Criteriul National

Replica ministrului Transporturilor, după atenţionarea critică a Corinei Creţu cu privire la absorbţia fondurilor: Cred că face referire la perioade anterioare

Replica ministrului Transporturilor, după atenţionarea critică a Corinei Creţu cu privire la absorbţia fondurilor: Cred că face referire la perioade anterioare
mai 14
18:36 2018

Ministrul Transporturilor, Lucian Şova, a declarat, luni, că, referindu-se la scrisoarea comisarului european Corina Creţu, că se referă la perioade anterioare, afirmând că în prezent proiectele pe infrastructură ”sunt la un grad de supracontractare pregătită care depăşeşte 200%”.

Replica ministrului Transporturilor, după atenţionarea critică a Corinei Creţu cu privire la absorbţia fondurilor: Cred că face referire la perioade anterioare

”Am văzut această scrisoare, mâine ne vom întâlnire cu toţi antreprenorii care lucrează în infrastructură, atât pe rutier, cât şi pe feroviar. Ceea ce este conţinut în scrisoarea doamnei Corina
Creţu cred că face referire la perioade anterioare exerciţiului pe care îl avem noi în ultimul an. Din perspectiva absorbţiei pe fonduri europene, din POIM, infrastructură, nu este singura
responsabilă. POIM gestionează şi alte domenii şi probabil că există nişte raţiuni pentru care doamna Corina Creţu a făcut acest lucru. Avem grijă ca niciun proiect să nu se blocheze şi sigur că ne
străduim să ţinem cont de greşelile trecutului, dacă acestea au fost”,
a declarat Lucian Şova.

El a susţinut că nu există riscul de dezangajare.

”La această oră în gestiunea Ministerului Transporturilor proiecte pe ingfrastructură deja sunt la un grad de supracontractare pregătită care depăşeşte 200 %”, a adăugat Şova.

Comisarul european, Corina Creţu, i-a transmis, pe 25 aprilie, premierului Viorica Dăncilă, miniştrilor Lucian Şova şi Rovana Plumb, o scrisoare în care îşi exprima îngrijorarea cu privire la
riscul dezangajării fondurilor UE, potrivit documentului prezentat, luni, de PNL.

„Mă adresez dumneavoastră cu privire la situaţia actuală a investiţiilor din domeniul transporturilor, ca parte a Programului Operaţional Infrastructură Mare (POIM) pentru perioada 2014-2020.
Având în vedere că ne apropiem de jumătatea actualei perioade de programare şi că este momentul în care serviciile Comisiei încep pregătirile pentru următoarea perioadă de programare, sunt extrem
de îngrijorată cu privire la planificarea şi implementarea proiectelor de infrastructură de transport care sunt cofinanţate de Fondul de coeziune şi de Fondul european de dezvoltare regională
(FEDER) în România. (…) În acest sens autorităţile române vor trebui să acorde o atenţie deosebită exerciţiilor bugetare pentru doua fază se vor apropia de finalizare iar noile proiecte riscă a
fi încă în faza de demarare, fără să genereze cheltuielile necesare”
, afirmă comisarul european pentru politică regională, Corina Creţu, în scrisoarea adresată ministrului Transporturilor,
Lucian Şova, ministrului Fondurilor Europene, Rovana Plumb, şi premierului Viorica Dăncilă.

Creţu atrage atenţia că până în prezent doar patru noi mari proiecte majore pentru sectorul feroviar au fost depuse în intervalul 2014-2018, exprimându-şi îngrijorarea cu privire la faza incipientă
în care se află proiectele.

„Pregătirea şi prezentarea de proiecte noi pentru perioada de programare actuală a fost mult întârziată. Până în prezent, numai patru proiecte majore au fost depuse într-un interval de timp de
patru ani: tronsonul de cale ferată Radna-Gurasada-Simeria (1 306 milioane EUR din Fondul de coeziune, aprobat), autostrada Sebeş-Turda faza II (272 de milioane EUR din FEDER, aprobat), autostrada
Câmpia Turzii-Ogra-Târgu-Mureş (247 milioane EUR din Fondul de coeziune, în curs de evaluare) şi Magistrala 6 a reţelei de metrou din Bucureşti (657 milioane EUR din Fondul de coeziune, în curs de
evaluare). Recent, autorităţile române au anunţat o listă de proiecte majore de transport pe care doresc să le înainteze Comisiei în 2018, printre care: Podul peste Dunăre de la Brăila, DN73
Braşov-Piteşti (faza a doua), SibiuPiteşti loturile 1 şi 5, eventual, Craiova-Piteşti, autostrada Transilvania şi varianta de ocolire Bacău. Salut faptul că noi proiecte sunt în curs de pregătire
spre a fi înaintate Comisiei, dar în acelaşi timp îmi exprim îngrijorarea faţă de nivelul scăzut de maturitate al acestora”,
se mai arată în scrisoare.

Comisarul european mai precizează că această cauză ţara noastră riscă „dezangajări imediate”.

„Faptul că pregătirea proiectelor este foarte slabă şi prin urmare, concentrată pe un număr limitat de investiţii, înseamnă că întârzierile înregistrate în implementarea acestor câteva proiecte ar
putea conduce la dezangajări imediate în anul respectiv, periclitând astfel nu numai axele prioritare pe transport din cadrul POIM — ţinând cont de aşteptările din sfera acestor proiecte şi sumele
aflate în joc — cât şi politica de coeziune în România în general”, potrivit sursei citate.

În lumina celor relevate în scrisoarea Corinei Creţu către Executiv, PNL solicită demisia imediată a premierului Dăncilă şi a celor doi miniştri.

„Se vede slaba capacitate de a atrage finanţarea pusă la dispoziţia ţării noastre prin programul 2014-2020, 1,5 miliarde euro alocate România pentru sectorul transporturilor. Sunt convins că se
află de două săptămâni pe masa celor doi miniştri, dar nu a fost făcută publică. Tonul acestei scrisori e unul imperativ pentru autorităţile de la Bucureşti. Spun foarte clar vom că pierde bani
pentru infrastructură pentru că autorităţile nu sunt capabile să preagătească proiectele. Noi îi cerem doamnei Viorica Dăncilă să-şi depună mandatul din fruntea Executivului, iar cu ea să plece şi
cei doi miniştri Lucian Şova şi Rovana Plumb. Eşecul nu mai poate fi tolerat”, a spus deputatul PNL Lucian Bode, preşedintele Comisiei pentru transporturi şi infrastructură din Camera Deputaţilor,
în conferinţa de presă de luni în care a fost prezentată scrisoarea Corinei Creţu.

 

Comentarii

Comentarii

Share

Despre autor

Criteriul.ro

Criteriul.ro

Ziar national de informatii si opinii.

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

U-NI-RE în cuget și în simțiri… EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Tema unirii cu Basarabia este mai actuală și mai dorită ca oricând. Aceasta, datorită însemnătății sale deosebite suscită nenumărate discuții mai mult sau mai puțin aprinse. În special, în presa scrisă, subiectul este tratat în nota sferei de influență de care sau prin care se poate proba ori atașamentul față de culorile și legile acestui teritoriu blagoslovit de Dumnezeu ori unda de răutate vis a vis de cele menționate. De asemenea, ar trebui ca tocmai caracterul unificator să fie mai puternic decât orice fel de simbolistică istorică și de aceea disprețul și ducerea într-o accentuată stare de relativitate, de autentică degradare a tot ceea ce valorează ideea de românism amplifică starea de încordare,de neliniște atât de prezente în cele două state înrudite.În această ultimă și nedorită categorie se pot identifica destule articole asemănătoare unor mostre îmbibate de ură și venin ce frizează orice urmă de omenie sau de bun simț. Din respect făță de dumneavoastră și mai ales nedorind să nominalizez provocând polemică,am să mă abțin…Dar nu pot să-mi cenzurez o întrebare… Oare câtă dezinformare grosieră se poate ascunde în spatele acestor propagandiști de-a dreptul înfrățiți cu puterile străine,cu imperiile care mereu ne-au râvnit teritoriile și bogățiile de orice natură?De aceea nu pot să trec cu vederea și să uit mincinoasele mituri fabricate împotriva unirii care sunt de fapt niște teorii promovate, cu amatorism sau profesionalism, de cei care își manifestă constant antipatia faţă de procesul de reîntregire a ţării. Cu o retorică plină de ură, anumiți indivizi falsifică și denaturează adevărul istoric și chiar au nerușinarea să spună despre unirea Basarabiei cu România că „ar fi frumos, dar nu se poate” invocând, în acest sens, argumente de ordin economic sau strategic. Interesant e faptul că aceștia nu contrazic adevărul istoric și anume că Basarabia e parte a terioriului românesc. Mesajul lor induce mereu nesiguranţă și teamă, sugerând pericole majore precum instabilitatea economică, apariţia unei minorităţi incontrolabile sau a unei corupţii imposibil de eradicat. Ca și când acești propagandiști ar fi descoperit peste noapte secretul tinereţii fără bătrâneţii și al vieţii fără de moarte dublat de cel al guvernării fără de corupţie, ei influențează pe unii dintre noi la modul cel mai abject și care ține doar de negativitate. Au chiar unele pseudo- argumente care corelează problemele existente în societatea românească cu cele din Republica Moldova, de genul ”că România n-ar avea nevoie de o regiune săracă” . Cunoaștem bine că această stare de corupție endemică este generată de o clasă politică oligarhică, mult mai apropiată de modelul din Asia centrală decât de Europa. Dar,vă rog să fiți fără grijă deoarece domniile lor nu au contract permanent cu funcția și nu vor domni la infinit, așa cum li se pare… A sosit timpul ca să dăm dovezi că suntem înfrățiți, înrudiți, că suntem de același sânge și limbă cu verișorii de dincolo de Prut! Revenind la planul inițial,nu am dispoziția și nici timpul necesar de a demonta toate aceste pseudo-teorii, deoarece aceasta revine ca o datorie de onoare a istoricilor și diplomaților. Dar în cele ce urmează vă propun un exercițiu de imaginație. Acesta se realizează prin corelarea tuturor elementelor posibile care ar duce la acest eveniment cu profunde rezonanțe- UNIREA! De fapt, mai bine spus după reîntregirea, reunirea celor două state,altcumva vor fi parametrii,regulile, legile și automat nivelul de trai. Numai încercați să vă proiectați ideea conform căreia, Republica Moldova va face parte dintr-un stat integrat european, membru al NATO. Peste acestea, îndrăzniți să vă proiectați și imaginea unei justiții imparțiale, corecte ce se vor extinde ca model și peste Prut. Cu alte cuvinte, lucrurile pot evolua într-o direcție normală, firească.Totuși, filo-rușii nu se lasă și încetinesc acest proces. Mai e cazul să ne aducem aminte de „prietenia” și interesul Rusiei, care a încercat să blocheze eforturile Republicii Moldova în sensul integrării europene, aşa cum a procedat de altfel şi în cazul altor state din fosta Comunitate a Statelor Independente? De aceea, din dorința de a ne vedea visul împlinit,ar trebui să nu mai ezităm deloc și nici să luăm peste picior pe semenii care luptă,speră și cred în idealul acestei uniri, în cuget și în simțiri.......

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu