Criteriul National

Semintele de in: 10 beneficii miraculoase pentru sanatate

Semintele de in: 10 beneficii miraculoase pentru sanatate
iulie 09
12:46 2020

Inul se cultiva din cele mai vechi timpuri, fiind folosit in Egiptul antic si in Asia, unde a jucat un rol important in medicina ayurvedica. Timp de secole, semintele de in au fost apreciate pentru beneficiile miraculoase pe care le aduc sanatatii.

In Evul Mediu Timpuriu, Carol cel Mare, fondatorul Imperiului Carolingian, a ordonat supusilor sa manance seminte de in pentru ca acestia sa isi mentina o sanatate de fier. Asadar, nu este de mirare ca semintele de in au dobandit numele „Linum usitatissimum”, adica „cel mai util”.

In zilele noastre, semintele de in sunt considerate un super-aliment, dupa ce mai multe studii stiintifice au demonstrat proprietatile curative si beneficiile lor pentru sanatate.

Cultivate inca de la inceputurile civilizatiei, semintele de in sunt de doua feluri: maro si aurii, ambele fiind la fel de hranitoare.

seminte de in maro si aurii beneficii pentru sanatate

Iata 10 beneficii miraculoase pentru sanatate ale semintelor de in

1. Semintele de in contin multi nutrienti

O lingura de seminte de in macinate (7 grame) ofera o cantitate importanta de proteine, fibre si acizi grasi omega-3, fiind totodata este o sursa bogata de vitamine si minerale.

O lingura de seminte de in macinate contine:

  • Calorii: 37
  • Proteine: 1,3 grame
  • Carbohidrati: 2 grame
  • Fibre: 1,9 grame
  • Grasimi totale: 3 grame
  • Grasimi saturate: 0,3 grame
  • Grasimi mononesaturate: 0,5 grame
  • Grasimi polinesaturate: 2,0 grame
  • Acizi grasi Omega-3: 1.597 mg
  • Vitamina B1: 8% din DZR (doza zilnica recomandata)
  • Vitamina B6: 2% din DZR
  • Folat: 2% din DZR
  • Calciu: 2% din DZR
  • Fier: 2% din DZR
  • Magneziu: 7% din DZR
  • Fosfor: 4% din DZR
  • Potasiu: 2% din DZR

Interesant este ca beneficiile pentru sanatate ale semintelor de in sunt atribuite in principal acizilor grasi omega-3, fibrelor pe care le contin si lignanilor care ajuta la combaterea cancerului de origine hormonala.

seminte de in macinate - cum se consuma semintele de in

2. Scaderea colesterolului si imbunatatirea sanatatii inimii

Fibrele, fitosterolii si continutul de omega-3 din semintele de in ajuta la stimularea sanatatii inimii. Lignanii pe care ii contine protejeaza impotriva bolilor cardiovasculare si a altor boli cronice.

Fitosterolii sunt molecule care au o structura similara cu cea a colesterolului, dar ajuta la prevenirea absorbtiei colesterolului in intestin. Alimentele care contin fitosteroli ajuta la reducerea nivelului de LDL sau colesterol „rau” din organism.

In 2010, cercetatorii de la Centrul de Cercetare pentru Nutritie si Wellness al Universitatii de Stat din Iowa au analizat efectul asupra nivelului de colesterol la barbatii care au consumat cel putin 3 linguri de seminte de in pe zi, inclusiv cel putin 150 miligrame de lignani. Barbatii au avut o scadere cu aproape 10% a nivelului colesterolului dupa 3 luni. Cu toate acestea, nu a avut acelasi efect asupra femeilor.

Uleiurile Omega-3, care se gasesc de obicei la peste, au fost legate de reducerea riscului cardiovascular. Unii cercetatori au sugerat ca semintele de in ar putea oferi o alternativa la sursele marine de omega 3.

semintele de in scad colesterolul

3. Semintele de in sunt bogate in grasimi Omega-3

Daca esti vegetarian sau nu mananci peste, atunci semintele de in reprezinta cea mai buna sursa de grasimi omega-3. Semintele de in sunt o sursa bogata de acid alfa linoleic (ALA), unul dintre cei doi acizi grasi esentiali pe care trebuie sa ii obtineti din alimentele pe care le mancati, intrucat organismul nu le produce.

Studiile au aratat ca ALA din semintele de in impiedica depunerea colesterolului in vasele de sange ale inimii, reduce inflamatia in artere si stopeaza cresterea tumorilor. Alte studii au demonstrat ca ALA ajuta la prevenirea accidentelor vasculare cerebrale.

4. Semintele de in reduc riscul de cancer

Semintele de in reprezinta o sursa bogata de lignani, care pot reduce riscul de cancer. Lignanii sunt o categorie de compusi vegetali care ajuta la reducerea daunelor provocate de radicalii liberi. Lignanii sunt prezenti in cea mai mare cantitate in semintele de in, desi se pot gasi si in alte seminte, fructe, legume sau cereale integrale. De retinut este faptul ca semintele de in contin de pana la 800 de ori mai multi lignani decat alte alimente vegetale.

Studiile arata ca femeile care consuma seminte de in prezinta un risc mai mic de cancer la san, in special femeile aflate la menopauza. In plus, conform unui studiu canadian care a implicat peste 6.000 de femei, persoanele de sex feminin care mananca seminte de in au 18% mai putine sanse de a dezvolta cancer la san.

Cu toate acestea, si barbatii pot beneficia de consumul de seminte de in. Intr-un studiu care a cuprins 15 barbati, cei care au primit 30 de grame de seminte de in pe zi, in timp ce urmau o dieta cu continut scazut de grasimi, au prezentat niveluri reduse ale unui marker de cancer de prostata, ceea ce sugereaza un risc mai mic de cancer de prostata.

De asemenea, semintele de in au potentialul de a preveni cancerul de colon si de piele. Dovezile rezultate in urma studiilor arata ca semintele de in sunt un potential aliment valoros in lupta impotriva diferitelor tipuri de cancer.

semintele de in reduc riscul de cancer

5. Semintele de in reduc tensiunea arteriala

Semintele de in reduc tensiunea arteriala si sunt utile in special pentru cei cu tensiune arteriala ridicata. Potrivit unui studiu canadian, consumul a 30 de grame de seminte de in zilnic timp de sase luni a scazut tensiunea arteriala sistolica si diastolica cu 10…
Sursa : www.b24fun.ro

Comentarii

Comentarii

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

România…Inteligența Artificială…Guvernul… - EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Dacă nici acum nu vă vine să credeți, guvernul Dăncilă lucrează la strategia națională pentru Inteligența Artificială. Este inimaginabil, aproape de necrezut, dar elaborarea și ratificarea primei strategii naţionale în domeniul Inteligenţei Artificiale va fi o realitate.
Deseori,obișnuiți cu puțin din ceea ce ne tot oferă „din plin” viața aceasta, nu prea realizăm și nu prea știm să reacţionăm la acest soi de anunț oficial. Iar ceea ce este frapant vine de-acum înainte.

Da, stimabilelor și dumneavoastră onorați domni. Din moment ce a fost declarat „liber la Inteligența Artificială”, consecințele și desele implicații ne vor afecta destinele. Poate părea ceva de domeniul SF,dar tocmai ultimele evenimente au început să contrazică „scenariul.”

A trecut moda când mai auzeam de un nou studiu care descria savant implicațiile profunde pe care le au progresele din domeniul inteligenței artificiale. Iar, inevitabilul s-a pridus.Au căzut în derizoriu acele minți luminate, dimpreună cu toata adunarea numeroșilor experți, a think tankuri sau a celebritățilir din Silicon Valley care își dădeau cu presupsul că aplicațiile practice ale Inteligenței Artificiale urmează să ne schimbe viețile în moduri greu de imaginat.

Inteligenţa artificială este trecută de faza „copilăriei”. Acest lucru îl demonstrează unele experimente eşuate care au avut loc. Iar aici dau ca exemplu cazul „adolescentului” Tay al Microsoft, un robot bazat pe inteligenţă artificială care putea dialoga cu utilizatorii de Twitter. Acesta a devenit nazist în câteva ore, compania fiind nevoită să îl retragă. Incidentul a arătat limitările pe care le au maşinile, incapabile deocamdată să facă diferenţa între bine şi rău sau să dea dovadă de empatie.

Dar, ce anume împiedică pentru ca maşinile să ajungă la astfel de însuşiri umane?

Sunt destui semeni care se tem că inteligenţa artificială va fi folosită ca armă, de guverne sau grupări teroriste. Un astfel de sistem avansat, capabil să înveţe, ar putea să compromită orice sistem informatic şi să aibă acces la informaţii extrem de importante. Mai mult, ar putea lansa atacuri cu arme periculoase şi pot da naştere unui război devastator.

Iar acum, „onor” guvern al acestei colonii susţine cu o frenezie de nedescris această modă, dând dovada unui servilism exemplar! Oare cărui scopuri servește?

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu

Parteneri media exclusiv

Revista presei Raspandacul