Criteriul National

Sărăcia energetică din sud-estul României – Opinii

Sărăcia energetică din sud-estul României – Opinii
octombrie 15
17:28 2020

În articolul de acum două săptămâni calculam că din cele 80 de miliarde alocate de UE României prin diverse programe, minim 10% trebuie alocați construcției unor noi capacități energetice securitare (gaz, nuclear, eventual cărbune prin gazeificare). Am fost întrebat cum am ajuns la acest 10%. Am calculat empiric că pentru fiecare miliard investit sunt necesari 100 MW capacități noi de consum. În general investiția actuală pentru un MW de capacitate securitară nouă este un milion de euro. Rezultă 8 miliarde de euro ce trebuie îndreptați către noi capacități energetice securitare. Adică 10%. Acest calcul coincide cu vechile calcule (aplicate încă din vremea comuniștilor) introduse în studiile marilor investiții, prin care se alocau aceste 10% asigurării energiei necesare funcționării.

Studiind mai atent programele guvernamentale de dezvoltare am constatat că puțini bani sunt alocați noilor capacități, majoritatea sumelor fiind destinate înlocuirii și retehnologizării actualelor capacități energetice de producție sau continuării investițiilor ce de mult au avut termen de punere în funcțiune (mă gândesc la Iernut).

Și aducându-mi aminte de euroria din începutul anului cu privire la hidrogen, pentru care guvernanții au organizat câteva conferințe, am constatat că nu există nici o investitie privitoare la această direcție dată de UE prin Green Deal.

Dar să ne întoarcem la sărăcia energetică. Considerăm estul Munteniei zona de la Ploiești la Galați și de la Focșani la Giurgiu. Bucureștiul consumă aproape 800 MW în perioada de vârf. Zona metropolitană se apropie de 1000 MW. Singurul producător este Electrocentrale București care la capacitate maxima, adică iarna, poate produce un maxim de 620 de MW. La 50 de kilometri se află termocentrala OMV-ului de la Brazi cu o capacitate maximâ de 860 MW. La 100 de kilometri se află și Centrala Nuclearelectrica cu încă 1400 MW. Nu socotesc parcurile eoliene sau solare deoarece consumatorii nu consumă după cum bate vântul sau strălucește soarele.

Cu alte cuvinte, zona metropolitană a Bucureștiului nu se poate baza pe producția locală, fiind necesar transportul energiei pe linia de 400 MW și scăderea tensiunii în cele câteva stații de transformare. Specialiștii sunt de părere că acestea nu vor face față creșterii consumului.

Cu cât ar putea crește consumul? Istoric, investițiile în București si zona Ilfov au fost peste 20% din total. Într-unul din planurile guvernamentale se aloca acestei zone 12,5%. Pentru a simplifica socotelile spunem că în această zonă (de dezvoltare) vor fi atrase minim 10%, adică 8 miliarde. (Sigur vor fi 12!) Cu alte cuvinte trebuie investiții noi în energie de aproximativ 800 MW, care ar costa 800 milioane de euro.

Nu am avut curajul să fac harta Romaniei în care să evidențiez capacitățile existente și cele noi deoarece harta s-ar răsturna spre vest (Severinul și Gorjul sunt vinovate). Totuși am pus pe o hartă a estului Munteniei capacitățile de producție actuale. Reamintesc că peste cățiva ani, Reactorul 1 de la Cernavoda, va împlini 30 de ani și necesită modernizări pentru a i se prelungi perioada de viață. Asta înseamnă un minus in SEN de 700 MW pentru doi ani.

Citeste intreg articolul si comenteaza pe contributors.ro

Comentarii

Comentarii

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

România…Inteligența Artificială…Guvernul… - EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Dacă nici acum nu vă vine să credeți, guvernul Dăncilă lucrează la strategia națională pentru Inteligența Artificială. Este inimaginabil, aproape de necrezut, dar elaborarea și ratificarea primei strategii naţionale în domeniul Inteligenţei Artificiale va fi o realitate.
Deseori,obișnuiți cu puțin din ceea ce ne tot oferă „din plin” viața aceasta, nu prea realizăm și nu prea știm să reacţionăm la acest soi de anunț oficial. Iar ceea ce este frapant vine de-acum înainte.

Da, stimabilelor și dumneavoastră onorați domni. Din moment ce a fost declarat „liber la Inteligența Artificială”, consecințele și desele implicații ne vor afecta destinele. Poate părea ceva de domeniul SF,dar tocmai ultimele evenimente au început să contrazică „scenariul.”

A trecut moda când mai auzeam de un nou studiu care descria savant implicațiile profunde pe care le au progresele din domeniul inteligenței artificiale. Iar, inevitabilul s-a pridus.Au căzut în derizoriu acele minți luminate, dimpreună cu toata adunarea numeroșilor experți, a think tankuri sau a celebritățilir din Silicon Valley care își dădeau cu presupsul că aplicațiile practice ale Inteligenței Artificiale urmează să ne schimbe viețile în moduri greu de imaginat.

Inteligenţa artificială este trecută de faza „copilăriei”. Acest lucru îl demonstrează unele experimente eşuate care au avut loc. Iar aici dau ca exemplu cazul „adolescentului” Tay al Microsoft, un robot bazat pe inteligenţă artificială care putea dialoga cu utilizatorii de Twitter. Acesta a devenit nazist în câteva ore, compania fiind nevoită să îl retragă. Incidentul a arătat limitările pe care le au maşinile, incapabile deocamdată să facă diferenţa între bine şi rău sau să dea dovadă de empatie.

Dar, ce anume împiedică pentru ca maşinile să ajungă la astfel de însuşiri umane?

Sunt destui semeni care se tem că inteligenţa artificială va fi folosită ca armă, de guverne sau grupări teroriste. Un astfel de sistem avansat, capabil să înveţe, ar putea să compromită orice sistem informatic şi să aibă acces la informaţii extrem de importante. Mai mult, ar putea lansa atacuri cu arme periculoase şi pot da naştere unui război devastator.

Iar acum, „onor” guvern al acestei colonii susţine cu o frenezie de nedescris această modă, dând dovada unui servilism exemplar! Oare cărui scopuri servește?

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu

Parteneri media exclusiv

Revista presei Raspandacul