Criteriul National

Scriitorul Mircea Cărtărescu a primit titlul de Doctor Honoris Causa al Universității Ovidius din Constanța

Scriitorul Mircea Cărtărescu a primit titlul de Doctor Honoris Causa al Universității Ovidius din Constanța
mai 10
10:03 2017

Scriitorul Mircea Cărtărescu e de acord cu consultarea autorilor contemporani, pentru a fi introduse texte noi în manualele școlare. Prezent pe data de 8 Mai într-o conferinţă de presă susţinută la Constanţa, a afirmat că nu i s-a cerut părerea în privinţa textelor care intră în manuale, dar crede că ar fi putut fi consultat.Domnia sa consideră că autorii de manuale trebuie să consulte scriitorii contemporani în privinţa textelor care apar deoarece ” fragmentele alese nu se potrivesc cu vârsta copiilor sau psihologia lor.”

carterescu

Maestrul Mircea Cărtărescu a primit luni titlul de Doctor Honorius Causa al Universităţii Ovidius din Constanţa pentru întreaga activitate în domeniul literaturii şi ştiinţelor umaniste în cadrul unei ceremonii.După acest moment solemn a susţinut în faţa studenţilor conferinţa cu titlul “Liniile de forţă ale poeziei de azi”, după care a dat autografe cititorilor săi.

Scriitorul născut pe 1 iunie 1956 în Bucureşti, absolvent al Facultății de Limba şi literatura română a Universităţii din Bucureşti în 1980 este Profesor doctor la Catedra de Istoria literaturii române a Facultăţii de Litere, Universitatea din Bucureşti. Are calitatea de poet, prozator, critic literar şi publicist, de membru al Uniunii Scriitorilor din România, al PEN România şi al Parlamentului Cultural European. Este autor a peste douăzeci şi cinci de volume personale şi este prezent în numeroase volume colective şi antologii. A câştigat toate premiile posibile din România şi multe premii internaţionale importante.

Conferința de presă a punctat numeroase aspecte.Primul dintre ele s-a legat de faptul că maestrul Cartarescu a povestit în cadrul acestei conferințe că autorii de manuale i-au cerut acordul sa foloseasca scrierile sale în cărțile școlare, dar ca nu i-a cerut nimeni, vreodata, să-și dea cu părerea în privința textelor care-i sunt preluate.

“Nimeni nu mi-a cerut vreodată, dintre cei care alcătuiesc manuale, să-mi dau cu părerea în privinţa textelor care intră. Sigur că acordul mi l-au cerut. Au ales ce au vrut ei şi cu unele dintre textele care sunt în manualele şcolare, din ce am scris eu, sincer vă spun, nu mă mândresc, puteau fi alese texte mai bune. Unele dintre ele au fost, de fapt, bucăţi din scrieri mai lungi şi aici ar fi trebuit să fiu consultat pentru că dacă se ia o bucată din Levantul, de pildă, cum există în unele manuale de liceu, în afara unui anume context, dacă nu îi dai, dacă nu decupezi un fragment cu o anumită rotunjime, vă spun sincer că nu se înţelege nimic şi de multe ori se întâmplă acest lucru”, a afirmat Mircea Cărtărescu.

Domnia sa consideră că toţi autorii contemporani care au texte în manuale trebuie consultaţi “ pentru că sunt texte care nu se potrivesc cu vârsta copiilor câteodată, nu se potrivesc cu psihologia lor, nu sunt cele mai interesante pentru vârstele respective”.

A indicat și că multe manuale sunt conservatoare şi  multe texte propuse copiilor din literatură clasică nu au legătură cu lumea acestora, deoarece  “ copiii nu mai înţeleg cu uşurinţă ce se întâmplă în aceste zone rurale pe care le descrie literatura mai clasică, zone rurale, lumi ciudate, obiecte care nu mai există, mentalităţi care nu mai există. Dar asta nu înseamnă că nu trebuie să apelăm cu măsură, cu bun simţ la clasici pentru că clasicii de asta sunt clasici, că au rezistat de-a lungul timpului”,a spus Mircea Cărtărescu.

De asemenea a susținut ideea unele texte clasice trebuie mixate cu cele moderne, întrebând retoric audiența și răspunzând în aceeași notă- “Câţi scriitori sub 50 de ani, mă întreb, există în aceste manuale? Cred că nici nu există sub 50 de ani”.

Domnia sa a fost întrebat şi de ce copiii din zilele noastre nu mai sunt atât de mult atraşi de lectură, oferind ca răspuns ceea ce i-a spus fiul său legat de cărţi mărturisind: «tată, încerc să citesc cărţi, dar sunt mult prea lente, sunt extraordinar de lente, eu sunt obişnuit cu filmele, cu jocurile pe computer, tot ce are un ritm mult mai susţinut».

El crede că tinerii din zilele noastre sunt copiii ecranelor, dacă citesc o fac pe diverse device-uri şi că este mai dificil pentru ei să asimileze texte literare. “Pentru tinerii din acest moment este mai dificil să asimileze texte literate, nu vreau să-i condamn, cei mai mulţi sunt foarte inteligenţi şi foarte drăguţi, am lucrat toată viaţa mea cu oameni tineri şi astăzi fac acelaşi lucru însă percep altfel şi timpul şi textele şi tot ce ţine de formarea de sine. (…) Copiii de azi sunt copiii ecranelor. Pentru ei pagina nu mai semnifică foarte mult fiindcă nu seamănă cu un ecran. Dacă sunt tentaţi să citească, citesc tot pe device-uri, citesc pe telefon sau pe tabletă. E foarte bine şi aşa, numai să o facă”, a afirmat Mircea Cărtărescu.

Mircea-Cartarescu-para-JD-4

Reputatul scriitor a încheiat conferința de presă cu o superbă comparație vis a vis de actul artistic ce reprezintă o alergare la maraton, nu la 100 de metri care „cer răsuflare, iar imaginile trebuie create din mintea cititorului, pe baza cuvintelor.”

Întâlnirea de ieri cu maestrul Mircea Cărtărescu a fost un prilej de excepție oferit constănţenilor iubitori de literatură. După momentul festiv în care a primit cu modestie şi emoţie însemnele, medaliile, tablourile oferite de universitate, domnia sa a susţinut o conferinţă în faţa publicului numeros din aula Bibliotecii Universitare, urmată de o sesiune prelungită de autografe şi de această conferinţă de presă.

Sursa foto Constanta noastraJot Down

 

Sinteză realizată de către Prof.Dr.Daniel Mihai,redactor-șef al ziarului Criteriul Național

 

Comentarii

Comentarii

Despre autor

Daniel Mihai

Daniel Mihai

Doctor în Interpretare Muzicală, profesor titular la disciplina vioară a Catedrei de Corzi în cadrul Colegiului Național de Arte Regina Maria din Constanța

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

U-NI-RE în cuget și în simțiri… EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Tema unirii cu Basarabia este mai actuală și mai dorită ca oricând. Aceasta, datorită însemnătății sale deosebite suscită nenumărate discuții mai mult sau mai puțin aprinse. În special, în presa scrisă, subiectul este tratat în nota sferei de influență de care sau prin care se poate proba ori atașamentul față de culorile și legile acestui teritoriu blagoslovit de Dumnezeu ori unda de răutate vis a vis de cele menționate. De asemenea, ar trebui ca tocmai caracterul unificator să fie mai puternic decât orice fel de simbolistică istorică și de aceea disprețul și ducerea într-o accentuată stare de relativitate, de autentică degradare a tot ceea ce valorează ideea de românism amplifică starea de încordare,de neliniște atât de prezente în cele două state înrudite.În această ultimă și nedorită categorie se pot identifica destule articole asemănătoare unor mostre îmbibate de ură și venin ce frizează orice urmă de omenie sau de bun simț. Din respect făță de dumneavoastră și mai ales nedorind să nominalizez provocând polemică,am să mă abțin…Dar nu pot să-mi cenzurez o întrebare… Oare câtă dezinformare grosieră se poate ascunde în spatele acestor propagandiști de-a dreptul înfrățiți cu puterile străine,cu imperiile care mereu ne-au râvnit teritoriile și bogățiile de orice natură?De aceea nu pot să trec cu vederea și să uit mincinoasele mituri fabricate împotriva unirii care sunt de fapt niște teorii promovate, cu amatorism sau profesionalism, de cei care își manifestă constant antipatia faţă de procesul de reîntregire a ţării. Cu o retorică plină de ură, anumiți indivizi falsifică și denaturează adevărul istoric și chiar au nerușinarea să spună despre unirea Basarabiei cu România că „ar fi frumos, dar nu se poate” invocând, în acest sens, argumente de ordin economic sau strategic. Interesant e faptul că aceștia nu contrazic adevărul istoric și anume că Basarabia e parte a terioriului românesc. Mesajul lor induce mereu nesiguranţă și teamă, sugerând pericole majore precum instabilitatea economică, apariţia unei minorităţi incontrolabile sau a unei corupţii imposibil de eradicat. Ca și când acești propagandiști ar fi descoperit peste noapte secretul tinereţii fără bătrâneţii și al vieţii fără de moarte dublat de cel al guvernării fără de corupţie, ei influențează pe unii dintre noi la modul cel mai abject și care ține doar de negativitate. Au chiar unele pseudo- argumente care corelează problemele existente în societatea românească cu cele din Republica Moldova, de genul ”că România n-ar avea nevoie de o regiune săracă” . Cunoaștem bine că această stare de corupție endemică este generată de o clasă politică oligarhică, mult mai apropiată de modelul din Asia centrală decât de Europa. Dar,vă rog să fiți fără grijă deoarece domniile lor nu au contract permanent cu funcția și nu vor domni la infinit, așa cum li se pare… A sosit timpul ca să dăm dovezi că suntem înfrățiți, înrudiți, că suntem de același sânge și limbă cu verișorii de dincolo de Prut! Revenind la planul inițial,nu am dispoziția și nici timpul necesar de a demonta toate aceste pseudo-teorii, deoarece aceasta revine ca o datorie de onoare a istoricilor și diplomaților. Dar în cele ce urmează vă propun un exercițiu de imaginație. Acesta se realizează prin corelarea tuturor elementelor posibile care ar duce la acest eveniment cu profunde rezonanțe- UNIREA! De fapt, mai bine spus după reîntregirea, reunirea celor două state,altcumva vor fi parametrii,regulile, legile și automat nivelul de trai. Numai încercați să vă proiectați ideea conform căreia, Republica Moldova va face parte dintr-un stat integrat european, membru al NATO. Peste acestea, îndrăzniți să vă proiectați și imaginea unei justiții imparțiale, corecte ce se vor extinde ca model și peste Prut. Cu alte cuvinte, lucrurile pot evolua într-o direcție normală, firească.Totuși, filo-rușii nu se lasă și încetinesc acest proces. Mai e cazul să ne aducem aminte de „prietenia” și interesul Rusiei, care a încercat să blocheze eforturile Republicii Moldova în sensul integrării europene, aşa cum a procedat de altfel şi în cazul altor state din fosta Comunitate a Statelor Independente? De aceea, din dorința de a ne vedea visul împlinit,ar trebui să nu mai ezităm deloc și nici să luăm peste picior pe semenii care luptă,speră și cred în idealul acestei uniri, în cuget și în simțiri.......

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu