lei, iar acum, în final se pare că e vorba de 1,892 miliarde lei.

Ministerul Agriculturii: în varianta inițială primea +2,995 miliarde lei. În final a primit 3,445 miliarde lei.

Ministerul Apelor și Pădurilor: inițial era prevăzută suma de 116,6 milioane lei, iar în final a primit 191,6 milioane lei.

Ministerul Culturii are o reducere mai mică decât era vorba inițial: acum e -19,3 milioane lei (anterior -51,5 milioane lei)

Agenția Națională de Integritate primește bani în plus (3,18 milioane lei) după ce inițial i se tăiau 4 milioane lei.

Ministerul Fondurilor Europene primește aceleași credite bugetare, dar crește suma pe credite de angajament de la 1,18 miliar de lei, la 2,18 miliarde lei.

Ministerul Finanțelor Publice – Acțiuni generale: mai mulți bani decât inițial. Acum suma este de 14,155 miliarde lei, anterior era 14,046 miliarde lei.

Au rămas la fel

Ministerul Educației nu primește bani, ci doar „credite de angajament” de 551,4 milioane lei.

Secretariatul General al Guvernului: +124,8 milioane lei (în special mai mulți bani pentru biserici, reiese din nota de fundamentare)

Ministerul Finanțelor Publice: +483,5 milioane lei

Ministerul Afacerilor Interne: +1,264 miliarde lei

Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor: +814,7 milioane lei

Ministerul Sănătății: +3,114 miliarde lei

Ministerul Economiei: +1,54 miliarde lei (În rest are credite de angajament de peste 4,3 miliarde)

Academia Română: +20 milioane lei

Autoritatea Electorală Permanentă: +217,8 milioane lei

SRI: +64,3 milioane lei

Serviciul de Informații Externe: 32,1 milioane lei

Serviciul de Protecție și Paza: 2,3 milioane lei

Serviciul de Telecomunicații Speciale: +64,5 milioane lei

Bugete diminuate:

Camera Deputaților – 8 milioane lei

Curtea de Conturi – Curtea de conturi – -22,3 milioane lei

Consiliul Concurentei – 28,3 milioane lei

Institutul Cultural Român -11,5 milioane lei

Consiliul Superior al Magistraturii – 3,7 milioane lei

Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului -2,19 milioane lei

Inspecția Judiciară -5,93 milioane lei.

Modificări în textul Ordonanței față de proiectul inițial al rectificării

Inițial textul spunea că “bugetul de stat pe anul 2020 se diminuează la venituri cu suma de 289,4 milioane lei”. În varianta publicată în Monitorul oficial, adică finală, cifra este de 589,9 milioane lei.

Și următoarele sume sunt modificate:

În proiect mai spunea că „la cheltuieli se majorează cu suma de 28,590 miliarde lei credite de angajament și cu suma de 24,416 miliarde lei credite bugetare”.

În final se pare că au decis 31,144 miliarde lei credite de angajament și 25,296 miliarde lei credite bugetare.

Mai jos, la articolul 24, unde era vorba despre sumele defalcate de TVA pentru echilibrarea bugetelor locale, a dispărut prevederea cu privire la suma de 284,8 milioane lei. Au rămas doar trei litere ale legii, în loc de patru.

• Ca valoare, dintre cele trei rămase, cea mai importantă este legată de suma de 1,1 miliarde lei pentru județe și municipiul București, în scopul achitării plăților restante înregistrate în contabilitatea unităților/subdiviziunilor administrativ-teritoriale, inclusiv a instituțiilor publice finanțate integral sau parțial din bugetul local și a spitalelor publice din rețeaua autorităților administrației publice locale la data de 30 iunie 2020 inclusiv

A dispărut articolul 26 referitor la directorii direcțiilor din finanțele județene și suma de 14% din impozitul pe venit ce, inițial (prin Legea 5/2020 – bugetul de stat) trebuiau s-o pună într-un cont distinct deschis pe seama direcției generale regionale a finanțelor publice/administrației județene a finanțelor publice, pentru echilibrarea bugetelor locale ale comunelor, orașelor, municipiilor și județelor. Prin proiectul de rectificare se introducea o formulă de calcul pentru repartizare atât la această cotă din impozitul pe venit, cât și din sumele defalcate din TVA. Se pare că acest articol nu mai există în varianta finală a rectificării publicate în Monitorul oficial.

În secțiunea a doua a apărut o modificare ce atrage atenția. Inițial, aici era un articol 28 prin care se modificau două litere din Legea bugetului de stat. Era vorba de repartizarea sumelor de echilibrare pentru bugetele locale ale căror venituri estimate a fi încasate în anul 2020 de acestea în funcție de anumit sume/locuitor. Se pare că acest articol lipsește, de asemenea.

Acestea sunt doar câteva dintre modificările observate la o primă vedere a textului Ordonanței de urgență.

Alte câteva date:

Deficitul bugetar: 8,6% din PIB (a rămas la fel)

Plafonul cheltuielilor de personal: 10,6% din PIB (a rămas la fel)

Plafonul nominal al cheltuielilor totale, exclusiv asistența financiară din partea Uniunii Europene și a altor donatori:
• pentru bugetul general consolidat: 391,344,3 miliarde lei (a rămas la fel)

• pentru bugetul de stat este de 226,132 miliarde lei (SCHIMBAT – anterior era 225,253 miliarde lei)
• pentru bugetul general centralizat al unităților administrativ-teritoriale: 83.532 miliarde lei (SCHIMBAT – anterior era 84,311 miliarde lei)
• pentru bugetul fondului național unic de asigurări sociale de sănătate este de 44,597 miliarde lei (a rămas la fel),
• pentru bugetul instituțiilor/activităților finanțate integral și/sau parțial din venituri proprii este de 34.047 miliarde lei (SCHIMBAT, anterior era 34 miliarde lei)

• alte bugete componente ale bugetului general consolidat 5.805,5 milioane lei (a rămas la fel)

Comentarii

Comentarii

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

România…Inteligența Artificială…Guvernul… - EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Dacă nici acum nu vă vine să credeți, guvernul Dăncilă lucrează la strategia națională pentru Inteligența Artificială. Este inimaginabil, aproape de necrezut, dar elaborarea și ratificarea primei strategii naţionale în domeniul Inteligenţei Artificiale va fi o realitate.
Deseori,obișnuiți cu puțin din ceea ce ne tot oferă „din plin” viața aceasta, nu prea realizăm și nu prea știm să reacţionăm la acest soi de anunț oficial. Iar ceea ce este frapant vine de-acum înainte.

Da, stimabilelor și dumneavoastră onorați domni. Din moment ce a fost declarat „liber la Inteligența Artificială”, consecințele și desele implicații ne vor afecta destinele. Poate părea ceva de domeniul SF,dar tocmai ultimele evenimente au început să contrazică „scenariul.”

A trecut moda când mai auzeam de un nou studiu care descria savant implicațiile profunde pe care le au progresele din domeniul inteligenței artificiale. Iar, inevitabilul s-a pridus.Au căzut în derizoriu acele minți luminate, dimpreună cu toata adunarea numeroșilor experți, a think tankuri sau a celebritățilir din Silicon Valley care își dădeau cu presupsul că aplicațiile practice ale Inteligenței Artificiale urmează să ne schimbe viețile în moduri greu de imaginat.

Inteligenţa artificială este trecută de faza „copilăriei”. Acest lucru îl demonstrează unele experimente eşuate care au avut loc. Iar aici dau ca exemplu cazul „adolescentului” Tay al Microsoft, un robot bazat pe inteligenţă artificială care putea dialoga cu utilizatorii de Twitter. Acesta a devenit nazist în câteva ore, compania fiind nevoită să îl retragă. Incidentul a arătat limitările pe care le au maşinile, incapabile deocamdată să facă diferenţa între bine şi rău sau să dea dovadă de empatie.

Dar, ce anume împiedică pentru ca maşinile să ajungă la astfel de însuşiri umane?

Sunt destui semeni care se tem că inteligenţa artificială va fi folosită ca armă, de guverne sau grupări teroriste. Un astfel de sistem avansat, capabil să înveţe, ar putea să compromită orice sistem informatic şi să aibă acces la informaţii extrem de importante. Mai mult, ar putea lansa atacuri cu arme periculoase şi pot da naştere unui război devastator.

Iar acum, „onor” guvern al acestei colonii susţine cu o frenezie de nedescris această modă, dând dovada unui servilism exemplar! Oare cărui scopuri servește?

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu

Parteneri media exclusiv

Revista presei Raspandacul