Criteriul National

ROMÂNIA ÎNCOTRO ? – O scurtă retrospectivă a ultimilor 26 de ani cu avantaje şi dezavantaje…

ROMÂNIA ÎNCOTRO ? – O scurtă retrospectivă a ultimilor 26 de ani cu avantaje şi dezavantaje…
decembrie 06
08:19 2016

16highres_00000402128914

România este membră a UE de peste 9 ani, încă dorim să trăim mai bine decât în perioada comunistă.

Suntem membrii cu drepturi depline de la 1 Ianuarie 2007, adică nici mai mult nici mai puţin decât 9 ani, 3 luni şi 20 zile!… În tot acest timp, noi românii am avut parte de anumite avantaje, dar şi dezavantaje, pe care le voi încerca sa le cuantific petru dumneavoastră. Bineînţeles că aderarea României şi Bulgariei a fost una destul de anevoioasă şi grea, pentru ca au trebuit să se înfăptuiască o serie de reforme atât economice, dar şi de natură juridică.

Am fost acceptaţi în marea familie europeană împreună cu fraţii de la sud de Dunăre, chiar dacă nu îndeplineam toate condiţiile de aderare, pentru că în acele momente tocmai începeau agresiunile celor din est. Apoi, ar cam trebui să nu uităm că suntem încă în plin proces de reforme chiar cu efecte directe în lupta anticorupţiei. Este important acest aspect deoarece suntem în prag de alegeri şi trebuie să ştim pe cine vom alege, atunci când va trebui să ne prezentăm la urne.

 

Corupţia este o plagă a societăţii care duce în mod clar şi direct la anarhie şi distrugerea lentă şi sigură a colectivităţii în care trăim şi poate chiar, ducând ideea mai departe aduce prejudicii precum cele ale dezmembrării teritoriale.  Trebuie să fim conştienţi de trecutul istoric al neamului românesc cu nenumărate sacrificii umane şi materiale în special din ultimii 200 de ani, efortul pentru întregirea Neamului Românesc de origine daco-romană. Nu vom insista asupra acestui aspect, însă se impune analizată societatea românească în context european, naţional dar şi ca membră a NATO.

steag USA

Departamentul de Stat al SUA a arătat în Raportul anual despre Drepturile Omului că în România există încă nenumărate cazuri de corupţie în rândul oficialilor, în timp ce confiscarea averilor este încă greu de pus în aplicare.

Deşi legislaţia prevede pedepse penale pentru corupţie în rândul oficialilor, Guvernul nu a implementat eficient legea, iar autorităţile, inclusiv judecătorii, s-au implicat uneori în practici de corupţie fără a fi pedepsiţi”,se arată în raportul Departamentului de Stat dat publicităţii acum o săptămână.

Raportul face referire de asemenea la faptul ca imunitatea demnitarilor a dus la blocarea unor investigaţii in cazurile de corupţie.Darea de mită este comună în privinţa instituţiilor de stat, în special în sistemul medical, notează raportul.Este menţionat de asemenea amănuntul important legat de verdictele instanţelor în privinţa proceselor de corupţie care au fost adesea lipsite de constanţă. Nu cred că mai e cazul să vă amintim de sentinţele care au variat între infracţiuni similare iar aplicarea deciziilor instanţelor a fost mereu obstrucţionată de probleme de procedură, în special în ceea ce priveşte confiscarea averilor.

De când am intrat în UE, cetăţenii României au plătit taxele aferente Uniunii Europene, pentru ca sumele adunate să poată fi direcţionate direct către sectoarele de dezvoltare din planul european de dezvoltare durabilă. Birocraţia europeană este una destul de anevoioasă, chiar lentă. Acest fapt este amplificat şi de lipsa suficientă de know-how din partea celor care vor să acceseze fonduri europene. România a pierdut déja multe fonduri din cauza faptului că mulţi care au realizat proiecte fezabile, însă acestea nu se aflau în trendul de dezvoltare al UE. Apoi având parte de legislaţia duplicitară cât şi greutatea de accesare a fondurilor, amplificată de corupţie, au dus la îngreunarea dezvoltării durabile.

Până acum nu cred că am zis ceva nou, însă cel mai important este alt aspect, ce se leagă de ce simte românul de rând ca cetăţean UE şi ce fel de avantaje sau dezavantaje are… După câte cunoaştem majoritatea celor care au găsit un loc de muncă mai bine plătit în ŢĂRILE VESTICE ale UE se pot lăuda că primul mare avantaj al integrării României în UE e conferit de libera circulaţie. Astfel au putut călători în scop turistic, sau pentru a găsi un loc de muncă mai bine plătit decât în România. Faptul ca trăim într-o „ţară mare” denumită UNIUNEA EuropeanĂ (UE) reprezintă unul dintre cele mai importante aspecte ale tuturor românilor. Ţările în care muncesc români într-un număr considerabil sunt Italia, Spania, Germania, Franţa, Belgia, Marea Britanie, iar în plan secundar pot aminti ţări precum Suedia, Norvegia, Grecia, Irlanda şi Portugalia.

În aceşti ultimi 9 ani de convieţuire europeană, noi românii am putut experimenta ce înseamnă să munceşti în străinătate, să nu fi acasă lângă familie sau alături de cei dragi, să trăieşti zilnic cu dorul de casă si de plaiurile natale, de obiceiurile şi…de bucătăria tradiţională românească. Toate acestea pot fi cuantificate la categoria sacrificii.

Apoi naţionalismul local, tratamentul inegal în faţa autorităţilor europene din ţările gazdă, tratamentul şi lipsa de respect din partea locuitorilor ,a băştinaşilor care privesc românii ca pe nişte invadatori şi/sau nişte oameni care au venit să profite de sistemul social respectiv agravează acest tablou cu tente sumbre!

Brexit-ul – o provocare pentru toţi!

Ei bine, toate acestea consider că se pot pune în balanţă numai dacă remuneraţia financiara este una satisfăcătoare. Noi credem că în acest moment, întreaga Uniune Europeană înregistrează o scădere economică considerabilă, astfel încât salariile obţinute de est-europeni în partea de vest a Europei s-au diminuat semnificativ. Apoi pe fundamentul unei crize economice mondiale s-au luat măsuri de protecţie sociala in mai toate tarile membre UE, pana intracolo cand unele tari au taiat banii de alocatie chiar a copiilor din Romania, însă nu şi pentru ceilalţi est- europeni. Astfel românii au fost din nou sacrificaţi spre exemplu si de dragul Brexitului.

Brexit 8reprezintă termenul care definește posibila ieșire a Reg9atului Unit din Uniunea Europeană – a devenit o îngrijorare în plan politic și economic, nu doar la nivelul arhipelagului britanic, ci și pe continent și mai departe, la nivel global.

Pentru a înțelege impactul pe care ieșirea Marii Britanii din UE l-ar avea asupra României, este necesară analiza  scrisorii înaintate lui Donald Tusk de către premierul britanic în iarna anului trecut, 2015!

David Cameron și-a structurat cerințele în patru propuneri de reformă, privind guvernanța economică, competitivitatea, suveranitatea și imigrația. Dintre acestea, ultima ar afecta România în mod particular.

 

Majoritatea vest-europenilor au considerat că ar fi un mare avantaj economic dacă ar înlocui mâna de lucru est- europeană cu cea provenită din spaţiul extracomunitar, deoarece noii venitţi vor lucra pe bani mai puţini, iar acei bani vor fi cheltuiţi în interiorul ţării respective. Astfel s-ar opri ieşirea de capital, de valută convertibilă către Europa de est. Dar iată că din nou, socoteala de acasă nu li se potriveşte… cu cea din târg, pentru că noii veniţi nu vorbesc limbi străine, nu au pregătire profesională necesară integrării lor în Europa, trăiesc pe ajutoare sociale considerabile şi nu de multe ori au comportamente antisociale, dedându-se la fapte imorale (violuri, furturi şi chiar omoruri). Să nu mai amintesc de atentatele teroriste ale ISIS de la Londra, Berlin, Bruxelles şi Paris…

Iar aceste lucruri nu pot fi stăpânite ci doar prevenite! Iar aceste lucruri au fost posibile prin acest concurs de împrejurări…

Un rol important în afacerea Brexit îl are summitul Consiliului European, care s-a desfășurat în perioada 18-19 februarie la Bruxelles, sub conducerea lui Donald Trusk și care s-a concentrat pe cererile Marii Britanii și rezolvarea problemei migrației. U.K. este un actor important în economia Uniunii, dar și în afacerile externe. De aceea, Donald Tusk conduce negocieri de mare importanță pentru viitorul Uniunii Europene, prin care se încearcă găsirea unor soluții viabile și sustenabile atât pentru conservarea principiilor pe care Uniunea e fondată, cât și pentru rezolvarea problemelor presante din Marea Britanie.

De aceea, nu ne putem întoarce acasă trâmbiţând o victorie şi evita astfel un referendum privind Brexit-ul, în care balanţa eurosceptici-proeuropeni este la limită. În această ecuaţie, România şi-a statuat deja poziţia, prin vocea preşedintelui Klaus Iohannis:” vrem ca Marea Britanie să rămână în UE şi deci să i se facă pe plac, mai puţin la capitolul restricţiilor privind subsidiile pentru imigranţi, unde dorim să negociem anumite prevederi.” Spre deosebire de România, grupul ţărilor est-europene de la Vişegrad s-a opus de o manieră tranşantă acestei pretenţii britanice şi nu dă nici în prezent semne că negociază.

Schengen

 

Nu suntem deloc analişti, dar considerăm că asistăm mai degrabă la un şantaj britanic, nu la o negociere, iar că Marea Britanie joacă mai degrabă la bluff, un referendum pentru Brexit fiind extrem de riscant chiar pentru Regat. România, ca şi UE, ar fi trebuit să aibă o poziţie mult mai fermă, mai ales că nu este prima oară când britanicii pun beţe în roate UE.De aceea, ca în toate perioadele istorice trecute,România cedează de fiecare dată când e vorba despre interese naţionale, dar când e vorba de principii europene, precum criza refugiaţilor, a fost împotrivă. Iar tocmai această defazare a poziţiei oficiale româneşti care s-a izolat în problema refugiaţilor, când a fost vorba de solidaritate europeană acum pare că cedează prea uşor.Dar, numai timpul şi caracterul conducătorilor va fi cel care va hotărâtor!

E de amintit faptul că România, prin poziția ei geo-politică, deși nu va fi afectată în mod dramatic de Brexit… va resimți efectele negative ce se vor propaga pe teritoriul Uniunii Europene, datorită noului echilibru al puterii ce se va instala la Bruxelles în urma plecării eurodeputaților britanici.

Nevoia sau apartenenţa la spaţiul Schengen

În aceste condiţii apartenenţa la SCHENGEN nu mai este o prioritate naţională şi se pare ca interesele românilor pentru UE încep să se diminueze semnificativ. Apoi lipsa existenţei unei cetăţenii europene cu drepturi egale duce la nemulţumiri tot mai mari din partea est-europenilor. Spun aceasta pentru că în ţările est-europene, vesticii fac afaceri încă profitabile şi exploatează la maximum tot ce se poate, exfoliind resursele, prostia şi corupţia politicienilor locali. Apoi aş vrea să mai subliniez şi faptul că în acest context de după aderare, românii au fost discriminaţi, nerespectaţi pentru faptul că sunt săraci. Iar româncele au ajuns chiar să fie vândute ca sclave sexuale în Vest, medicii, inginerii şi IT-istii au fost luaţi de companiile străine, în timp ce forţa de muncă calificată munceşte deseori fără forme legale, iar de aici  rezultă implicit lipsa de asigurări sociale, fondurile de pensie sau şomaj. Toate acestea au fost făcute în detrimentul nostru, al tuturor românilor. Singura ţară care ne oferă ajutor direct este SUA. România trebuie să înveţe să profite la maximum de această relaţie, care poate deveni şi mai avantajoasă pentru întrega naţiune română, atât din punct de vedere al securităţii regionale, cât şi din punct de vedere economic.

untitledChiar daca mulţi dintre români nu ştiu sau nu vor să recunoască faptul că mentalitatea românească se apropie foarte mult de cea americană, această situaţie este o relitate inecontestabilă.Românii sunt cei mai buni vorbitori de limba engleză din Europa, iar majoritatea artiştilor români cânta în engleză ca şi cum ar fi limba lor nativă, unii dintre ei făcând carieră internaţională în SUA. Când fac această afirmaţie, trebuie să vă aduc aminte că noi toţi ne doream să fim ca americanii, să fim pragmatici ca ei, puternici ca ei, bogaţi ca ei, să construim o Americă chiar aici… la noi în spaţiul carpato-danubiano-pontic! Am dorit să construim o democraţie de tip american , iar asta pentru ca America  era pentru noi, o unitate etalon a libertăţii şi a prosperităţii.

Românii sunt singurii europeni cu mentalitate similară cu cea americana şi care au apreciat cultura urmaşilor indieni şi yankei în adevăratul sens al cuvântului. Aş aminti aici de muzica lui Frank Sinatra, Merlin Monroe, Elvis Presley, Madonna şi Michael Jackson sau Lisa Minelli. Să nu uitam de filmele Hollywood-ului ALE GENULUI western cu John Wayne, Kirk Douglas, apoi seria de succes Dallas cu Larry Hagman, Linda Gray, Patrick Duffy, urmaţi de actorii mai tineri precum Tom Cruise, Banderas, Angelina Jollie sau Brad Pitt,Russel Crowe, Jude Law,Anthony Hpkins şi mulţi, mulţi alţii.

Vă mai destăinui o descoperire personală! Românii care locuiesc în SUA se simt ca şi în România,” se simt acasă”. Fapt care nu se confirmă pentru cei din spaţiul UE. Cîlîtorind şi intrând în contact cu nenumăraţi străini şi  ]n special cu mulţi americani i-am întrebat cum se simt în România? Aceştia au răspuns că…” se simt ca acasă în SUA.” Bineînţeles că la început am crezut că este vorba de un simplu act de complezenţă, însă realitatea era exact cum spuneau ei. Se simţeau acasă!… Astfel mi-am pus întrebarea urmatoare!… De ce era posibil aşa ceva? Răspunsul l-am dedus şi este de o simplitate dezarmantă şi constă în faptul că noi românii am crescut în cultura americană şi suntem singurii europeni cu mentalitate americană.

american-flag-SUA este singura care furnizeaza securitate în Europa şi ni se pare absurd ca europenii nu apreciază efortul americanilor de a apăra libertatea europenilor faţă de o agresiune iminentă de la răsărit. România a fost şi este la “răscrucea marilor furtuni” de mai bine de 1000 de ani. Aici ne referim la faptul că din Vest, fostul imperiu Austro-Ungar ne-a împilat şi jefuit timp de 200 de ani, la est de Imperiul Ţarist al  Maicii Rusii, iar la sud am avut „fericirea” de a fi  mereu aproape de Imperiul Otoman.  Singurii care nu fac parte din peisajul istoric regional sunt fără doar şi poate Statele Unite ale Americii, care încurcă planurile de expansiune şi asigură un climat de pace în acest areal şi are grijă absolut de toate cele foste trei mari imperii!

 

De aceea credem că în acest moment crucial, chiar dacă ne consideră unii şi alţii sau chiar ne aflăm pe postura de a fi… ultima găină din Europa (şi aceea bolnavă de gripă aviară), acum avem o şansă unică, de a ne putea transforma, cu pricepere şi voinţă, cu caracter şi personalitate în vulturul american.

Ce ar fi daca am adera în urma unui referendum, la integrarea României in S.U.A?

Dacă vom facem un joc de perspicacitate, cred că ar fi cea mai inteligentă mutare a noastră, acelor ce simţim şi trăim româneşte, din ultimii 2000 de ani, pentru că am avea peste noapte investitori americani, o legislaţie sigură, şi premisele unui ajutor al unei puteri economice şi militare superioare, am avea paşapoarte americane, nu ne-am mai chinui să ne dotăm cu armamament modern şi costisitor pentru că l-ar avea chiar ei, apoi navele americane nu ar mai fi condiţionate de Convenţia de la Montreux privind staţionarea mai lungă de 21 de zile în Marea Neagră! Şi mai mult decât atât am putea să-i bagam pe americani direct în Parlamentul de la Bruxelles, cu o majoritate parlamentară care ar face ca România şi SUA să fie majoritară şi să domine deciziile Uniunii Europene. Astfel prin dubla incluziune a României atât în UE cât şi în SUA  ne-am transfoma din scla-Vii Europei, chiar în stăpânii Europei!…

De abia aştept să vă văd acum ce părere aveţi?!…

Sursa foto : karinavt.wordpress.comwww.shutterstock.com,www.europarl.europa.euwww.capago.eu

 

Analiza acestui document a fost realizată de către domnii redactori Daniel Hintergraber şi Daniel Mihai, membrii ai corpului redacţional al ziarului Criteriul Naţional!

Comentarii

Comentarii

Despre autor

Daniel Mihai

Daniel Mihai

Doctor în Interpretare Muzicală, profesor titular la disciplina vioară a Catedrei de Corzi în cadrul Colegiului Național de Arte Regina Maria din Constanța

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

„Ţi-e milă? Ţi-am luat banii!…”- CONTRA-EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Tristele amintiri au ajuns departe…De fapt, cu o anumită ritmicitate , indiferent de context omul are posibilitatea de a alege .

Iar, această posibilitate de a râde sau de a plânge ar trebui să nu ne-o cenzureze nimeni!

De cele mai multe ori, datorită „regulilor nescrise” ale acestei societăţi suntem puşi în faţa unor evenimente triste şi întunecate , dar comicul îşi face apariţia tocmai atunci când ne-am aştepta cel mai puţin.

De la o vreme încoace am tot scris pe diferite atitudini vis a vis de anumite aspecte ce m-au determinat să mă exprim în mai multe registre sufleteşti!

Dar acum e cu totul altă treabă…

Fără să aduc jigniri, situaţia în care se află românul este analizată în mod ironic.“Filantropica” reprezintă cea mai eficientă şi în acelaşi timp amuzantă metodă de a aduce în prim-plan ideea că “nu tot ceea ce pare este adevărat”.

Asemeni unei proiecţii video avem o sumendenie de întâmplări ce constituie o modalitate de a genera materiale de informare publică.

Modul în care noi, asemeni spectatorilor avem „şansa” de a privi lumea este oarecum influenţat de experienţele celor din trecut, deoarece astfel, participând în mod indirect la acţiunile personajelor, noi suntem publicul ce primeşte şi decodifică mesajul în mod diferit.

Replica cheie a lui Gheorghe Dinică (textier pentru cerşetori) :”Mâna întinsă care nu spune o poveste, nu primeşte pomană”, reprezintă fraza de bază a relaţiilor publice.

El este un portret „artistic”, machiavelic până la perfecțiune al diavolului ca show-man de geniu, care prin minciună şi înşelăciune a reuşit să ocupe o poziţie bună în societate. Această replică ar putea să-l includă, în cinismul ei şi pe artistul român care cerşeşte finanţare şi care va rămîne cu mîna întinsă, atâta timp cât nu găseşte o poveste captivantă...........

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro