Criteriul National

Școala după pandemie: Extenuare, furie, tristețe / Doar 1 din 3 elevi din clasa a VIII-a se simte pregătit pentru Evaluarea Națională – sondaj

Școala după pandemie: Extenuare, furie, tristețe / Doar 1 din 3 elevi din clasa a VIII-a se simte pregătit pentru Evaluarea Națională – sondaj
aprilie 05
12:20 2022

Doar o treime dintre elevii de clasa a VIII-a spun că se simt pregătiți pentru examenele naționale care urmează, 31% dintre copiii din învățământul preuniversitar afirmând că au rămas în urmă cu materia școlară, în vreme ce aproape 60% dintre elevi fac meditații la cel puțin o materie. Cei mai mulți elevi se simt extenuați și copleșiți și consideră că în acest an școlar au avut nevoie de mai mult ajutor din partea profesorilor de la clasă, potrivit unui sondaj Salvați Copiii.

Examen scolarFoto: Freepik

Copiii din mediul urban afirmă în măsuri semnificativ mai ridicate că sunt triști, obosiți sau că se simt singuri, iar în cazul celor care au de dat un examen, aceste sentimente sunt mai acutizate.

Așa arată școala românească, la capătul a doi ani de restricții, educație online și criză sanitară, potrivit unui sondaj realizat de Organizația Salvați Copiii România.

  • ”Suntem foarte obosiți și cantitatea mare de teme ne stresează și mai mult. Cu online-ul nu înțelegeam mai nimic, iar testele sunt grele și notele din ce în ce mai mici. Am rămas în urmă cu materia și nimic nu mai e ca altă dată. Înainte știam tot și luam numai zece, dar din a VII-a am început să mă pierd pe drum. Simt că nu mai înțeleg nimic și nici măcar nu mai pot învăța cum trebuie. Îmi pierd concentrarea extrem de repede, iar la ore pic de oboseală. Avem programul supraîncărcat, intrăm de la 8 si avem 7 ore pe zi. Ne întoarcem de la scoală, iar majoritatea dintre noi au meditații aproximativ 2 ore” , spune un elev.

Principalele informații în urma anchetei Salvați Copiii România:

  • Aproape unul din doi copii (47%) afirmă că temele sunt mai grele comparativ cu anii precedenți. Astfel, pentru 35% dintre respondenți temele sunt mai grele, iar pentru 12% temele sunt mult mai grele.
  • În cazul elevilor din clasa a VIII-a, procentul celor care sesizează o dificultate mai mare a temelor în comparație cu anii școlari anteriori este semnificativ mai mare (53%).
  • Nu același fenomen este sesizat de liceeni, în condițiile în care aproape 40% dintre ei afirmă că nivelul de dificultate a temelor nu s-a schimbat comparativ cu anii trecuți, iar 16% consideră că nivelul de dificultate a scăzut sau nu primesc deloc teme.
  • Aproximativ 50% dintre elevi afirmă că au parcurs materia școlară fără probleme, iar 31% că au rămas în urmă. Băieții spun într-o măsură mai ridicată comparativ cu fetele că au parcurs materia fără probleme (55% vs. 50%), iar elevii de gimnaziu sunt mai încrezători decât liceeni sub acest aspect (55% vs. 50%).
  • 51% dintre copii consideră că în acest an școlar au avut nevoie de mai mult ajutor din partea profesorilor de la clasă, 13% de ajutor prin intermediul meditațiilor, iar 9% din partea familiei (părinți și frați).
  • Elevii din clasa a VIII-a afirmă într-o măsură semnificativ mai ridicată că au simțit nevoia să facă meditații, comparativ cu colegii lor din alte clase, iar fetele că ar fi avut nevoie de mai mult ajutor din partea profesorilor de la clasă.
  • Jumătate dintre elevii de clasa a VIII-a aleg un nivel de mijloc al scalei în ceea ce privește nivelul de pregătire pentru Evaluarea Națională, neputând lua o decizie între bine și slab pregătit, în timp ce 1 din 3 se consideră pregătit, iar aproape 2 din 10 se simt nepregătiți.

Cei mai mulți elevi fac meditații

  • Majoritatea copiilor (aprox.70%) alocă pregătirii temelor (în afara orelor de curs) între una și trei ore zilnic, cu o valoare medie la nivel de eșantion de 2,8 ore. Elevii de clasa a VIII-a și fetele tind să aloce semnificativ mai mult timp zilnic pentru această activitate (cu valori medii specifice de 3 ore/zi).
  • Aproape 60% dintre elevi afirmă că fac meditații la cel puțin o materie. În rândul celor care recurg la meditații, timpul mediu alocat săptămânal este de 2,6 ore. Timp semnificativ mai mult alocat meditațiilor (medie ore pe săptămână) apare în cazul elevilor de gimnaziu (2,8 ore/săptămână), în special cei din clasa a VIII-a (cu o valoare medie specifică de 3,5 ore pe săptămână).
  • Aproape jumătate dintre elevi (47%) spun că nu au vorbit cu profesorii despre modul în care se simt și alți 14% că ar fi vrut ca acest lucru să se întâmple. 1 din 4 copii a vorbit despre dificultățile emoționale cu profesorii și afirmă că este mulțumit de rezultat.
  • Fetele spun într-o măsură semnificativ mai ridicată (16% vs. 11% băieții) că și-ar fi dorit să vorbească cu profesorii despre cum se simt, dar acest lucru nu s-a întâmplat.
  • Elevii de gimnaziu (28% vs. 23% liceeni) și cei din mediul rural (35% vs. 24% urban) afirmă în măsuri semnificativ mai ridicate că au discutat cu profesorii despre cum se simt și au fost mulțumiți de rezultat.

După doi ani de criză sanitară și restricții: extenuare, furie, tristețe

Pentru a evalua modul în care elevii se simt din punct de vedere emoțional în acest an școlar, au fost folosite o serie de atribute, pozitive (vesel, în siguranță, liniștit și încrezător) sau negative (stresat, furios, speriat, trist, obosit, singur, plictisit), iar respondenții au fost îndemnați să evalueze, pe o scală de la 1 la 10, măsura în care fiecare dintre aceste atribute li se aplică, explică Salvați Copiii.

Cele mai mari scoruri (ca valoare medie, la nivelul întregului eșantion) se remarcă în cazul oboselii (nivel mediu de 7,7), al sentimentului de siguranță (7,2) și al stresului (6,6).

Băieții obțin scoruri semnificativ mai ridicate la majoritatea atributelor pozitive, în timp ce fetele la majoritatea celor negative. Altfel spus, fetele spun în măsură mai ridicată că sunt stresate, furioase, speriate, în timp ce băieții spun că sunt veseli, liniștiți sau încrezători. Copiii din mediul urban afirmă în măsuri semnificativ mai ridicate că sunt triști, obosiți sau că se simt singuri.

De asemenea, liceenii, afirmă în măsuri semnificativ mai ridicate că sunt stresați, furioși, triști sau obosiți.

Elevii de clasa a VIII-a oferă scoruri mai ridicate la atributele negative, comparativ cu toți ceilalți respondenți la chestionar. Principalele trăiri negative care sunt semnificativ mai ridicate în rândul copiilor de clasa a VIII-a sunt ‘stresat’, ‘speriat’ și ‘obosit’.

  • Fișă tehnică: Sondajul a fost realizat online, cu eșantion neprobabilistic, bazat pe răspunsurile a 1.821 de elevi din învățământul secundar inferior și superior. Perioada de completare a chestionarului a fost luna februarie 2022.

Comentarii

Comentarii

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

photostudio_1649947095742

EDITORIAL

România…Inteligența Artificială…Guvernul… - EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Dacă nici acum nu vă vine să credeți, guvernul Dăncilă lucrează la strategia națională pentru Inteligența Artificială. Este inimaginabil, aproape de necrezut, dar elaborarea și ratificarea primei strategii naţionale în domeniul Inteligenţei Artificiale va fi o realitate.
Deseori,obișnuiți cu puțin din ceea ce ne tot oferă „din plin” viața aceasta, nu prea realizăm și nu prea știm să reacţionăm la acest soi de anunț oficial. Iar ceea ce este frapant vine de-acum înainte.

Da, stimabilelor și dumneavoastră onorați domni. Din moment ce a fost declarat „liber la Inteligența Artificială”, consecințele și desele implicații ne vor afecta destinele. Poate părea ceva de domeniul SF,dar tocmai ultimele evenimente au început să contrazică „scenariul.”

A trecut moda când mai auzeam de un nou studiu care descria savant implicațiile profunde pe care le au progresele din domeniul inteligenței artificiale. Iar, inevitabilul s-a pridus.Au căzut în derizoriu acele minți luminate, dimpreună cu toata adunarea numeroșilor experți, a think tankuri sau a celebritățilir din Silicon Valley care își dădeau cu presupsul că aplicațiile practice ale Inteligenței Artificiale urmează să ne schimbe viețile în moduri greu de imaginat.

Inteligenţa artificială este trecută de faza „copilăriei”. Acest lucru îl demonstrează unele experimente eşuate care au avut loc. Iar aici dau ca exemplu cazul „adolescentului” Tay al Microsoft, un robot bazat pe inteligenţă artificială care putea dialoga cu utilizatorii de Twitter. Acesta a devenit nazist în câteva ore, compania fiind nevoită să îl retragă. Incidentul a arătat limitările pe care le au maşinile, incapabile deocamdată să facă diferenţa între bine şi rău sau să dea dovadă de empatie.

Dar, ce anume împiedică pentru ca maşinile să ajungă la astfel de însuşiri umane?

Sunt destui semeni care se tem că inteligenţa artificială va fi folosită ca armă, de guverne sau grupări teroriste. Un astfel de sistem avansat, capabil să înveţe, ar putea să compromită orice sistem informatic şi să aibă acces la informaţii extrem de importante. Mai mult, ar putea lansa atacuri cu arme periculoase şi pot da naştere unui război devastator.

Iar acum, „onor” guvern al acestei colonii susţine cu o frenezie de nedescris această modă, dând dovada unui servilism exemplar! Oare cărui scopuri servește?

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu

Parteneri media exclusiv

Revista presei Raspandacul