Criteriul National

România, din nou pe primul loc în topul mortalităţii în accidente rutiere, arată statisticile preliminare pentru 2021 la nivelul UE

România, din nou pe primul loc în topul mortalităţii în accidente rutiere, arată statisticile preliminare pentru 2021 la nivelul UE
martie 30
22:00 2022

România se situează pe primul loc în ceea ce priveşte numărul de decese produse în accidente rutiere în anul 2021, conform unei statistici realizate la nivelul Uniunii Europene. Rata mortalităţii în România din această cauză este mai mult decât dublă faţă de media europeană, scrie News.ro. Astfel, datele preliminare ale statisticii arată că rata deceselor cauzate de accidente rutiere înregistrată în România anul trecut este de 93 la un milion de locuitori, faţă de 44 cât este media europeană. Cea mai scăzută rată a deceselor o raportează Norvegia, cu 16, Malta, cu 17, şi Suedia, cu 18 decese la un milion de locuitori.

Accident autoFoto: AGERPRES

Cifrele preliminare privind siguranţa rutieră în Uniunea Europeană, din statistica prezentată miercuri de Comisia Europeană, arată că, la nivelul Uniunii Europene, rata deceselor cauzate de accidente rutiere este în anul 2021 de 44, cu două mai multe decât în anul 2020, dar mai mică decât înainte de pandemia de Covid-19, când, în anul 2019, rata era de 51 la un milion de locuitori.

România se menţine pe primul loc în clasamentul privind victimele accidentelor rutiere

Astfel, în anul 2021 media raportată de România este de 93 de decese la un milion de locuitori, faţă de 85 la un milion de locuitori în anul 2020, şi foarte aproape de media de dinaintea pandemiei, respectiv 96 la un milion de locuitori.

Locul al doilea în statistici este ocupat de Bulgaria, cu 81 de decese înregistrate la un milion de locuitori, urmată de Letonia, cu 78 de morţi la un milion de locuitori, şi Croaţia, cu o medie de 72 la un milion.

Cea mai scăzută rată a mortalităţii în accidente rutiere o raportează Norvegia, cu 16 decese / un milion de locuitori, Malta cu 17 decese la un milion de locuitori şi Suedia cu 18 decese la un milion de locuitori.

La nivel UE, numărul deceselor rutiere a scăzut cu 36% în ultimul deceniu

„Se estimează că 19.800 de persoane au murit anul trecut în accidente rutiere, ceea ce înseamnă o creştere cu 1.000 (+5%) faţă de 2020, dar reprezintă totuşi cu aproape 3.000 (-13%) de decese mai puţin faţă de perioada anterioară pandemiei (2019). Obiectivul global este reducerea la jumătate a numărului de decese până în 2030. La nivelul UE, în ultimul deceniu s-a înregistrat o scădere de 36%”,se arată într-un comunicat al Comisiei Europene.

Conform sursei citate, cifrele preliminare arată că nouă state membre – Danemarca, Germania, Irlanda, Cipru, Lituania, Malta, Polonia, Portugalia şi Suedia – au înregistrat în 2021 cel mai scăzut număr de decese din accidente rutiere înregistrat vreodată.

Comparativ cu anul anterior pandemiei, 2019, numărul deceselor cauzate de accidente rutiere în 2021 a scăzut cu 13%, cele mai mari scăderi, de peste 20%, înregistrându-se în Danemarca, Belgia, Portugalia, Polonia şi Lituania.

În schimb, în ultimii doi ani, Letonia, Slovenia şi Finlanda au înregistrat creşteri ale numărului de decese rutiere.

În urban, pietonii reprezintă cea mai mare parte a victimelor / Bărbaţii au cauzat trei din patru decese rutiere / Tinerii, mai susceptibili de a fi implicaţi într-o coliziune rutieră fatală

Statisticile realizate la nivel european arată că 52% dintre decesele rutiere s-au produs pe drumuri rurale, 40% în zonele urbane şi 8% pe autostrăzi. Ocupanţii autoturismelor (şoferi şi pasageri) au reprezentat 43% din totalul deceselor cauzate de accidente rutiere, în timp ce pietonii au reprezentat 20%, utilizatorii de vehicule cu două roţi (motociclete şi mopede) 18% şi bicicliştii 10% din totalul deceselor.

În zonele urbane, pietonii reprezintă cea mai mare parte a victimelor, respectiv 37% din totalul deceselor.

„Întrucât utilizatorii de vehicule motorizate cu două roţi reprezintă 18%, iar numărul de biciclişti (14%) care sunt omorâţi creşte, înseamnă că aproape 70% din totalul deceselor din zonele urbane sunt utilizatori vulnerabili ai drumurilor. Bărbaţii au cauzat trei din patru decese rutiere (77%). Persoanele în vârstă (65+) au reprezentat peste un sfert (28%) din totalul deceselor, deşi, în mod proporţional, mai mulţi tineri sunt ucişi în trafic. În timp ce 12% dintre persoanele ucise pe drumurile din UE aveau vârsta cuprinsă între 18 şi 24 de ani, această grupă de vârstă reprezintă doar 7% din populaţia UE. Astfel, statisticile ne arată că tinerii sunt mai susceptibili de a fi implicaţi într-o coliziune rutieră fatală”, precizează oficialii Comisiei Europene.

În 2020, în Liechtenstein s-a înregistrat un singur deces din accidente rutiere, ţara raportând zero decese 2021.

Citește și:

Comentarii

Comentarii

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

photostudio_1649947095742

EDITORIAL

România…Inteligența Artificială…Guvernul… - EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Dacă nici acum nu vă vine să credeți, guvernul Dăncilă lucrează la strategia națională pentru Inteligența Artificială. Este inimaginabil, aproape de necrezut, dar elaborarea și ratificarea primei strategii naţionale în domeniul Inteligenţei Artificiale va fi o realitate.
Deseori,obișnuiți cu puțin din ceea ce ne tot oferă „din plin” viața aceasta, nu prea realizăm și nu prea știm să reacţionăm la acest soi de anunț oficial. Iar ceea ce este frapant vine de-acum înainte.

Da, stimabilelor și dumneavoastră onorați domni. Din moment ce a fost declarat „liber la Inteligența Artificială”, consecințele și desele implicații ne vor afecta destinele. Poate părea ceva de domeniul SF,dar tocmai ultimele evenimente au început să contrazică „scenariul.”

A trecut moda când mai auzeam de un nou studiu care descria savant implicațiile profunde pe care le au progresele din domeniul inteligenței artificiale. Iar, inevitabilul s-a pridus.Au căzut în derizoriu acele minți luminate, dimpreună cu toata adunarea numeroșilor experți, a think tankuri sau a celebritățilir din Silicon Valley care își dădeau cu presupsul că aplicațiile practice ale Inteligenței Artificiale urmează să ne schimbe viețile în moduri greu de imaginat.

Inteligenţa artificială este trecută de faza „copilăriei”. Acest lucru îl demonstrează unele experimente eşuate care au avut loc. Iar aici dau ca exemplu cazul „adolescentului” Tay al Microsoft, un robot bazat pe inteligenţă artificială care putea dialoga cu utilizatorii de Twitter. Acesta a devenit nazist în câteva ore, compania fiind nevoită să îl retragă. Incidentul a arătat limitările pe care le au maşinile, incapabile deocamdată să facă diferenţa între bine şi rău sau să dea dovadă de empatie.

Dar, ce anume împiedică pentru ca maşinile să ajungă la astfel de însuşiri umane?

Sunt destui semeni care se tem că inteligenţa artificială va fi folosită ca armă, de guverne sau grupări teroriste. Un astfel de sistem avansat, capabil să înveţe, ar putea să compromită orice sistem informatic şi să aibă acces la informaţii extrem de importante. Mai mult, ar putea lansa atacuri cu arme periculoase şi pot da naştere unui război devastator.

Iar acum, „onor” guvern al acestei colonii susţine cu o frenezie de nedescris această modă, dând dovada unui servilism exemplar! Oare cărui scopuri servește?

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu

Parteneri media exclusiv

Revista presei Raspandacul