Într-un discurs cuprinzător dar și deosebit de original și ambițios ținut la Universitatea Sorbona din Paris, președintele francez și-a prezentat propunerile pentru relansarea construcției europene.Planurile lui Macron se bazează pe aprofundarea integrării europene în domenii precum securitatea și apărarea, politicile privind migrația, economia, clima și noile tehnologii.
Determinarea de a arăta deficiențele şi de a avansa alte direcții
Cuvintele de deschidere ale acestui discurs pe care președintele francez la dat la Universitatea Sorbonne din Paris au sintetizat esența- „Am venit să vă vorbesc despre Europa. Unii vor spune: „Din nou?” Mai bine ar trebui să se obișnuiască cu asta.”
Aproape o oră şi jumătate a durat pledoaria lui Emmanuel Macron în favoarea « refondării » construcţiei europene. Am avut parte de cel de-al doilea mare discurs pe care preşedintele francez îl consacră Europei în ultimele săptămâni. A fost mai întâi preambulul de la Atena iar acum a doua secvenţă, la Sorbona. Intre cele două, a fost şi o intervenţie remarcată, pe aceeaşi temă, în faţa ambasadorilor francezi.
Liderul de la Paris vrea să relanseze construcţia europeană. Vrea o « Europă suverană, unită şi democratică ». În opinia sa, Uniunea europeană nu mai are de ani de zile o viziune pe termen lung. În plus, maşinăria de la Bruxelles este mult prea birocratică, propune prea multe regulamente şi e frânată de obligativitatea de a lua deciziile în unanimitate. « Europa este prea slabă, prea lentă, prea ineficientă » a spus liderul francez de la tribuna marelui amfiteatru de la Sorbona.
El propune deci să se avanseze în cinci direcţii principale: clima, securitatea şi apărarea, chestiunile migratorii, cele economico-comerciale şi digitalul, pe scurt, noile tehnologii. În toate aceste domenii nu se va căuta nici unanimitatea nici cel mai mic numitor comun. Fiecare ţară va putea avansa cum doreşte, în ritmul ei, spre mai multă integrare sau nu. Astfel se vor putea depăşi piedicile puse de deciziile luate în unanimitate de cei 27. « Pionierii » vor putea apoi să fie urmaţi de alţii, cum se întâmplă azi cu acordurile de la Schengen. Iar ţările care nu vor dori să avanseze mai mult, nu le vor putea împiedica pe celelalte să avanseze.
Un apel lansat către Germania
Macron a arătat clar că dorește ca Franța și Germania să conducă principala forță de reformă pentru Europa, invitând critici reînnoite că abordarea sa este respingătoare de interesele țărilor mai mici. Propunerea că viitoarea Comisie Europeană va fi limitată la 15 membri (față de 28 de astăzi) va alimenta doar aceste temeri.
Metoda aleasă de Macron pentru a convinge cancelarul german Angela Merkel este să-și prezinte planul ca fiind ceva care necesită dezbateri ample și ample și propunerile sale ca simple sugestii.Chiar și atunci, amploarea planului său riscă să creeze șocuri și uimire la Berlin și îngrijorarea partidelor politice care văd Franța ca țară guvernată de insuficiența fiscală și dependența periodică de bogăţia și influenţa Germaniei.
De altfel, discursul lui Macron a fost planificat inițial în cea mai mare parte ca o detaliere a propunerilor sale din zona euro, iar intervenția sa la două zile după alegerile din Bundestag a fost criticată pentru o sincronizare incorectă.
În cele din urmă, Uniunea Monetară a reprezentat doar o mică parte a discursului. Macron și-a reiterat ideea că zona euro ar trebui să aibă un buget comun, dar nu a cerut mult mai mult. Dimensiunile bugetului pe care l-au implicat (finanțate prin taxele corporale actuale) și calendarul (numai după ce au fost armonizate la nivelul zonei euro) sugerează un proces modest și lung. Pentru Macron, participarea Germaniei la viziunea sa europeană pare mai importantă decât acumulările sale față de planurile sale de reformă din zona euro.
O listă de proiecte-probleme ce necesită rezolvare
Împreună cu marile sale idei despre locul în care vede Europa, Macron a vrut să sugereze propuneri concrete pentru a ilustra ce înseamnă el în diferite domenii ale politicilor europene. Acest lucru l-a forțat în sarcina dificilă de a manipula printr-un limbaj plin de referințe literare, cu ”zboruri de lirism și zgomote sonore.”
Acest lucru însemna, de asemenea, strângerea de inițiative noi, vechi sau doar pictate. El a menționat crearea unei Agenții Europene de Informații, impozitarea emisiilor de dioxid de carbon la frontierele Uniunii Europene, reînvierea discuțiilor în prezent despre un impozit pe tranzacțiile financiare (TTF), un nou regim al drepturilor de autor pentru opere digitale, bugetul zonei euro, „Agenția europeană pentru inovația perturbatoare”, un efort hotărât de a împinge elevii de liceu și colegii să studieze în alte țări ale UE și crearea „unor adevărate universități europene” care să dea diplome europene.
Riscul este că, (cu atât de multe detaliii existente), discuțiile vor veni de la cei 27 de membri ai UE, după ce chestiunea Brexit-ului va fi împotmolită în dezbateri nesfârșite, creând în același timp o supraîncărcare masivă pentru agenda europeană pentru anii următori. Lansarea în acest discurs a fost lipsa unui sentiment de ierarhie între toate proiectele diferite.
Numărătoarea avangardistă ”cu viteze” în funcție de parteneri e un deziderat?
Macron a fost criticat în trecut pentru promovarea unei „UE cu viteze multiple”, în care țările care acceptă reforme specifice ar putea să nu trebuiască să aștepte un consens mai larg pentru a avansa. El a încercat să-și schimbe poziția ideii, insistând că construirea unui „nucleu puternic și eficient” ar aduce beneficii celor care s-ar putea sau nu s-ar putea alătura doar unei etape ulterioare.
Macron s-a plasat în poziția de a fi obligat să avanseze alte idei. Dar această abordare, în mod evident, nu poate fi aplicată reformei zonei euro, care va reprezenta, fără îndoială, inima discuției UE în următorii luni și va fi principalul motiv al disputei cu Germania. Nu poate exista o zonă euro în mai multe viteze, ceea ce limitează posibilitatea flexibilității pe care o susține Macron. Este de neconceput, de exemplu, ca unii membri ai zonei euro să se alăture pentru a crea un buget comun fără Germania.Ceea ce pare să însemne în realitate Macron este faptul că consideră zona euro drept o bază europeană. Alții se pot alătura într-o etapă ulterioară, dar nu este nevoie să le așteptați.
Totuși, insistența lui Macron pentru un „parteneriat” franco-german reînnoit va servi ca motor care conduce UE înainte va fi văzut de alții ca o altă încercare de a-i respinge preocupările. Acest lucru poate reprezenta un obstacol politic pentru designul proiectat de Macron.
Înclinarea spre stânga în Europa- o temere nicidecum… o modă
Macron a ales ocazia discursului său european de a reveni la legătura cu statutul său intern. Insistența sa repetată asupra faptului că UE ar trebui să-și „protejeze” mai bine cetățenii împotriva varierilor bruște sociale sau comerciale, să creeze un „fond de solidaritate”, să-și sporească bugetul pentru ajutorul de peste mări și să conducă o acțiune hotărâtă împotriva încălzirii globale au părut desprine din paginile oricărui tratat de politică de centru- stânga sau social-democrată din Europa.
Propunerea sa de a revigora dezbaterea despre tratatul TTF în mod similar a suscitat foarte bine interesul printre alegătorii de stânga. Și solicitările sale pentru mai multe investiții publice – finanțate de bugetul zonei euro – pe modelul unui efort major pe care tocmai l-a lansat în Franța, i-au permis să scape de imaginea unui avocat plin de austeritate,aflat în primele luni de mandat.
A apărut ca un lider îndrăzneț cu o viziune europeană -, nu ceva ce putea fi spus despre vreun alt președinte francez în ultimul sfert de secol . De asemenea îi permite să apeleze la electoratul liberal și progresist care a fost dezorientat de unele dintre politicile sale interne la alegeri.
După ce a acumulat reputația politică internă și internațională pe această agendă europeană, Macron s-a plasat în poziția de a fi forțat să avanseze. El a promis că Franța va fi deschisă oricărei forme de discuții și compromisuri, cu condiția ca toate guvernele UE să fie de acord asupra acestui obiectiv.”Nu am linii roșii”(..). „Am doar orizonturi,” a concluzionat liderul din Hexagon.
Sursa foto : Ludovic Marin/AFP via Getty Images
Sinteza acestui material a fost oferită de către Prof.Dr.Daniel Mihai, redactor-șef al platformei media Criteriul Național