Criteriul National

Scurta incursiune in istoria ferestrelor din PVC cu geam termopan

Scurta incursiune in istoria ferestrelor din PVC cu geam termopan
septembrie 06
19:11 2021

Tinand cont de stilul de viata actual, majoritatea oamenilor petrec aproximativ 90% din timp in interior. Drept urmare, ferestrele si balcoanele sunt cele mai apropiate si convenabile optiuni de a ne reconecta cu natura. Tocmai de aceea, atunci cand se construiesc imobile, trebuie sa se puna accentul foarte mult pe ferestre din PVC cu geam termopan, sa fie cat mai bine plasate si eficiente din toate punctele de vedere.

Clorura de polivinil este un material care indeplineste toate conditiile de sustenabilitate si eficienta din punct de vedere termic. Combinatia incredibila de proprietati a facut din acest material sa fie numarul 1 in constructia de usi si ferestre pentru diverse imobile din toata lumea. Conform Federatiei Britanice a Materialelor Plastice, in jur de 80% din ferestrele de pe mapamond sunt construite folosindu-se PVC-ul.

Fiind atat de importante pentru cladirile omenirii, haideti sa facem o scurta incursiune in istoria ferestrelor, cum au evoluat ele de la simple gauri in pereti pentru ventilare in capodoperele arhitecturale din zilele noastre si cum am ajuns sa folosim in Valcea, si nu numai, tamplarie PVC cu geam termopan in detrimentul celorlalte materiale traditionale.

Inainte de PVC

Cum spuneam, ferestrele au o istorie extraordinar de lunga si prima oara erau doar niste gauri in pereti ce aveau ca scop asigurarea ventilarii. Tamplaria este un fenoment ceva mai recent, primele rame fiind construite initial din lemn, plumbsau fier pe la inceputurile secolului al 16-lea. Geamurile de sticla erau o raritate pe vremea aia, iar acestea au aparut pentru prima data in magnifica arhitectura Georgiana din Marea Britanie. La inceputul secolului al 19-lea ferestrele cu rame din metal au devenit populare si printre oamenii de rand pe masura ce costurile producerii de sticla si metale s-au redus semnificativ odata cu Revolutia Industriala.

Cu toate acestea, curand s-au descoperit anumite neajunsuri – plumbul nu oferea deloc securitate, iar fierul era greu si necesita eforturi mari de intretinere. Asa se face ca un nou material a aparut pe piata la inceputul secolului 20: aluminiul. Desi era usor de obtinut si oferea buna protectie impotriva elementelor naturii, acesta s-a dovedit ulterior a nu fi chiar potrivit deoarece este un foarte bun conductor de caldura, astfel ca in zonele toride casele deveneau adevarate cuptoare. Astfel mai tarziu in secolul 20 s-a descoperit plasticul si polimerul, iar acestea au luat cu asalt industria.

Originile PVC-ului

Policlorura de vinil (PVC) a capatat o popularitate uriasa pe la mijlocul secolului 20. Rezistenta sa biologica si chimica, producerea usoara, costurile reduse si fiabilitatea sa, i-au adus o multime de intrebuintari comerciale si un succes rasunator in diverse domenii ajungand in zilele noastre sa fie cel mai folosit material pentru constructia de usi si ferestre. Acesta este un material excelent, cu proprietati similare aluminiului, dar cu o rezistenta termica mult superioara.

Popularitatea comerciala a PVC-ului

Proprietatile impresionante ale PVC-ului, precum rigiditatea, durabilitatea, greutatea mica si rezistenta la intemperii l-au facut sa devina un succes comercial rasunator. Acesta este foarte recomandat de catre arhitectii si constructorii din toata lumea datorita versatilitatii si utilitatii sale, mai ales in ceea ce priveste ramele pentru ferestre sau usi.

Mai mult, usile si ferestrele din PVC au devenit prima optiune si a oamenilor de rand care doresc sa-si renoveze casele sau sa-si construiasca altele noi. Asta in primul rand datorita calitatilor excelente de izolare termica si chiar fonica. O casa echipata cu usi si ferestre din PVC ajuta la mentinerea unei temperaturi constante indiferent de anotimp, reducand astfel costurile pentru energie termica.

In plus, spre deosebire de tamplaria din lemn sau metal, PVC-ul necesita eforturi minime de intretinere. Desi la inceput tamplaria din PVC era doar alba, acum tehnologia a avansat suficient incat oamenii pot alege dintr-o gama foarte variata de culori care sa se plieze pe orice gusturi, iar durabilitatea de zeci de ani a tamplariei din PVC a facut ca majoritatea oamenilor sa-si indrepte atentia catre acest material atunci cand isi renoveaza casele.

Comentarii

Comentarii

Share

Despre autor

Alexandru Razvan

Alexandru Razvan

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

România…Inteligența Artificială…Guvernul… - EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Dacă nici acum nu vă vine să credeți, guvernul Dăncilă lucrează la strategia națională pentru Inteligența Artificială. Este inimaginabil, aproape de necrezut, dar elaborarea și ratificarea primei strategii naţionale în domeniul Inteligenţei Artificiale va fi o realitate.
Deseori,obișnuiți cu puțin din ceea ce ne tot oferă „din plin” viața aceasta, nu prea realizăm și nu prea știm să reacţionăm la acest soi de anunț oficial. Iar ceea ce este frapant vine de-acum înainte.

Da, stimabilelor și dumneavoastră onorați domni. Din moment ce a fost declarat „liber la Inteligența Artificială”, consecințele și desele implicații ne vor afecta destinele. Poate părea ceva de domeniul SF,dar tocmai ultimele evenimente au început să contrazică „scenariul.”

A trecut moda când mai auzeam de un nou studiu care descria savant implicațiile profunde pe care le au progresele din domeniul inteligenței artificiale. Iar, inevitabilul s-a pridus.Au căzut în derizoriu acele minți luminate, dimpreună cu toata adunarea numeroșilor experți, a think tankuri sau a celebritățilir din Silicon Valley care își dădeau cu presupsul că aplicațiile practice ale Inteligenței Artificiale urmează să ne schimbe viețile în moduri greu de imaginat.

Inteligenţa artificială este trecută de faza „copilăriei”. Acest lucru îl demonstrează unele experimente eşuate care au avut loc. Iar aici dau ca exemplu cazul „adolescentului” Tay al Microsoft, un robot bazat pe inteligenţă artificială care putea dialoga cu utilizatorii de Twitter. Acesta a devenit nazist în câteva ore, compania fiind nevoită să îl retragă. Incidentul a arătat limitările pe care le au maşinile, incapabile deocamdată să facă diferenţa între bine şi rău sau să dea dovadă de empatie.

Dar, ce anume împiedică pentru ca maşinile să ajungă la astfel de însuşiri umane?

Sunt destui semeni care se tem că inteligenţa artificială va fi folosită ca armă, de guverne sau grupări teroriste. Un astfel de sistem avansat, capabil să înveţe, ar putea să compromită orice sistem informatic şi să aibă acces la informaţii extrem de importante. Mai mult, ar putea lansa atacuri cu arme periculoase şi pot da naştere unui război devastator.

Iar acum, „onor” guvern al acestei colonii susţine cu o frenezie de nedescris această modă, dând dovada unui servilism exemplar! Oare cărui scopuri servește?

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu

Parteneri media exclusiv

Revista presei Raspandacul