Criteriul National

Sfaturi de gătit – Istoria șorțului și numeroasele stiluri disponibile astăzi

Sfaturi de gătit – Istoria șorțului și numeroasele stiluri disponibile astăzi
ianuarie 01
16:15 2022

Șorțuri provine din cuvântul francez medieval „naperon”, adică fața de masă mică. Deoarece acest cuvânt a fost adesea pronunțat greșit drept „șorț”, în secolul al XVII-lea, îmbrăcămintea a devenit în cele din urmă cunoscută drept „șorț”.

De-a lungul istoriei, șorțurile au fost folosite în multe scopuri practice, decorative și ceremoniale. În antichitate, faraonii egipteni, preoții asirieni și zeițele cretane a fertilității purtau cu toții șorțuri decorate pentru a simboliza statutul lor. Prin Evul Mediu în Europa, gospodinele, meseriașii și artizanii purtau șorțuri din motive funcționale. În America, nativii americani purtau șorțuri ca parte a ceremoniilor tradiționale, în timp ce coloniștii americani purtau hainele pentru a-și proteja hainele.

Indiferent de epocă, anumite șorțuri colorate au fost întotdeauna folosite pentru a semnifica meserii specifice. De exemplu, episcopii purtau șorțuri violete, pietrarii purtau șorțuri albe, cizmarii purtau șorțuri negre, măcelarii purtau șorțuri cu dungi albastre, iar frizerii purtau șorțuri în carouri. Multe dintre aceste teme de șorț sunt încă folosite astăzi.

Legat de obicei în talie, un șorț este o îmbrăcăminte care protejează îmbrăcămintea purtătorului.

De-a lungul anilor, șorțurile au fost purtate ca parte a uniformelor, meseriilor și ritualurilor sau pur și simplu ca declarații de modă. Deoarece au mai multe scopuri, sunt realizate folosind multe țesături diferite, inclusiv bumbac, in, piele sau chiar cauciuc. Indiferent de funcția lor, șorțurile au fost purtate în multe epoci și în multe culturi.

Un șorț este o îmbrăcăminte purtată în partea din față a corpului, încă din cele mai vechi timpuri, în scopuri practice, decorative, precum și ritualice. De la cuvântul francez „naperon”, care înseamnă o față de masă mică, șorțurile au fost purtate pentru a proteja hainele și pentru a indica statutul. Șorțurile pot reprezenta rangul sau apartenența la grup a purtătorului și au apărut ca icoane culturale. Au revenit la modă, convenabile și retro-șic.

În Europa, în timpul Evului Mediu, șorțurile erau purtate de gospodarii, muncitorii, meseriașii și artizanii. Șorțurile distinctive ar putea indica meseria unui bărbat. Frizerii englezi purtau șorțuri în carouri. Pietrarii purtau șorțuri albe pentru a-și proteja hainele de praful alb creat de uneltele lor pe piatră. Șorțurile sunt adesea prima îmbrăcăminte făcută de cineva care învață să coasă. Pot fi simple și dure, sau un accesorii de modă delicate și atractive. Șorțurile pot fi din bumbac, muselină, in, pânză, piele, cauciuc. Uniforma de bucătar este o ținută de lucru, un echipament HoReCa, care nu trebuie să lipsească din bucătăria oricărui restaurant. Masima.ro realizează uniforme de bucătărie din materiale textile de calitate, durabile și rezistente în timp. Uniformele pot fi folosite de oricine lucrează în restaurante, cafenele sau orice alt loc care necesită purtarea unor astfel de produse de piele personalizate pentru HoReCa. Masima.ro produce șorțuri din piele sau uniforme de bucătărie pentru bărbați și femei și personalizate cu logo, text sau imagine cu prețuri începând de la 139 lei. Alege echipamente special create pentru bucatari, barmani, ospatari sau orice alta profesie din domeniul HoReCa. Fie că este vorba de șorțuri din piele, uniformă de bucătar sau role de cuțite din piele și huse de meniu, acestea oferă doar produse de calitate din piele naturală, rezistente în timp și confortabile.

Masima.ro produce șorțuri din piele naturală și în combinație cu textile și aplicații precum curele detașabile și reglabile. Acestea sunt ideale pentru orice job din domeniul HoReCa precum bucătari, ospătari, barmani sau chiar dulgheri.

Pot fi personalizate dupa preferințe prin gravare sau broderie.

Pot produce uniforme din tercot, un material foarte rezistent la uzura, creat special pentru purtare îndelungată. Aceste uniforme de bucătar sunt obligatorii și specifice profesiilor din restaurante, cafenele sau bistro.

O jumătate de șorț este o bucată mică de material care se întinde de la talie până la jumătatea coapsei sau mai mult.

Un șorț plin sau cu pieptar acoperă pieptul și se leagă sau se leagă în spatele gâtului și se leagă în talie. Șorțurile sunt ca halatele de spital sau o cămașă fără mâneci pe spate.

Șorțurile Cross back au bretele care se încrucișează la spate și vin peste umeri.

Comentarii

Comentarii

Despre autor

Alexandru Razvan

Alexandru Razvan

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

photostudio_1649947095742

EDITORIAL

România…Inteligența Artificială…Guvernul… - EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Dacă nici acum nu vă vine să credeți, guvernul Dăncilă lucrează la strategia națională pentru Inteligența Artificială. Este inimaginabil, aproape de necrezut, dar elaborarea și ratificarea primei strategii naţionale în domeniul Inteligenţei Artificiale va fi o realitate.
Deseori,obișnuiți cu puțin din ceea ce ne tot oferă „din plin” viața aceasta, nu prea realizăm și nu prea știm să reacţionăm la acest soi de anunț oficial. Iar ceea ce este frapant vine de-acum înainte.

Da, stimabilelor și dumneavoastră onorați domni. Din moment ce a fost declarat „liber la Inteligența Artificială”, consecințele și desele implicații ne vor afecta destinele. Poate părea ceva de domeniul SF,dar tocmai ultimele evenimente au început să contrazică „scenariul.”

A trecut moda când mai auzeam de un nou studiu care descria savant implicațiile profunde pe care le au progresele din domeniul inteligenței artificiale. Iar, inevitabilul s-a pridus.Au căzut în derizoriu acele minți luminate, dimpreună cu toata adunarea numeroșilor experți, a think tankuri sau a celebritățilir din Silicon Valley care își dădeau cu presupsul că aplicațiile practice ale Inteligenței Artificiale urmează să ne schimbe viețile în moduri greu de imaginat.

Inteligenţa artificială este trecută de faza „copilăriei”. Acest lucru îl demonstrează unele experimente eşuate care au avut loc. Iar aici dau ca exemplu cazul „adolescentului” Tay al Microsoft, un robot bazat pe inteligenţă artificială care putea dialoga cu utilizatorii de Twitter. Acesta a devenit nazist în câteva ore, compania fiind nevoită să îl retragă. Incidentul a arătat limitările pe care le au maşinile, incapabile deocamdată să facă diferenţa între bine şi rău sau să dea dovadă de empatie.

Dar, ce anume împiedică pentru ca maşinile să ajungă la astfel de însuşiri umane?

Sunt destui semeni care se tem că inteligenţa artificială va fi folosită ca armă, de guverne sau grupări teroriste. Un astfel de sistem avansat, capabil să înveţe, ar putea să compromită orice sistem informatic şi să aibă acces la informaţii extrem de importante. Mai mult, ar putea lansa atacuri cu arme periculoase şi pot da naştere unui război devastator.

Iar acum, „onor” guvern al acestei colonii susţine cu o frenezie de nedescris această modă, dând dovada unui servilism exemplar! Oare cărui scopuri servește?

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu

Parteneri media exclusiv

Revista presei Raspandacul