Criteriul National

„Scriitorii” din pușcării, din nou la modă?

„Scriitorii” din pușcării, din nou la modă?
aprilie 24
11:59 2018

1

În ultima jumătate de an s-a tot vorbit și scris despre modificările pe care Parlamentul dorește să le aducă legilor justiției. Părerile sunt împărțite, în mod inegal, pro și contra. Mai multe contra decât pro.
Suntem de acord că este nevoie de o modificare a legislației din domeniul justiției, o punere de acord a normelor din Codul Penal și din Codul de Procedură Penală cu directivele Uniunii Europene, dar asta nu înseamnă că, de dragul schimbării, se poate schimba orice.
Cine are curiozitatea să intre pe site-urile Camerei Deputaților și Senatului și să citească proiectele legislative privind justiția va rămâne cu un gust amar.
De ce?
Pentru că multe dintre modificări par a fi făcute cu dedicație pentru anumite persoane care se află sub urmărire penală sau în stare de cercetare penală. Precum și pentru unele persoane aflate în regim de detenție sau care se preconizează că se vor afla în curând dincolo de gratii.
Să analizăm un pic prevederile din pachetul legislativ privind ultima categorie.
Astfel, conform PL 469/2017 „în cazul persoanelor condamnate la pedeapsa închisorii până la un an, executarea pedepsei se va realiza în arest la domiciliu, cu excepția persoanelor condamnate pentru fapte comise cu violență.”
Prevederea, în esența ei, ar fi una bună, ținând cont de aglomerarea din închisorile românești.
Dar, pe lângă această prevedere, a fost introdus un alt proiect – PL 456/2017 – care a trecut deja de Senat și se află în dezbaterea comisiei juridice din Camera Deputaților. În acest proiect se stipulează ca executarea pedepsei să se facă în arest la domiciliu pentru persoanele condamnate la închisoare până la 5 ani de închisoare. Inclusiv a celor care sunt condamnate pentru fapte de corupție. Conform acestuia, regimul de detenție se poate realiza și fracționat, doar în zilele de sâmbătă și duminică într-un centru special înființat pentru această măsură de executare.
Persoanele care vor fi condamnate la o pedeapsă de până în 3 ani ar urma să execute arestul la domiciliu și să fie monitorizate permanent prin intermediul unei brățări electronice.
PL 456/2017 mai prevede și o măsură mixtă de executare a pedepselor de până la 5 ani de închisoare, cu munca în folosul comunității în timpul săptămânii de lucru și arestul în zilele de weekend. Urmând ca o zi de detenție să fie plătită cu două zile de muncă în folosul comunității.
Dacă proiectele de mai sus ar fi adoptate, în ce ar mai consta puterea exemplară a pedepsei penale? Ce ar putea gândi un simplu cetățean când vede că persoanele care au devalizat statul sau care au fost condamnate pentru corupție execută pedeapsa în arest la domiciliu, unde au toate beneficiile oferite de familie, mai puțin libertatea de mișcare? Că este bine să fii infractor, dacă reușești să primești o pedeapsă de până într-un an sau maximum trei ani?

IT: Lucrările științifice, din nou la modă în penitenciar?

Un alt aspect ne-a atras atenția privitor la modificarea legislației penale privind regimul de detenție. Acesta este unul care a iscat numeroase controverse în trecutul apropiat și se referă la scrierea și publicarea de către deținuți a unor lucrări științifice, precum și realizarea unor invenții sau inovații brevetate.
Cred că vă aduceți aminte de lucrările „științifice”, pe baza cărora au ieșit din închisoare, înainte de termen, condamnații penal Gheorghe Becali, Dan Voiculescu, Sorin Roșca Stănescu, Adrian Năstase, și mulți alții. Au fost foarte multe lucrări girate sau scrise de fapt de înalte fețe bisericești sau de oameni importanți din mediul academic al României care s-au gândit că astfel își pot ajuta colegii aflați în nevoie.
În acel moment, s-a considerat de reprezentanții magistraților că legea este prea permisivă și că pedeapsa aplicată își pierde din rolul exemplar dacă infractorii ies pe banda rulantă din închisori, pe baza publicării unor lucrări de o calitate științifică îndoielnică sau asupra cărora planează suspiciunea de plagiat.
Magistrații chiar au propus ca un deținut să beneficieze de o singură reducere pe an, cu 30 de zile a pedepsei – indiferent de numărul lucrărilor scrise și publicate în cele 12 luni – sau numărul zilelor să scadă drastic, pentru că 30 de zile reducere de pedeapsă pentru o lucrare este prea mult.
Ce credeți că plănuiesc parlamentarii coaliției PSD-ALDE?
Conform aceluiași proiect legislativ nr.469/2017 din pachetul de inițiative privind modificarea legilor justiției se stabilește că „în cazul elaborării de lucrări științifice publicate sau invenții și inovații brevetate, se consideră 20 de zile executate pentru fiecare lucrare științifică sau invenție și inovație brevetate.”
Cu alte cuvinte, dacă acest text de lege va fi aprobat de Parlament avem toate șansele să asistăm la o recidivare a fenomenului „scriitorilor” din închisori, care să publice cât mai multe lucrări științifice anual pentru a beneficia de reducerea de 20 de zile din pedeapsă pentru fiecare dintre ele. Probabil că Dan Voiculescu va fi depășit cu mult de viitorii scriitori din penitenciare la numărul de lucrări științifice publicate într-un singur an calendaristic.
puscariasi-scriitori-300x243-680x365

Observăm totodată că textul de lege este și discriminatoriu. Nu poți să pui semnul egal între scrierea și publicarea unei lucrări științifice și realizarea unei invenții sau inovații brevetate. În cazul celor din urmă, munca intelectuală este mult mai mare, deoarece ea trebuie completată și cu munca fizică, cu punerea în practică a invenției.
Pentru ca o invenție sau inovație să capete contur și să poată fi brevetată, ea ar trebui în mod normal să fie realizată faptic. De exemplu, modul în care fostul ministru al Transporturilor, Relu Fenechiu a realizat și brevetat trei invenții în timpul regimului de detenție: microhidrocentrala plutitoare, cricul încorporat în mașină și stingătorul cu senzori. În numai doi ani de închisoare.
Considerăm că pentru a fi brevetată o astfel de invenție, nu este suficient să fie doar scrisă pe o hârtie, ci este nevoie de realizarea ei practică, pentru a vedea dacă invenția este viabilă. Iar acest lucru necesită timp. Timp care nu se compară cu cel al scrierii unei lucrări științifice.
De aceea, reiterăm că este discriminatorie prevederea legislativă privind egalitatea de 20 de zile de reducere a pedepsei pentru o lucrare științifică și pentru o invenție sau inovație brevetată. Pentru că este mai ușor să scrii 10 lucrări în doi ani, așa cum a făcut Dan Voiculescu, și mult mai dificil să inventezi sau să inovezi ceva, care să fie și brevetat.
În concluzie, din lecturarea acestor proiecte legislative reținem că din articolele care vor fi modificate, cele mai multe sunt stipulate cu dedicație pentru urmăriții penal în dosarele întocmite de Direcția Națională Anticorupție.
Mai crede cineva în „bunele” intenții ale comisiei Iordache și ale ministrului Tudorel Toader?

Sursa foto : Criteriul National,Special Arad,Termene.ro

Redacția platformei media Criteriul Național mulțumește domnului George Marinescu pentru acest material oferit în exclusivitate astăzi 24 Aprilie 2018!

Comentarii

Comentarii

Share

Despre autor

Daniel Mihai

Daniel Mihai

Doctor în Interpretare Muzicală, profesor titular la disciplina vioară a Catedrei de Corzi în cadrul Colegiului Național de Arte Regina Maria din Constanța

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

U-NI-RE în cuget și în simțiri… EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Tema unirii cu Basarabia este mai actuală și mai dorită ca oricând. Aceasta, datorită însemnătății sale deosebite suscită nenumărate discuții mai mult sau mai puțin aprinse. În special, în presa scrisă, subiectul este tratat în nota sferei de influență de care sau prin care se poate proba ori atașamentul față de culorile și legile acestui teritoriu blagoslovit de Dumnezeu ori unda de răutate vis a vis de cele menționate. De asemenea, ar trebui ca tocmai caracterul unificator să fie mai puternic decât orice fel de simbolistică istorică și de aceea disprețul și ducerea într-o accentuată stare de relativitate, de autentică degradare a tot ceea ce valorează ideea de românism amplifică starea de încordare,de neliniște atât de prezente în cele două state înrudite.În această ultimă și nedorită categorie se pot identifica destule articole asemănătoare unor mostre îmbibate de ură și venin ce frizează orice urmă de omenie sau de bun simț. Din respect făță de dumneavoastră și mai ales nedorind să nominalizez provocând polemică,am să mă abțin…Dar nu pot să-mi cenzurez o întrebare… Oare câtă dezinformare grosieră se poate ascunde în spatele acestor propagandiști de-a dreptul înfrățiți cu puterile străine,cu imperiile care mereu ne-au râvnit teritoriile și bogățiile de orice natură?De aceea nu pot să trec cu vederea și să uit mincinoasele mituri fabricate împotriva unirii care sunt de fapt niște teorii promovate, cu amatorism sau profesionalism, de cei care își manifestă constant antipatia faţă de procesul de reîntregire a ţării. Cu o retorică plină de ură, anumiți indivizi falsifică și denaturează adevărul istoric și chiar au nerușinarea să spună despre unirea Basarabiei cu România că „ar fi frumos, dar nu se poate” invocând, în acest sens, argumente de ordin economic sau strategic. Interesant e faptul că aceștia nu contrazic adevărul istoric și anume că Basarabia e parte a terioriului românesc. Mesajul lor induce mereu nesiguranţă și teamă, sugerând pericole majore precum instabilitatea economică, apariţia unei minorităţi incontrolabile sau a unei corupţii imposibil de eradicat. Ca și când acești propagandiști ar fi descoperit peste noapte secretul tinereţii fără bătrâneţii și al vieţii fără de moarte dublat de cel al guvernării fără de corupţie, ei influențează pe unii dintre noi la modul cel mai abject și care ține doar de negativitate. Au chiar unele pseudo- argumente care corelează problemele existente în societatea românească cu cele din Republica Moldova, de genul ”că România n-ar avea nevoie de o regiune săracă” . Cunoaștem bine că această stare de corupție endemică este generată de o clasă politică oligarhică, mult mai apropiată de modelul din Asia centrală decât de Europa. Dar,vă rog să fiți fără grijă deoarece domniile lor nu au contract permanent cu funcția și nu vor domni la infinit, așa cum li se pare… A sosit timpul ca să dăm dovezi că suntem înfrățiți, înrudiți, că suntem de același sânge și limbă cu verișorii de dincolo de Prut! Revenind la planul inițial,nu am dispoziția și nici timpul necesar de a demonta toate aceste pseudo-teorii, deoarece aceasta revine ca o datorie de onoare a istoricilor și diplomaților. Dar în cele ce urmează vă propun un exercițiu de imaginație. Acesta se realizează prin corelarea tuturor elementelor posibile care ar duce la acest eveniment cu profunde rezonanțe- UNIREA! De fapt, mai bine spus după reîntregirea, reunirea celor două state,altcumva vor fi parametrii,regulile, legile și automat nivelul de trai. Numai încercați să vă proiectați ideea conform căreia, Republica Moldova va face parte dintr-un stat integrat european, membru al NATO. Peste acestea, îndrăzniți să vă proiectați și imaginea unei justiții imparțiale, corecte ce se vor extinde ca model și peste Prut. Cu alte cuvinte, lucrurile pot evolua într-o direcție normală, firească.Totuși, filo-rușii nu se lasă și încetinesc acest proces. Mai e cazul să ne aducem aminte de „prietenia” și interesul Rusiei, care a încercat să blocheze eforturile Republicii Moldova în sensul integrării europene, aşa cum a procedat de altfel şi în cazul altor state din fosta Comunitate a Statelor Independente? De aceea, din dorința de a ne vedea visul împlinit,ar trebui să nu mai ezităm deloc și nici să luăm peste picior pe semenii care luptă,speră și cred în idealul acestei uniri, în cuget și în simțiri.......

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu