Criteriul National

„Scopul final este de a obține ELIBERAREA…”

„Scopul final este de a obține ELIBERAREA…”
iunie 03
11:24 2017

tt

2 iunie – Muzeul de Arta Constanta, incursiune in „Bazarul Sentimental”

o initiativa mai mult decat laudabila a artistilor Andreea Bratu si Radu Niculescu

Intr-un oras „bombardat intens in cartierul cultural” in ultimii 20 de ani, asemenea spectacole au forta deosebita de a transpune publicul intr-o lume de basm, intr-o lume Libera, asa cum foarte des asocia si exprima celebrul Celibidache scopul artei si in special poate al spectacolelor simfonice.

Bazarul Sentimental „amenajat” de artistii Andreea Bratu si Radu Niculescu a avut poate acest scop, de a infiinta o enclava a Libertatii intr-un taram pustiit aproape de cultura. Alternanta recitalelor de poezie si pian are menirea parca de a orchestra corul marilor artisti ai notelor si ai rimei: Al. Scriabin, I. Minulescu, S. Rachmanioff, Al. Pushkin, G. Enescu, S. Esenin, V. N. Drozdoff si V. Mayakosky. Publicul s-a bucurat timp de o ora de recitalurile de pian si poezie intr-un spatiu cu o valoare arhitecturala si simbolistica impresionanta, dupa care spectatorii au fost invitati la un pahar de sampanie, ocazie buna pentru discutii cu prieteni sau noi cunostinte.

De unde incepe schimbarea?

Sloganul „Vreau o tara ca-n afara!” este deja binecunoscut. Daca reprezentarea majoritara locala a conceptului de „viata buna in vest” este in stransa legatura cu situatia economica, realitatea este cu totul alta. Cei cativa ani petrecuti in orase civilizate m-au ajutat sa inteleg modul in care tarile dezvoltate concep viata si se organizeaza. Nu ar mai fi nevoie poate sa reinventam roata, ci doar sa vedem cum se organizeaza alte orase evoluate, chair si in Romania, cum ar fi Iasi, Cluj, Brasov, Timisoara, Sibiu si altelte. Respectarea specificului cultural local prin consumul de spectacole sunt o componenta foarte importanta, de asemenea timpul petrecut in parcurile nationale intaresc legatura simbiotica cu natura.

Din punctul meu de vedere, raspunderea cultivarii unui stil santatos de viata revine in primul rand administratiilor locale si centrala dar si a institutiilor de invatamant si cultura. Ele au si datoria de a restabilii puntea de legatura dintre actul artistic si cotidianul comunitar. Institutiile de cultura trebuie sa gaseasca formule pentru a readuce publicul in sali si muzee. Un simplu exemplu, la unul dintre spectacolele organizate de grupul nostru ONG-istic care concentra mai multe asociatii in 2015 a umplut sala aproape impartind invitatii personal la institutii si alte locuri unde exista aglomerari de persoane.

Untitled

100 de ani S. Celibidache / 100 de ani O. Danovski

imi exprim speranta ca acest spectacol si alte evenimente si festivaluri de arta derulate sau care urmeaza a fi organizate vor sparge gheata si ca se va deschide fereastra catre o noua epoca mai luminata atat pentru conditia artistilor, cat mai ales pentru cea a comunitatii. Exista o relatie de interdependenta, dar mediul intermediar este in formare, sau este inghetat. Am participat la sarbatoarea centenarului Celibidache in Muenchen, Gemania, unde salile de spectacol erau pline si am vazut si sala pe jumatate goala la TNOB la centenarul O. Danovski cu putin timp in urma. Aceasta situatie este inadmisibila iar concertul de ieri imi da speranta ca situatia se va amelioara.

–––––––VIDEO ––––––

 

18814855_1461910163873727_8514561493876420307_o

18814354_1461910077207069_7768277425341648614_n

18814674_1461910073873736_6286301727395522541_o

organizare: Andreea Bratu, Radu Niculescu

eveniment sustinut \ promovat de partenerii: Muzeul de Arta Constanta, Neuron English, Inomar Cluster, Ziua de Constanta, Constanta Culturala

foto: Bianca Bechisi

Comentarii

Comentarii

Despre autor

Andrei Chivu

Andrei Chivu

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

U-NI-RE în cuget și în simțiri… EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Tema unirii cu Basarabia este mai actuală și mai dorită ca oricând. Aceasta, datorită însemnătății sale deosebite suscită nenumărate discuții mai mult sau mai puțin aprinse. În special, în presa scrisă, subiectul este tratat în nota sferei de influență de care sau prin care se poate proba ori atașamentul față de culorile și legile acestui teritoriu blagoslovit de Dumnezeu ori unda de răutate vis a vis de cele menționate. De asemenea, ar trebui ca tocmai caracterul unificator să fie mai puternic decât orice fel de simbolistică istorică și de aceea disprețul și ducerea într-o accentuată stare de relativitate, de autentică degradare a tot ceea ce valorează ideea de românism amplifică starea de încordare,de neliniște atât de prezente în cele două state înrudite.În această ultimă și nedorită categorie se pot identifica destule articole asemănătoare unor mostre îmbibate de ură și venin ce frizează orice urmă de omenie sau de bun simț. Din respect făță de dumneavoastră și mai ales nedorind să nominalizez provocând polemică,am să mă abțin…Dar nu pot să-mi cenzurez o întrebare… Oare câtă dezinformare grosieră se poate ascunde în spatele acestor propagandiști de-a dreptul înfrățiți cu puterile străine,cu imperiile care mereu ne-au râvnit teritoriile și bogățiile de orice natură?De aceea nu pot să trec cu vederea și să uit mincinoasele mituri fabricate împotriva unirii care sunt de fapt niște teorii promovate, cu amatorism sau profesionalism, de cei care își manifestă constant antipatia faţă de procesul de reîntregire a ţării. Cu o retorică plină de ură, anumiți indivizi falsifică și denaturează adevărul istoric și chiar au nerușinarea să spună despre unirea Basarabiei cu România că „ar fi frumos, dar nu se poate” invocând, în acest sens, argumente de ordin economic sau strategic. Interesant e faptul că aceștia nu contrazic adevărul istoric și anume că Basarabia e parte a terioriului românesc. Mesajul lor induce mereu nesiguranţă și teamă, sugerând pericole majore precum instabilitatea economică, apariţia unei minorităţi incontrolabile sau a unei corupţii imposibil de eradicat. Ca și când acești propagandiști ar fi descoperit peste noapte secretul tinereţii fără bătrâneţii și al vieţii fără de moarte dublat de cel al guvernării fără de corupţie, ei influențează pe unii dintre noi la modul cel mai abject și care ține doar de negativitate. Au chiar unele pseudo- argumente care corelează problemele existente în societatea românească cu cele din Republica Moldova, de genul ”că România n-ar avea nevoie de o regiune săracă” . Cunoaștem bine că această stare de corupție endemică este generată de o clasă politică oligarhică, mult mai apropiată de modelul din Asia centrală decât de Europa. Dar,vă rog să fiți fără grijă deoarece domniile lor nu au contract permanent cu funcția și nu vor domni la infinit, așa cum li se pare… A sosit timpul ca să dăm dovezi că suntem înfrățiți, înrudiți, că suntem de același sânge și limbă cu verișorii de dincolo de Prut! Revenind la planul inițial,nu am dispoziția și nici timpul necesar de a demonta toate aceste pseudo-teorii, deoarece aceasta revine ca o datorie de onoare a istoricilor și diplomaților. Dar în cele ce urmează vă propun un exercițiu de imaginație. Acesta se realizează prin corelarea tuturor elementelor posibile care ar duce la acest eveniment cu profunde rezonanțe- UNIREA! De fapt, mai bine spus după reîntregirea, reunirea celor două state,altcumva vor fi parametrii,regulile, legile și automat nivelul de trai. Numai încercați să vă proiectați ideea conform căreia, Republica Moldova va face parte dintr-un stat integrat european, membru al NATO. Peste acestea, îndrăzniți să vă proiectați și imaginea unei justiții imparțiale, corecte ce se vor extinde ca model și peste Prut. Cu alte cuvinte, lucrurile pot evolua într-o direcție normală, firească.Totuși, filo-rușii nu se lasă și încetinesc acest proces. Mai e cazul să ne aducem aminte de „prietenia” și interesul Rusiei, care a încercat să blocheze eforturile Republicii Moldova în sensul integrării europene, aşa cum a procedat de altfel şi în cazul altor state din fosta Comunitate a Statelor Independente? De aceea, din dorința de a ne vedea visul împlinit,ar trebui să nu mai ezităm deloc și nici să luăm peste picior pe semenii care luptă,speră și cred în idealul acestei uniri, în cuget și în simțiri.......

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu