Criteriul National

Semnarea acordului pentru gazoductul greco-bulgar IGB – International

Semnarea acordului pentru gazoductul greco-bulgar IGB – International
octombrie 11
05:25 2019

Grecia şi Bulgaria au semnat joi acordul final pentru gazoductul greco-bulgar IGB, dând astfel undă verde unui proiect cu mare semnificaţie geopolitică ce va transforma, printre altele, Grecia într-un nod regional pentru tranzitul gazelor naturale, potrivit Rador care citează surse din presa greacă.

Ministrul grec al mediului şi energiei, Kostis Hatzidakis, s- aaflatde miercuri seară la Sofia pentru ca împreună cu omologul său bulgar, Temenuzhka Petkova, să semneze Acordul Interguvernamental pentru Conducta de Gaz Natural Grecia-Bulgaria.

Potrivit unor informaţii, consultările pentru acest proiect au fost intensificate în ultimele trei luni după ce compania elenă de gaz DEPA şi Ministerul grec al Energiei au crescut viteza negocierilor. Pe lângă acordul interstatal, se vor semna mai multe documente (contractul cu constructorul, pentru furnizarea de materiale etc.) pentru a demara construcţia proiectului care a înregistrat deja o mare întârziere (de la proiectarea lui şi până la perfectarea contractului, procedurile au durat 10 ani).

Conducta va începe să funcţioneze la sfârşitul anului 2021, conform estimărilor, va avea o lungime de 182km şi va începe de la Komotini cu punct terminus la Stara Zagora din Bulgaria. Va fi interconectată cu gazoductul TAP, care urmează să intre în funcţiune în 2020, şi cu sistemul naţional grecesc de gaze naturale.

Pe viitor, IGB va primi gaz şi din platforma de regazeificare a gazului natural lichefiat care va fi construită la Alexandroupoli (FSRU) şi pe termen lung va putea fi extins şi în Serbia, prin intermediul IBS (Interconnector Serbia – Bulgaria), precum şi în România prin conducta IBR (Interconnector Bulgaria-Romania), lucru care va ajuta Serbia şi România să diversifice şi aceste căi energetice şi sursele de alimentare a acestora.

Proiectul Conductei Interconectoare Greco-Bulgare este constituit dintr-o conductă cu o lungime de circa 182 km (din care 31 km se află pe teritoriul grecesc) şi din instalaţiile necesare de asistenţă (Staţiile de Măsurare, Centru de Funcţionare). Având ca punct de pornire oraşul Komotini, conducta va avea punct terminus Starea Zagora, legând reţelele de gaz natural din Grecia şi Bulgaria, cu posibilitatea inversării fluxului (reverse flow).

Se prevede transportarea a 3 miliarde de metri cubi de gaz natural pe an, cu posibilitatea creşterii cantităţii la 5 miliarde de metri cubi de gaz pe an prin construirea unei Staţii de Comprimare.

IGB în corelaţie cu TAP şi cu infrastructurile LNG (şi potenţial cu gazoductele East Med şi cu Turkish Stream) va contribui la transformarea Greciei într-un nod de tranzit pentru gaz natural.

Dincolo de consolidarea securităţii aprovizionării, IGB va contribui, de asemenea, la crearea unei pieţe integrate de gaz natural în Balcani, prin fluxuri constante de gaz şi preţuri scăzute, care va permite intrarea de noi jucători. În corelaţie cu conducta interconectoare Serbia-Bulgaria şi intreconectarea existentă Bulgaria-România, se configurează un sistem de infrastructuri de interconectare de gaz natural care va conduce la dezvoltarea unei pieţe unitare, cu aceleaşi coduri şi flux normal neîntrerupt.

Bugetul conductei este de 240 de milioane de euro, din care o parte provin din fonduri comunitare. Realizarea studiilor, construirea şi funcţionarea proiectului vor fi gestionate de Compania ICGB. Acţionarii ICGB AD sunt compania bulgară de stat Bulgarian Energy Holding (BEH) (50%) şi compania grecească YAFA POSEIDON (50%), la care participă în cote egale compania elenă de gaz DEPA şi compania italiană EDISON.

Comentarii

Comentarii

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

România…Inteligența Artificială…Guvernul… - EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Dacă nici acum nu vă vine să credeți, guvernul Dăncilă lucrează la strategia națională pentru Inteligența Artificială. Este inimaginabil, aproape de necrezut, dar elaborarea și ratificarea primei strategii naţionale în domeniul Inteligenţei Artificiale va fi o realitate.
Deseori,obișnuiți cu puțin din ceea ce ne tot oferă „din plin” viața aceasta, nu prea realizăm și nu prea știm să reacţionăm la acest soi de anunț oficial. Iar ceea ce este frapant vine de-acum înainte.

Da, stimabilelor și dumneavoastră onorați domni. Din moment ce a fost declarat „liber la Inteligența Artificială”, consecințele și desele implicații ne vor afecta destinele. Poate părea ceva de domeniul SF,dar tocmai ultimele evenimente au început să contrazică „scenariul.”

A trecut moda când mai auzeam de un nou studiu care descria savant implicațiile profunde pe care le au progresele din domeniul inteligenței artificiale. Iar, inevitabilul s-a pridus.Au căzut în derizoriu acele minți luminate, dimpreună cu toata adunarea numeroșilor experți, a think tankuri sau a celebritățilir din Silicon Valley care își dădeau cu presupsul că aplicațiile practice ale Inteligenței Artificiale urmează să ne schimbe viețile în moduri greu de imaginat.

Inteligenţa artificială este trecută de faza „copilăriei”. Acest lucru îl demonstrează unele experimente eşuate care au avut loc. Iar aici dau ca exemplu cazul „adolescentului” Tay al Microsoft, un robot bazat pe inteligenţă artificială care putea dialoga cu utilizatorii de Twitter. Acesta a devenit nazist în câteva ore, compania fiind nevoită să îl retragă. Incidentul a arătat limitările pe care le au maşinile, incapabile deocamdată să facă diferenţa între bine şi rău sau să dea dovadă de empatie.

Dar, ce anume împiedică pentru ca maşinile să ajungă la astfel de însuşiri umane?

Sunt destui semeni care se tem că inteligenţa artificială va fi folosită ca armă, de guverne sau grupări teroriste. Un astfel de sistem avansat, capabil să înveţe, ar putea să compromită orice sistem informatic şi să aibă acces la informaţii extrem de importante. Mai mult, ar putea lansa atacuri cu arme periculoase şi pot da naştere unui război devastator.

Iar acum, „onor” guvern al acestei colonii susţine cu o frenezie de nedescris această modă, dând dovada unui servilism exemplar! Oare cărui scopuri servește?

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu

Partener media exclusiv

Revista presei