Criteriul National

„Scriitorii” din pușcării, din nou la modă?

„Scriitorii” din pușcării, din nou la modă?
aprilie 24
11:59 2018

1

În ultima jumătate de an s-a tot vorbit și scris despre modificările pe care Parlamentul dorește să le aducă legilor justiției. Părerile sunt împărțite, în mod inegal, pro și contra. Mai multe contra decât pro.
Suntem de acord că este nevoie de o modificare a legislației din domeniul justiției, o punere de acord a normelor din Codul Penal și din Codul de Procedură Penală cu directivele Uniunii Europene, dar asta nu înseamnă că, de dragul schimbării, se poate schimba orice.
Cine are curiozitatea să intre pe site-urile Camerei Deputaților și Senatului și să citească proiectele legislative privind justiția va rămâne cu un gust amar.
De ce?
Pentru că multe dintre modificări par a fi făcute cu dedicație pentru anumite persoane care se află sub urmărire penală sau în stare de cercetare penală. Precum și pentru unele persoane aflate în regim de detenție sau care se preconizează că se vor afla în curând dincolo de gratii.
Să analizăm un pic prevederile din pachetul legislativ privind ultima categorie.
Astfel, conform PL 469/2017 „în cazul persoanelor condamnate la pedeapsa închisorii până la un an, executarea pedepsei se va realiza în arest la domiciliu, cu excepția persoanelor condamnate pentru fapte comise cu violență.”
Prevederea, în esența ei, ar fi una bună, ținând cont de aglomerarea din închisorile românești.
Dar, pe lângă această prevedere, a fost introdus un alt proiect – PL 456/2017 – care a trecut deja de Senat și se află în dezbaterea comisiei juridice din Camera Deputaților. În acest proiect se stipulează ca executarea pedepsei să se facă în arest la domiciliu pentru persoanele condamnate la închisoare până la 5 ani de închisoare. Inclusiv a celor care sunt condamnate pentru fapte de corupție. Conform acestuia, regimul de detenție se poate realiza și fracționat, doar în zilele de sâmbătă și duminică într-un centru special înființat pentru această măsură de executare.
Persoanele care vor fi condamnate la o pedeapsă de până în 3 ani ar urma să execute arestul la domiciliu și să fie monitorizate permanent prin intermediul unei brățări electronice.
PL 456/2017 mai prevede și o măsură mixtă de executare a pedepselor de până la 5 ani de închisoare, cu munca în folosul comunității în timpul săptămânii de lucru și arestul în zilele de weekend. Urmând ca o zi de detenție să fie plătită cu două zile de muncă în folosul comunității.
Dacă proiectele de mai sus ar fi adoptate, în ce ar mai consta puterea exemplară a pedepsei penale? Ce ar putea gândi un simplu cetățean când vede că persoanele care au devalizat statul sau care au fost condamnate pentru corupție execută pedeapsa în arest la domiciliu, unde au toate beneficiile oferite de familie, mai puțin libertatea de mișcare? Că este bine să fii infractor, dacă reușești să primești o pedeapsă de până într-un an sau maximum trei ani?

IT: Lucrările științifice, din nou la modă în penitenciar?

Un alt aspect ne-a atras atenția privitor la modificarea legislației penale privind regimul de detenție. Acesta este unul care a iscat numeroase controverse în trecutul apropiat și se referă la scrierea și publicarea de către deținuți a unor lucrări științifice, precum și realizarea unor invenții sau inovații brevetate.
Cred că vă aduceți aminte de lucrările „științifice”, pe baza cărora au ieșit din închisoare, înainte de termen, condamnații penal Gheorghe Becali, Dan Voiculescu, Sorin Roșca Stănescu, Adrian Năstase, și mulți alții. Au fost foarte multe lucrări girate sau scrise de fapt de înalte fețe bisericești sau de oameni importanți din mediul academic al României care s-au gândit că astfel își pot ajuta colegii aflați în nevoie.
În acel moment, s-a considerat de reprezentanții magistraților că legea este prea permisivă și că pedeapsa aplicată își pierde din rolul exemplar dacă infractorii ies pe banda rulantă din închisori, pe baza publicării unor lucrări de o calitate științifică îndoielnică sau asupra cărora planează suspiciunea de plagiat.
Magistrații chiar au propus ca un deținut să beneficieze de o singură reducere pe an, cu 30 de zile a pedepsei – indiferent de numărul lucrărilor scrise și publicate în cele 12 luni – sau numărul zilelor să scadă drastic, pentru că 30 de zile reducere de pedeapsă pentru o lucrare este prea mult.
Ce credeți că plănuiesc parlamentarii coaliției PSD-ALDE?
Conform aceluiași proiect legislativ nr.469/2017 din pachetul de inițiative privind modificarea legilor justiției se stabilește că „în cazul elaborării de lucrări științifice publicate sau invenții și inovații brevetate, se consideră 20 de zile executate pentru fiecare lucrare științifică sau invenție și inovație brevetate.”
Cu alte cuvinte, dacă acest text de lege va fi aprobat de Parlament avem toate șansele să asistăm la o recidivare a fenomenului „scriitorilor” din închisori, care să publice cât mai multe lucrări științifice anual pentru a beneficia de reducerea de 20 de zile din pedeapsă pentru fiecare dintre ele. Probabil că Dan Voiculescu va fi depășit cu mult de viitorii scriitori din penitenciare la numărul de lucrări științifice publicate într-un singur an calendaristic.
puscariasi-scriitori-300x243-680x365

Observăm totodată că textul de lege este și discriminatoriu. Nu poți să pui semnul egal între scrierea și publicarea unei lucrări științifice și realizarea unei invenții sau inovații brevetate. În cazul celor din urmă, munca intelectuală este mult mai mare, deoarece ea trebuie completată și cu munca fizică, cu punerea în practică a invenției.
Pentru ca o invenție sau inovație să capete contur și să poată fi brevetată, ea ar trebui în mod normal să fie realizată faptic. De exemplu, modul în care fostul ministru al Transporturilor, Relu Fenechiu a realizat și brevetat trei invenții în timpul regimului de detenție: microhidrocentrala plutitoare, cricul încorporat în mașină și stingătorul cu senzori. În numai doi ani de închisoare.
Considerăm că pentru a fi brevetată o astfel de invenție, nu este suficient să fie doar scrisă pe o hârtie, ci este nevoie de realizarea ei practică, pentru a vedea dacă invenția este viabilă. Iar acest lucru necesită timp. Timp care nu se compară cu cel al scrierii unei lucrări științifice.
De aceea, reiterăm că este discriminatorie prevederea legislativă privind egalitatea de 20 de zile de reducere a pedepsei pentru o lucrare științifică și pentru o invenție sau inovație brevetată. Pentru că este mai ușor să scrii 10 lucrări în doi ani, așa cum a făcut Dan Voiculescu, și mult mai dificil să inventezi sau să inovezi ceva, care să fie și brevetat.
În concluzie, din lecturarea acestor proiecte legislative reținem că din articolele care vor fi modificate, cele mai multe sunt stipulate cu dedicație pentru urmăriții penal în dosarele întocmite de Direcția Națională Anticorupție.
Mai crede cineva în „bunele” intenții ale comisiei Iordache și ale ministrului Tudorel Toader?

Sursa foto : Criteriul National,Special Arad,Termene.ro

Redacția platformei media Criteriul Național mulțumește domnului George Marinescu pentru acest material oferit în exclusivitate astăzi 24 Aprilie 2018!

Comentarii

Comentarii

Share

Despre autor

Daniel Mihai

Daniel Mihai

Doctor în Interpretare Muzicală, profesor titular la disciplina vioară a Catedrei de Corzi în cadrul Colegiului Național de Arte Regina Maria din Constanța

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

Despre „dreptatea” care cere ”justiție” și importanța ei - EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Dintru început, pentru a vă asigura, cu toată sinceritatea, vreau să vă aduc la cunoștință faptul că acest material nu este conceput a fi unul strict tehnic, înveșmântat în termeni academici greoi. Cu aceeași deschidere vreau să vă mulțumesc și să vă asigur totodată că acest material nu se vrea a fi unul complet, deoarece în rândurile de mai jos voi încerca să realizez o sinteză a unor considerații pe baza evidențelor, în care mi-am propus temerara clarificare a noțiunilor de „dreptate” și de ”justiție”, văzute din mai multe unghiuri de vedere. De aceea, tot ceea ce este cuprins în spațiul acestui material este pur subiectiv dar și perfect argumentat. Luând în considerare acestea, orice fel de încercare de a aduce laude sau dimpotrivă de a cere desființarea totală sau parțială, prin forța și justețea argumentelor vă revin în integralitate, indiferent de natura sau de scopul motivării dumneavoastră în prealabil.

Ca urmare a tuturor celor convenite, ceea ce voi realiza direct sau indirect poate fi comentat și analizat, dezbătut deoarece numai într-o asemnea manieră, prin varietatea punctelor de vedere, prin cumulul de informații și forța argumentelor sustenabile ce creează punți de legătură.De aceea se poate vorbi deschis, fără menajamente despre aceste concepte, virtuți în această societate postmodernă măcinată de griji, de consumerism cât și de vicii.

Din punctul meu de vedere, această opțiune de a avea păreri și de a le susține reprezintă și respectă cu adevărat libertatea și demnitatea oricărui semen. Iar puterea reală, justificată la care oamenii speră să găsească ajutor este dată de către Acel Creator, care are grijă de fiecare dintre noi și care ne inspiră sau ne poate transforma în creațiile sale apropiate, desăvârșite Lui. Urmând acest fir călăuzitor, aș îndrăzni să vă spun că nu voi folosi în acest caz doar simple metafore, ci totul se dorește să fie legat de rolul și semnificația care i se acordă noțiunilor extinse de dreptate, de justiție.

Din cele mai vechi timpuri, chiar din momentul în care Cain l-a ucis pe Abel se produce în lume o separație între prigoniți și victimă, între ucigaș și cel ucis, sacrificat din răutate .Aceasta cse va transmite și se va amplifica tuturor generațiilor, inclusiv celor din actualitate. Setea de răzbunare de răutate a lui Cain cât și a urmașilor săi se poate identifica fără niciun fel de impediment.Tot așa, ideea de jertfă, de asumare a urmașilor lui Abel a constituit chiar unul dintre atributele omenești de prim rang. Însă, între aceste modele transparente există și alte atribute,virtuți (posibil moștenire a scânteii divine,a harului cu care suntem fiecare dintre noi înzestrați) precum dreptatea,cinstea,corectitudinea dar și justiția.

Numai că, din momentul izgoniți din grădina Edenului a protopărinților noștri Adam și Eva, aceste caracteristici psihice și volitive nu au mai fost că la început,în binecuvântatul moment al Creației.Răzvrătirea, ascultarea de șarpe,călcarea poruncii a dus la pervertirea omului cât și a întregii creații de pe pământ. Automat,sentimentele faptele și gândurile „de a fi ca Dumnezeu” și de a stăpâni,de a cunoaște creația s-au amestecat într-un mod incredibil. De aici înainte, moartea, păcatul au devenit firești tuturor, ca și setea anumitor semeni de a clama dreptatea, de a invoca fondat justiția omenească.

Revenind la unul dintre cele mai importante motive care au generat acestea văzute ca fiind antagonice- pe de o parte Dreptatea Lui Dumnezeu materializată prin izgonirea din Rai și nedreptatea lui Cain care l-a ucis pe fratele său Abel-putem descoperi și alte fațete ale acestor evenimente consemnate în Cartea Cărților.

Unii exegeți ai Vechiului Testament precum sfântul Chiril al Alexandriei interpretează însă în profunzime textul, plecând de la pedeapsa înşeptită pentru cel care l-ar ucide pe Cain din cartea Facerii .Surprinzător sau nu, în opinia acestui om înduhovnicit nu ar fi vorba doar de un singur păcat, ci de o înlănţuire de şapte păcate, care au pus stăpânire pe Cain. Deja când Dumnezeu i se adresează, vorbindu-i despre natura păcatului, Cain comisese trei din cele şapte.

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu

Partener media exclusiv

Revista presei