Oare ce vi se pare? Lumea în care trăim este o lume atipică, nebună? Tocmai pentru că lumea mi se pare a fi… nebună.
Iar România este cea mai nebună țară din câte am trăit. Aici tot timpul ne batem cu cărămida în piept și țipăm că noi suntem cei mai tari. Aici ne aruncăm vorbe grele și ne certăm politicește de la diverse opinii, dame și bonjuriști. Aici suntem noi, în toată splendoarea românismului de care dăm dovadă zilnic, fără ca să ne-o ceară cineva.
Pe bulevard, în cafenea, în berării, la mititei, tot românul face politică și scrie poezie. De vreo 80 de ani încoace vorbește și despre fotbal.
Miticii știu tot, își dau coate când îți susții opinia, spun în mintea lor „Vai! Ce prost este ăsta!”, dar nu au nicio părere personală, ci preluată de la alții.
În țara lui Caragiale, românul a devenit dependent de televizor. Politica se face numai la televizor, curvăsăria așijderea. Doar poezia, unde totul e pustiu, se face în bar, în crâșmă, pe tejghea sau pe genunchi, cu o sticlă de bere într-o mână, pe o foiță ruptă dintr-o mahoarcă și scrijelită cu ultima mină de pix.
Ba, s-avem pardon, zic! Pix? Despre ce pixuri vorbim noi?
Acum avem laptop-uri, notebook-uri, tablete, ipad-uri și iphone-uri. Toate uri și toate folosite nonstop, oriunde: pe stradă, la cumpărături, în casă, pe WC, în mașină, etc.
Dacă ne-ar vedea azi nenea Iancu s-ar cruci de draci și nu altceva!
Păi să nu îți mai dai tu întâlnire, bibicule, cu o scrisorică de amor, ci direct pe facebook, twitter, instagram și alte rețele de socializare? Să nu mai stabilești cu amicii la un țap de bere ce afaceri mai faceți, ci doar să vă vedeți prin aplicațiile video ale rețelelor respective sau prin skype?
Ce spui tu, nene Iancule?
Acu și revoluția se face tot prin facebook. Ne feisbucim zilnic bucile obrajilor și ne chemăm la proteste prin intermediul rețelei de socializare.
Soțietatea? A devenit una de moravuri mult prea ușoare chiar și pentru tine, nene Iancule.
Prințipurile? Vorbe în vânt.
Spuneai mata că o soțietate fără prințipuri, va să zică că nu le are.
Acu le are nene Iancule, dar doar pe hârtie. Că în rest, stau toți în gură cu bunul simț, cu bunele moravuri, dar România, săraca, geme și plânge, fiindcă a devenit țara nebunului simț.
Și ceea ce se întrevede pentru viitor este ceva enorm și monstruos.
Sursa foto Arhiva personală a domnului Iorgu Caraiorgu
Redacția ziarului Criteriul Național mulțumește domnului Iorgu Caraiorgu pentru excelentul material oferit în exclusivitate!