Criteriul National

Science Weekend Colonia SpaceX de pe Marte (I): Stația de „benzină” a viitorului, primele concepte și imagini dezvoltate de la o vodcă neconvențională – Spatiul

Science Weekend Colonia SpaceX de pe Marte (I): Stația de „benzină” a viitorului, primele concepte și imagini dezvoltate de la o vodcă neconvențională – Spatiul
octombrie 31
00:01 2020
Într-o nouă serie de imagini-concept, fanii lui Marte încep să aibă idee despre cum va arăta o stație de realimentare cu combustibil. O asmenea resursă este o necesitate critică pentru ca oamenii de pe Marte să se poată întoarce pe Pământ – sau să se aventureze și mai departe în cosmos.

Air Company, o companie de tehnologie din New York, a anunțat în această săptămână planuri de a crea din dioxid de carbon combustibil pentru rachete. Firma a declarat pentru Inverse că are un prototip funcțional al unui sistem care folosește dioxid de carbon, apă și energie solară pentru a produce oxigen lichid și metan. Acestea pot fi utilizate pentru a propulsa o rachetă – cum este aceea cu care SpaceX speră să trimită primii oameni pe Marte.

Conceptul companiei imaginează și stația care va contribui la funcționarea „orașului” de pe Marte. Elon Musk a descris planurile de a crea o așezare pe Marte spre 2050, aparent alimentată energetic de o capacitate care va utiliza resursele de pe planetă pentru a genera combustibil. Astronauții vor putea astfel să revină pe Pământ sau să se îndrepte spre alte corpuri cerești. Cu timpul, oamenii vor putea crea chiar o rețea interplanetară pe care vor călători și în afara Sistemului Solar.

Interiorul stației cosmice de „benzină” (Foto: Air Company)

SpaceX lucrează în prezent la dezvoltarea lui Starship, prima rachetă spațială care va fi propulsată de oxigen lichid și metan. Elon Musk a dat de înțeles luna aceasta că primul asmenea vehicul cu oameni la bord va fi lansat spre Marte în 2026.

„Obiectivul nostru este de a utiliza tehnologia de conversie a CO2 pentru a ajuta NASA, SpaceX și altele să extindă civilizația umană în sistemul solar”, declară Gregory Constantine, co-fondator al Air Company.

Aceste eforturi au fost apreciate de NASA. În mai 2019, firma a fost desemnată printre cei cinci câștigători în prima fază a CO2 Conversion Challenge. Competiția urmărește transformarea dioxidului de carbon în glucoză, din care se va putea face hrană și medicamente pe Marte. Air Company a primit 50.000 de dolari pentru a-și duce mai departe ideile.

Exteriorul stației (Foto: Air Company)

În aprilie, Air Company a început să producă dezinfectant pentru mâini convertind dioxidul de carbon în etanol. Compania a lansat la sfârșitul lui august o vodcă „carbon-negativă” din dioxid de carbon, energie solară și apă. Fiecare sticlă de 750 ml elimină aproape 500 g de dioxid de carbon din aer. În timpul dezvoltării acestui produs a început firma să se orienteze spre combustibil de rachetă.

Musk însuși a descris în 2016 cum ar lucra o astfel de capacitate. Apa ar fi colectată din rezrvele de gheață ale planetei, estimate la 5 milioane de kilometri cubi. Dioxidul de carbon ar veni din atmosferă, estimarea fiind de 25 de trilioane de tone. Electroliza va descompune apa în oxigen și hidrogen, iar procesul Sabatier va folosi dioxidul de carbon și hidrogenul pentru a face metan și mai multă apă.


Planul lui Musk (Foto: SpaceX)

Procesul este similar cu cel descris de David Williams de la NASA în 2005, deși el prevedea ca hidrogenul să fie adus de pe Pământ, în loc să se încerce extragerea apei de pe Marte. Experimentul MOXIE al NASA, lansat cu roverul Perseverance în august, urmărește să producă oxigen din dioxidul de carbon din atmosferă.

Se așteaptă ca procesul să fie energo-intensiv – Musk estima în octombrie 2019 că va necesita între unul și 10 MW de energie solară.

Stația, din altă perspectivă (Foto: Air Company)

Fanii cunoscători vor observa că în timp ce conceptul lui Air Company pare a arăta o rachetă Falcon Heavy (înaltă de aproximativ 75 m), SpaceX urmărește să trimită spre Marte o rachetă Starship mult mai înaltă (în jur de 130 m).

Un purtător de cuvânt al companiei a explicat:
„Așa cum Starship este obiectivul lui SpaceX de a atinge o capacitate de transport care să-i permită să fie utilizată pe orbita Pământului, Lună și Marte, conceptele noastre se concentrează pe alte posibilități din viitor. Proiectele noastre sunt conceptuale, iar speranța noastră este că la un moment dat va exista o multitudine de tipuri de rachete care în cele din urmă să ajungă în locuri ca Marte și chiar dincolo de ce este planificat pentru Starship”.

Având un prototip funcțional, Air Company intenționează să lucreze în următoarele 12 luni pentru a-l dezvolta în continuare: „Sperăm să avem șansa de a-l instala pe o navă cu destinația Marte în anii următori pentru a demonstra utilitatea tehnologiei pentru colonizarea spațiului”.

Comentarii

Comentarii

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

România…Inteligența Artificială…Guvernul… - EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Dacă nici acum nu vă vine să credeți, guvernul Dăncilă lucrează la strategia națională pentru Inteligența Artificială. Este inimaginabil, aproape de necrezut, dar elaborarea și ratificarea primei strategii naţionale în domeniul Inteligenţei Artificiale va fi o realitate.
Deseori,obișnuiți cu puțin din ceea ce ne tot oferă „din plin” viața aceasta, nu prea realizăm și nu prea știm să reacţionăm la acest soi de anunț oficial. Iar ceea ce este frapant vine de-acum înainte.

Da, stimabilelor și dumneavoastră onorați domni. Din moment ce a fost declarat „liber la Inteligența Artificială”, consecințele și desele implicații ne vor afecta destinele. Poate părea ceva de domeniul SF,dar tocmai ultimele evenimente au început să contrazică „scenariul.”

A trecut moda când mai auzeam de un nou studiu care descria savant implicațiile profunde pe care le au progresele din domeniul inteligenței artificiale. Iar, inevitabilul s-a pridus.Au căzut în derizoriu acele minți luminate, dimpreună cu toata adunarea numeroșilor experți, a think tankuri sau a celebritățilir din Silicon Valley care își dădeau cu presupsul că aplicațiile practice ale Inteligenței Artificiale urmează să ne schimbe viețile în moduri greu de imaginat.

Inteligenţa artificială este trecută de faza „copilăriei”. Acest lucru îl demonstrează unele experimente eşuate care au avut loc. Iar aici dau ca exemplu cazul „adolescentului” Tay al Microsoft, un robot bazat pe inteligenţă artificială care putea dialoga cu utilizatorii de Twitter. Acesta a devenit nazist în câteva ore, compania fiind nevoită să îl retragă. Incidentul a arătat limitările pe care le au maşinile, incapabile deocamdată să facă diferenţa între bine şi rău sau să dea dovadă de empatie.

Dar, ce anume împiedică pentru ca maşinile să ajungă la astfel de însuşiri umane?

Sunt destui semeni care se tem că inteligenţa artificială va fi folosită ca armă, de guverne sau grupări teroriste. Un astfel de sistem avansat, capabil să înveţe, ar putea să compromită orice sistem informatic şi să aibă acces la informaţii extrem de importante. Mai mult, ar putea lansa atacuri cu arme periculoase şi pot da naştere unui război devastator.

Iar acum, „onor” guvern al acestei colonii susţine cu o frenezie de nedescris această modă, dând dovada unui servilism exemplar! Oare cărui scopuri servește?

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu

Parteneri media exclusiv

Revista presei Raspandacul