Criteriul National

Sărbătorile vin pentru toți EDITORIAL

Sărbătorile vin pentru toți    EDITORIAL
decembrie 24
13:40 2016

 Luna decembrie vine în fiecare an cu „magia sărbătorilor”. Peste tot, în magazine, în autobuze, pe la radiouri şi televiziuni se creează o atmosferă pe care n-avem cum să o evităm.Un lucru este clar, Sărbătorile vin pentru toţi. Numai că fiecare are posibilitatea de a alege şi de a se situa vis a vis de miracolul Naşterii Domnului.

Pretutindeni, spiritul Crăciunului e impregnat de comerţ, deoarece Sistemul ne propovăduieşte faptul că ” timpul  înseamnă bani”. Nimic mai adevărat, dar parcă din ce în ce mai puţini rămân cei care îşi pot da seama că toată această atmosfera este artificială.La tot pasul vedem totul etalat plin de luminiţe orbitoare, ne „delectăm” cu aceleaşi două-trei cântece de sărbători repetate la infinit prin toate spaţiile publice,admirăm aceiași brăduţi din plastic, ne invadează aceiași Moşi Crăciuni şi, mai nou, crăciuniţe. Tabloul regizat este- după cum bine v-aţi dat seama- cu un scop precis, pus la cale pentru a ne face să ne mutăm atenţia de la adevărata semnificaţie şi înţelegere a felului cum prăznuim , evident cu scopuri pur comerciale.
nasterea Dar, să mă iertaţi dacă din start v-am stricat socotelile sau v-am indispus. Lucrurile care deranjează şi au atributul c-ar fi neprietenoase trebuiesc spuse. Aici, recunosc deschis că nu am vreun merit sau vreo laudă în a vă prezenta, dar nu sunt genul celor care iau totul ”de-a gata”.

Cunosc şi aspectul că Dumnezeu ne-a creat liberi, după chipul şi asemănarea Sa. De aceea, fiecare e responsabil şi îşi asumă tot ceea ce face aici, pe Pământ.

Iar în a confunda ” magia sărbătorilor” cu adevăratul praznic mi se pare deja prea mult, deoarece deseori alunecăm într-o stare de reverie, acea dolce far niente, de care ne este atât de greu să renunţăm…

Da, cu siguranţă că Sărbătorile vin şi de aceea începând chiar cu ziua de Ajun ca și în viitoarele zile, praznice și sărbători vom avea ocazia să ne deschidem sufletele și, după măsura fiecăruia să ne bucurăm și să ne conectăm la sfere înalte. Asemenea purtării unui veşmânt, este indicat să ne apropiem cu bucuria și candoarea celor care au venit şi au vestit la Betleem-  îngeri, păstori, magi.

Prima opţiune o avem chiar la îndemână deoarece Naşterea Mântuitorului ne dă viaţă, ne luminează, ne apără, ne călăuzeşte, merge ca şi acea Stea cu noi pe cale. De mai bine de 2000 de ani ne ridică din cădere, ne întăreşte când suntem slabi, ne smereşte când suntem mândri, ne iartă, ne binecuvintează, ne determină să ne iubim sincer şi totodată ne învaţă că Dumnezeu ne iubeşte infinit mai intens şi adevărat decât o poate face un om.

Are chiar capacitatea de a ne schimba conştiinţa, deoarece  nimic nu ni se întâmplă fără vreo raţiune divină, pentru că nimic nu-i mai de preţ ca legătura cu Hristos cea care deschide calea încrederii în El, a convingerii că totul este în mâna Lui.

Sau avem posibilitatea să trecem în tabăra cealaltă și să ne tulburăm precum Irod și să nu înțelegem miracolul  Naşterii Domnului, coborârea lui Dumnezeu printre oameni. Ignorarea, uitarea şi delăsarea sunt la ordinea zilei, pretutindeni.Totul e condimentat cu disperarea sau infatuarea adusă la rang de virtute

Un singur lucru ar necesita atenţie sporită. Să nu cădem pe panta celor care serbează formal și se cred și îndreptățiți să spună că lumea s-a emancipat, odată cu ei. În ce sens? De regulă, într-o lume secularizată și destul de perfidă, care îmbrățișează doar confortul, priceperea și talentul,unora le este greu să accepte că în aceste zile războiul sufletesc ce-i macină și nu îi lasă în pace nu-l mai pot ascunde sau stăpâni,iar patimile nu încetează.

Să nu vă închipuiți că dintr-odată omenirea s-a pervertit.Pe an ce trece, puțin câte puțin lumea uită semnificația adevărată a sfintelor sărbători.

Am început să fim tot timpul în război.Amenințări,acte teroriste, ură, oameni decapitați sau arși de vii…

Totuși, ați auzit vreodată de vreun armistițiu în aceste zile? Poate doar așa ca și vechii evrei care nu au vrut să intre în pretoriu la judecata Mântuitorului sau chiar să fim ca Pilat care se spală mereu pe mâini acuzând pe alții că ar fi vinovați.

Dar, ca să nu deviez și să devin prea critic, vreau să aduc în fața ochilor dumenavoastră un aspect ce se leagă  de nașterea lui Hristos: uciderea pruncilor de care Irod. Mulți mă vor privi ciudat și cu siguranță si alții vor scutura capul, neînțelegând că există atîția irozi printre noi care se gândesc doar la rău, la distrugere.Nu acuz pe nimeni, eu doar constat și pun evidențele cutremurătoare ale actelor teroriste care ne tot lovesc nemilos, ucigând speranțe și vieți nevinovate. Ba, mai mult sunt unii care sunt chiar convinți că numai așa pot obține… ceva.

Iar acum, nu vă invit să fugim în Egipt ca și Familia Sfântă, deoarece nu am rezolva nimic. Nu cred că e cazuș  să ne ascundem. Ci, să nu stăm nepăsători, nici să fim fataliști ca alții care se cred  mai ”evoluați ” decât alții. Credința se asumă și se mărturisește, se trăiește și nu doar verbal. Ci cu fapte deoarece nu toți Îl iubesc și vor să fie cu Hristos persecutatul! Dacă vom ajunge la aceste lucruri va fi mai de folos dacă am fugi speriați într-o parte sau în alta.

Dar, revenind la ideea de bază, avem capacitatea de a înțelege miracolul Nașterii Mântuitorului și vrem să -L cinstim pe Hristos, ca niște adevărați ucenici, urmași, că doar suntem creștini?

Sau tocmai, ca și occidentalii noi serbăm doar Xmas-ul, Santa Claus, Moș Crăciun și ne asigurăm că e de ajuns? Şi acum să nu vă situaţi sau saă veniţi cu agumente de genul că tocmai Crăciunului i se mai spune uneori și Xmas. Litera X este simbolul grecesc pentru cea de-a 22-a literă a alfabetului elen, „chi”…litera inițială în cuvântul Χριστός, adică Hristos. Dar a prescurta sau a lua în derâdere şi batjocură…mi se pare prea de tot!

Am uitat oare că tocmai întruparea Fiului lui Dumnezeu şi Naşterea Lui din Preasfânta Fecioară Maria reprezintă fundamentul credinţei şi al bucuriei noastre.„Dumnezeu Se face om pentru ca pe om să-l facă dumnezeu”, mărturisesc Părinţii Bisericii, începând cu Sfântul Atanasie cel Mare. Prin Întrupare, Cuvântul lui Dumnezeu intră în istorie, îşi însuşeşte firea noastră omenească, cuprinsă de stricăciune şi moarte, devenind om asemenea nouă, afară de păcat, pentru a ne redeschide calea spre nestricăciune, spre sfinţenie şi împărtăşire de viaţa dumnezeiască.

p

Trebuie să ne considerăm privilegiați că, pe aceste meleaguri binecuvântate de Dumnezeu se păstrează tradițiile și personal mă încarc pozitiv și am o deosebită plăcere și bucurie atunci când am posibilitatea să ascult, să prețuiesc și chiar să cânt colindele strămoşeşti. Poate că este un prim pas în a apropia de Mântuitorul, dar să nu uităm că e de folos să participăm la frumoasele slujbe din aceste zile şi să ne întâlnim cu cei dragi, bucurându-ne împreună.

Trăim un popas duhovnicesc plin de Lumină în drumul zbuciumat al vieţii noastre de zi cu zi. Această bucurie ce ne cuprinde este însă mai adâncă şi mai reală decât ne poate oferi lumea aceasta: ea este un dar pe care ni-l trimite Dumnezeu cu prilejul Naşterii Fiului Său în ieslea Betleemului. Dumnezeu Însuşi este izvorul bucuriei noastre, Cel Care „aşa a iubit lumea, încât pe Fiul Său Cel Unul-Născut L-a dat ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viaţă veşnică”.

Fără acest izvor, omul ar fi în rătăcire continuă, debusolat şi confuz, lipsit de orice urmă de bucurie adevărată, de sens autentic în viaţă.  Aici, pe pământ, noi  suntem chemaţi să alegem să fim într-o tabără sau alta.Iar în fiinţa noastră lăuntrică, toţi tânjim după ordine, disciplină, chiar dacă nu suntem învăţaţi sau nu iubim aceste virtuţi.

Viaţa creştină nu se reduce la o înşiruire de legi, rânduieli, interdicţii sau îngăduinţe. Ea este mai mult decât atât, deoarece este viaţă şi comuniune de iubire. Dumnezeu nu vrea decât să-L recunoaştem ca Stăpân, deoarece Mântuitorul cunoaşte inimile şi gândurile noastre, iar dismulările şi prefăcătoriile lumii le arată.

christmas-xmas-candles-11820005

Înainte de final, dacă m- aţi suportat, aş dori ca să nu fiu arătat cu degetul, nici să fiu ridicat nemeritat pe vreun imaginar piedestal. Ci, toate aceste crâmpeie, gânduri şi informaţii să vă fie de folos, deoarece nu mă consider mai îndreptat, mai vrednic şi nici mai avansat decât domniile voastre. Repet, într-o anumită măsură, nu suport să fiu în ”ton cu moda”, cu gustul lumii etc

De aceea, cerându-vă fiecăruia clemenţă şi apelând la deschidera sufletească, m-aş considera fericit dacă vom avea ocazia să ne bucurăm sincer de acest timp cu adevărat binecuvântat şi totodată să i ne închinăm ca unui Domn în Duh şi Adevăr şi să ne străduim să fim în tabăra Sa, ca să avem puterea de a ne alătura corului îngerilor de la Peştera din Betleem, şi din toată inima să strigăm „Slavă întru cei de sus lui Dumnezeu, pe pământ pace, între oameni bunăvoire! ”

felicitare-craciun

Sursa foto :www.youtube.comwww.dreamstime.comInterferente.ro

Prof. Dr. Daniel Mihai, CNA Regina Maria Constanța, redactor șef al ziarului Criteriul Național

 

Comentarii

Comentarii

Despre autor

Daniel Mihai

Daniel Mihai

Doctor în Interpretare Muzicală, profesor titular la disciplina vioară a Catedrei de Corzi în cadrul Colegiului Național de Arte Regina Maria din Constanța

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

„Ţi-e milă? Ţi-am luat banii!…”- CONTRA-EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Tristele amintiri au ajuns departe…De fapt, cu o anumită ritmicitate , indiferent de context omul are posibilitatea de a alege .

Iar, această posibilitate de a râde sau de a plânge ar trebui să nu ne-o cenzureze nimeni!

De cele mai multe ori, datorită „regulilor nescrise” ale acestei societăţi suntem puşi în faţa unor evenimente triste şi întunecate , dar comicul îşi face apariţia tocmai atunci când ne-am aştepta cel mai puţin.

De la o vreme încoace am tot scris pe diferite atitudini vis a vis de anumite aspecte ce m-au determinat să mă exprim în mai multe registre sufleteşti!

Dar acum e cu totul altă treabă…

Fără să aduc jigniri, situaţia în care se află românul este analizată în mod ironic.“Filantropica” reprezintă cea mai eficientă şi în acelaşi timp amuzantă metodă de a aduce în prim-plan ideea că “nu tot ceea ce pare este adevărat”.

Asemeni unei proiecţii video avem o sumendenie de întâmplări ce constituie o modalitate de a genera materiale de informare publică.

Modul în care noi, asemeni spectatorilor avem „şansa” de a privi lumea este oarecum influenţat de experienţele celor din trecut, deoarece astfel, participând în mod indirect la acţiunile personajelor, noi suntem publicul ce primeşte şi decodifică mesajul în mod diferit.

Replica cheie a lui Gheorghe Dinică (textier pentru cerşetori) :”Mâna întinsă care nu spune o poveste, nu primeşte pomană”, reprezintă fraza de bază a relaţiilor publice.

El este un portret „artistic”, machiavelic până la perfecțiune al diavolului ca show-man de geniu, care prin minciună şi înşelăciune a reuşit să ocupe o poziţie bună în societate. Această replică ar putea să-l includă, în cinismul ei şi pe artistul român care cerşeşte finanţare şi care va rămîne cu mîna întinsă, atâta timp cât nu găseşte o poveste captivantă...........

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro