Criteriul National

Ruşii acuză sistemele antirachetă din România că ar încălca un tratat istoric parafat acum trei decenii

Ruşii acuză sistemele antirachetă din România că ar încălca un tratat istoric parafat acum trei decenii
aprilie 30
19:40 2017

Tensiunile dintre SUA și Rusia cunosc un alt episod, iar la mijloc stau o serie de noi declaraţii belicoase care au venit din partea autorităţilor de la Moscova. Astfel că, ministerul rus de Externe a acuzat în termeni duri modalitatea sistemelor antirachetă din România şi Polonia ce încalcă un tratat parafat de pe vremea preşedinţilor Reagan şi Gorbaciov.Este virba despre Tratatul Forţelor Nucleare cu Rază Medie de Acţiune (INF), semnat în anul 1987.

rachete

Declaraţiile şi acuzaţiile oficialilor din Rusia

” Este un fapt indiscutabil că este vorba de o incalcare grava a obligaţiilor prevazute de INFT, potrivit ministerului de Externe rus. NATO preciza în toamna anului trecut că sistemul de apărare antirachetă de la Deveselu este compatibil cu Tratatul Forțelor Nucleare Intermediar, aminteşte hotnews.ro.

„Tratatul Forțelor Nucleare Intermediare este un element esențial al securității euro-atlantice, iar baza de apărare antirachetă a NATO de la Deveselu este complet compatibilă cu Tratatul INF. Facilitatea nu va găzdui rachete ofensive. Rachetele de interceptare nu sunt armate cu focos exploziv. Sistemul de rachete balistice de apărare al NATO este defensiv, nu este conceput sau îndreptat împotriva Rusiei. Acesta nu reprezintă o amenințare pentru Rusia”, potrivit Alianței Nord-Atlantice.

În mai 2016, trupele americane au activat sistemul antirachetă în valoare de 800 milioane de dolari de la baza Deveselu, iar un al doilea sistem asemănător ar urma să fie instalat în Polonia. Cele două scuturi antirachetă sunt considerate vitale pentru apărarea Europei, dar liderii ruşi au susţinut că ameninţă arsenalul nuclear al Rusiei.

Ce presupune INF din punctul de vedere al SUA

Tratatul INF a eliminat toate rachetele nucleare și convenționale, precum și lansatoarele lor, cu o lățime de 500-1000 kilometri (cu rază scurtă de acțiune) și 1000-5,500 km, iar un număr de 620-3,420 focoase intermediare. Tratatul nu acoperă rachetele lansate pe mare.Până în luna mai 1991 au fost eliminate 2692 de rachete, urmate de alți 10 ani de inspecții la fața locului.

Odata cu trecerea timpului, s-au efectuat multe studii privind impactul asupra mediului pentru eventuala construire a patru sisteme terestre antirachetă pe Coasta de Est a Statelor Unite, pe fondul recomandărilor de reconfigurare a dispozitivului de apărare.

De aceea, Michael Gilmore – directorul în cadrul Pentagonului responsabil de Teste operaţionale şi evaluarea dispozitivelor de apărare- a recomandat Agenţiei americane pentru Apărarea Antirachetă reconfigurarea dispozitivului antibalistic terestru, după o serie de teste eşuate din ultimii ani. Studiile privind impactul asupra mediului au durat aproximativ 24 de luni, iar decizia privind construirea sistemelor antirachetă a fost luată în funcţie de rezultate. Cele patru locaţii propuse sunt urmatoarele: Fort Drum (statul New York), poligonul naval SERE (Portsmouth, statul Maine), Baza Ravenna (Ohio) şi Baza Custer (statul Michigan).

Sistemul american de apărare antibalistică operează cu interceptoare terestre (fixe şi mobile) şi maritime, capabile să lanseze rachete pentru interceptarea unor dispozitive cu rază scurtă, medie şi lungă de acţiune înainte de a intra în spaţiul aerian şi în zona teritorială a Statelor Unite. Cel puţin 13 sisteme terestre de interceptare antirachetă există pe Coasta de Vest a SUA, la Fort Greely (Alaska) şi Vandenberg (California). Pînă în anul 2020, în vestul SUA vor exista încă  44 de rampe de interceptoare antirachetă.

Declarații sub protecția anonimatului, din partea americanilor

„E de la sine înţeles că totul este o poveste veche. Ruşii au construit şi testat aceste lucruri, încălcând tratatul INF, încă din timpul administraţiei Obama”, au afirmat anumite voci, citate de oficiali americani pentru agenția de presă Reuters sub protecția anonimatului. „Problema acum este că acestea sunt desfăşurate şi este o şi mai mare încălcare a tratatului INF”, au mai adăugat oficialii.

Moscova a negat în repetate rânduri că ar fi violat Tratatul Forțelor Nucleare Intermediare (INF). Atunci când Wahington-ul a reiterat acuzațiile în 2015, Moscova a acuzat conducerea SUA că desfăşoară “diplomaţie la megafon” şi a negat informaţii că ar fi încălcat acordul care a contribuit la încheierea Războiului Rece dintre cele două ţări.

Cu toate acestea, potrivit publicației The New York Times, Rusia ar avea în prezent două batalioane de astfel de rachete, dintre care unul se află la poligonul Kapustin Yar, din sud-estul ţării, iar celălalt la o bază operaţională din altă regiune, au declarat oficiali americani citaţi sub acoperirea anonimatului de către aceeași sursă.

Realităţi mai mult sau mai puţin… confirmate 

Administraţia Vladimir Putin a instalat înca din luna februarie, sisteme de rachete de croazieră în cel puţin două zone, inclusiv în baza militară Kapustin Iar (Volgograd), la circa 500 de kilometri nord-est de ţărmul Mării Negre. Tot în februarie, Moscova a semnalat mobilizarea de trupe în Extremul Orient rus, în Ciukotka, la circa 80 de kilometri de statul american Alaska.

Potrivit unor oficiali din cadrul serviciilor de informaţii americane citaţi de cotidianul The New York Times, rachetele de croazieră instalate de Rusia sunt de tip SSC-X-8, cu raza de acţiune de circa 3.000 de kilometri.Rusia a avertizat în mai multe rânduri că va reacţiona la decizia NATO de suplimentare a efectivelor militare în Europa de Est şi la instalarea unor elemente antirachetă în România şi Polonia.

Fără a aduce noi elemente sau concluzii, din moment ce există atâta tensiune exista nenumărate interpretări.Unii acuză faptul că Rusia ar fi încălcat Tratatul Forţelor Nuclear Intermediare (INF) prin instalarea unor sisteme de rachetă care prezintă riscuri pentru baze NATO din Europa şi pentru Statele Unite. Cel puţin acesta e punctul de vedere al generalului Paul Selva, vicepreşedinte al Statului Major Interarme al armatei americane, transmite Mediafax.

Pe de alta parte, armata americană a acuzat în mod deschis si in premiera Rusia de instalarea unor sisteme de rachete de croazieră care ar încălca acordurile existente. Reacția SUA vine pe fondul încordării continue din ultimul an a relațiilor cu Rusia. Manevra Rusiei vine  după ce NATO și-a suplimentat forțele în regiunea Mării Negre și a făcut exerciții de lupta.

Reamintesc faptul ca Sistemul Aegis instalat pe nave militare sau pe platforme maritime are rolul de a intercepta rachete cu rază scurtă şi medie de acţiune. În prezent, există cel puţin 24 de sisteme Aegis instalate pe nave militare americane, majoritatea patrulînd în Oceanul Pacific. Tot sisteme Aegis urmează să fie utilizate în planul de creare a unui „scut antirachetă” NATO în Europa, scopul fiind contracararea ameninţărilor reprezentate de ţări precum Iranul. Sistemele Aegis adaptate pentru uz terestru (Aegis Ashore) usunt deja instalate la baza de la Deveselu (România) şi în Polonia. O altă componentă a sistemului antibalistic este sistemul terestru mobil de mare altitudine THAAD, instalat pe camioane militare.

Sursa foto Mediafax

Sinteza a fost realizată de către Prof.Dr.Daniel Mihai, redactor-șef al ziarului Criteriul Național

 

 

Comentarii

Comentarii

Share

Despre autor

Daniel Mihai

Daniel Mihai

Doctor în Interpretare Muzicală, profesor titular la disciplina vioară a Catedrei de Corzi în cadrul Colegiului Național de Arte Regina Maria din Constanța

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

„Ţi-e milă? Ţi-am luat banii!…”- CONTRA-EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Tristele amintiri au ajuns departe…De fapt, cu o anumită ritmicitate , indiferent de context omul are posibilitatea de a alege .

Iar, această posibilitate de a râde sau de a plânge ar trebui să nu ne-o cenzureze nimeni!

De cele mai multe ori, datorită „regulilor nescrise” ale acestei societăţi suntem puşi în faţa unor evenimente triste şi întunecate , dar comicul îşi face apariţia tocmai atunci când ne-am aştepta cel mai puţin.

De la o vreme încoace am tot scris pe diferite atitudini vis a vis de anumite aspecte ce m-au determinat să mă exprim în mai multe registre sufleteşti!

Dar acum e cu totul altă treabă…

Fără să aduc jigniri, situaţia în care se află românul este analizată în mod ironic.“Filantropica” reprezintă cea mai eficientă şi în acelaşi timp amuzantă metodă de a aduce în prim-plan ideea că “nu tot ceea ce pare este adevărat”.

Asemeni unei proiecţii video avem o sumendenie de întâmplări ce constituie o modalitate de a genera materiale de informare publică.

Modul în care noi, asemeni spectatorilor avem „şansa” de a privi lumea este oarecum influenţat de experienţele celor din trecut, deoarece astfel, participând în mod indirect la acţiunile personajelor, noi suntem publicul ce primeşte şi decodifică mesajul în mod diferit.

Replica cheie a lui Gheorghe Dinică (textier pentru cerşetori) :”Mâna întinsă care nu spune o poveste, nu primeşte pomană”, reprezintă fraza de bază a relaţiilor publice.

El este un portret „artistic”, machiavelic până la perfecțiune al diavolului ca show-man de geniu, care prin minciună şi înşelăciune a reuşit să ocupe o poziţie bună în societate. Această replică ar putea să-l includă, în cinismul ei şi pe artistul român care cerşeşte finanţare şi care va rămîne cu mîna întinsă, atâta timp cât nu găseşte o poveste captivantă...........

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro