Criteriul National

Science Weekend: Scandalos sau revoluționar? Savanții au folosit gene umane pentru a mări creiere de maimuțe – Creierul

Science Weekend: Scandalos sau revoluționar? Savanții au folosit gene umane pentru a mări creiere de maimuțe – Creierul
noiembrie 21
08:33 2020

Într-un experiment care ar putea transpune în viața reală situații din filmul „Planeta maimuțelor”, oameni de știință au inserat gene umane în fetusul unei maimuțe pentru a mări substanțial creierul primatei. Și a funcționat.

Cercetători de la Institutul Max Planck pentru Biologie Celulară Moleculară și Genetică din Germania și de la Institutul Central pentru Experimente pe Animale din Japonia au introdus o anumită genă umană, ARHGAP11B, în fetusul unei maimuțe marmoset comune, conducând la mărirea neocortexului din creierul acesteia. Oamenii de știință au publicat descoperirile lor în revista Science.

Neocortexul este cea mai nouă parte din creier care evoluează, o arată și numele: „neo” înseamnă nou, iar „cortex” – coroana exterioară a unui arbore. Acest înveliș exterior înseamnă peste 75% din creier și este responsabil pentru multe din caracteristicile unice care ne fac umani, inclusiv rațiunea și limbajul complex.

Nu mult după ce strămoșii noștri hominizi au pornit pe o ramură separată în arborele evoluționar de verii noștri actuali cimpanzeii, creierele lor au parcurs o expansiune rapidă, crescând de aproape trei ori în mărime pe durata a trei milioane de ani. Creierele homiizilor au crescut atât de repede încât au devenit înghesuite în craniile în evoluție lentă, căpătând deformațiile specific umane ale neocortexului în pliuri.

Oamenii de știință cred că acesta a fost rezultatul unui număr de factori ai evoluției, dar că rolul lui ARHGAP11B, ceva unic la hominizi, ar fi impulsionat creierele strămoșilor noștri și ale rudelor noastre apropiate, dar extincte, Neanderthalienii și Denisovanii.

Comparație între două creiere de marmoset în aceeași fază de evoluție. În dreapta se observă influența genei ARHGAP11B (Foto: Heide et al. / MPI – CBG)

Studii anterioare au arătat că ARHGAP11B a provocat măriri ale cortexului și la șoareci și dihori. Totuși, aceasta a fost prima oară când gena a fost utilizată la o primată non-umană și cu nivele de exprimare tipic umane, sugerând că gena a jucat un rol-cheie în evoluția noastră.

ARHGAP11B a apărut la strămoșii noștri acum vreo cinci milioane de ani, când un mic accident fericit a avut loc în reproducerea obișnuitei gene ARHGAP11A. Într-o greșeală evoluționară, o singură substituție a unei baze nucleotide ((moleculele care codifică ADN) cu o alta a dus la pierderea a 55 de nucleotide din ARHGAP11B. Ca un calculator care citește o linie incorectă de cod, mutația a făcut ca celulele din creier producătoare de neuroni să facă mai multe din ele însele mai mult timp, rezultând un neocortex mai mare.

„Am aflat că într-adevăr neocortexul creierului maimuței maromoset comune a fost mărit și că suprafața creierului s-a pliat”, a transmis într-un comunicat de presă Michael Heide, principalul autor al studiului.

Oamenii de știință numesc acești hibrizi om-maimuță „primate transgenice non-umane”, ceea ce poate fi suficient pentru a declanșa un semnal de alarmă pentru prevestitorii apocalipsului. Se pun cu siguranță multe întrebări etice când se fac experimente pe primate, cu atât mai mult când sunt introduse gene umane altor animale.

Din acest motiv, cercetătorii și-au limitat studiul la fetuși de maimuță, care au fost extrași după ce au crescut 100 de zile. A fi permis experimentului să treacă de faza fetală și să să fi permis nașterea maimuțelor purtătoare de gene umane ar fi fost iresponsabil și imoral, a declarat în comunicatul de presă Wieland Huttner, coautor al studiului.

„Ne-am restrâns analiza la fetuși marmoset, deoarece am anticipat că exprimarea acestei gene specific umane ar fi afectat dezvoltarea neocortexului la marmoset”, a spus Huttner. „În vederea unor consecințe potențial imprevizibile cu privire la funcționarea postnatală a creierului, am considerat ca o precondiție – obligatorie din punct de vedere etic – să determinăm efectele lui ARHGAP11B în dezvoltarea fetală a neocortexului marmoset”. (Popular Mechanics )

Comentarii

Comentarii

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

România…Inteligența Artificială…Guvernul… - EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Dacă nici acum nu vă vine să credeți, guvernul Dăncilă lucrează la strategia națională pentru Inteligența Artificială. Este inimaginabil, aproape de necrezut, dar elaborarea și ratificarea primei strategii naţionale în domeniul Inteligenţei Artificiale va fi o realitate.
Deseori,obișnuiți cu puțin din ceea ce ne tot oferă „din plin” viața aceasta, nu prea realizăm și nu prea știm să reacţionăm la acest soi de anunț oficial. Iar ceea ce este frapant vine de-acum înainte.

Da, stimabilelor și dumneavoastră onorați domni. Din moment ce a fost declarat „liber la Inteligența Artificială”, consecințele și desele implicații ne vor afecta destinele. Poate părea ceva de domeniul SF,dar tocmai ultimele evenimente au început să contrazică „scenariul.”

A trecut moda când mai auzeam de un nou studiu care descria savant implicațiile profunde pe care le au progresele din domeniul inteligenței artificiale. Iar, inevitabilul s-a pridus.Au căzut în derizoriu acele minți luminate, dimpreună cu toata adunarea numeroșilor experți, a think tankuri sau a celebritățilir din Silicon Valley care își dădeau cu presupsul că aplicațiile practice ale Inteligenței Artificiale urmează să ne schimbe viețile în moduri greu de imaginat.

Inteligenţa artificială este trecută de faza „copilăriei”. Acest lucru îl demonstrează unele experimente eşuate care au avut loc. Iar aici dau ca exemplu cazul „adolescentului” Tay al Microsoft, un robot bazat pe inteligenţă artificială care putea dialoga cu utilizatorii de Twitter. Acesta a devenit nazist în câteva ore, compania fiind nevoită să îl retragă. Incidentul a arătat limitările pe care le au maşinile, incapabile deocamdată să facă diferenţa între bine şi rău sau să dea dovadă de empatie.

Dar, ce anume împiedică pentru ca maşinile să ajungă la astfel de însuşiri umane?

Sunt destui semeni care se tem că inteligenţa artificială va fi folosită ca armă, de guverne sau grupări teroriste. Un astfel de sistem avansat, capabil să înveţe, ar putea să compromită orice sistem informatic şi să aibă acces la informaţii extrem de importante. Mai mult, ar putea lansa atacuri cu arme periculoase şi pot da naştere unui război devastator.

Iar acum, „onor” guvern al acestei colonii susţine cu o frenezie de nedescris această modă, dând dovada unui servilism exemplar! Oare cărui scopuri servește?

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu

Parteneri media exclusiv

Revista presei Raspandacul