Criteriul National

Simone Lamsma a desăvârșit o interpretare memorabilă a celui de-al treilea concert pentru vioară de Saint-Saëns

Simone Lamsma a desăvârșit o interpretare memorabilă a celui de-al treilea concert pentru vioară de Saint-Saëns
septembrie 19
17:23 2017

Sub bagheta maestrului FRANÇOIS-XAVIER ROTH , la Atheneul bucureștean a avut loc un concert memorabil. Solista acestui eveniment a fost violonista de origine olandeză Simone Lamsma. De asemenea Corul Regal condus de Eduard Dinu a oferit piese precum Ravel – „La Valse” si Debussy – Première Suite pour orchestre.

simone-lamsma-merlijn-doomernik-6-1

Concertul de vioară numărul trei în si minor, opus 61 de Camille Saint-Saëns este o lucrare ce e la loc de mare preț, ce se situează în repertoriul violonistic. Este compus pentru acest nobil instrument și orchestră, fiind scris în luna martie a anului 1880.Compozitorul francez  Saint-Saëns a dedicat concertul compozitorului și virtuozului spaniol Pablo de Sarasate, care l-a interpretat  în premieră în luna octombrie a aceluiași an 1880.

Lucrarea este cocepută în trei mișcări:

Allegro non troppo
Andantino cvasi allegretto
Molto moderato e maestoso – Allegro non troppo
Chiar dacă cel de-al treilea (și ultimul) concert de vioară al lui Saint-Saëns pare să impună mai puține cerințe tehnice soliste decât cele din urmă lucrări de acest gen, invenția melodică și subtilitatea materialului componistic îl va impune și prezenta unor provocări interpretative semnificative.

Glumind un pic, acest fel mai angoasant, poate chiar ceva mai implicat , dar deloc stressant pot reprezenta unele dintre motivele pentru care s-a impus în repertoriul tuturor marilor violoniști.

Interpretarea din dupa-amiaza zilei de 19 Septembrie din cadrul Festivalului Enescu a titratei Simona Lansma a adus acea delicatețe, acel autentic filon romantic, mai notabil în cea de-a doua mișcare. Expresivitatea liniilor ,elodice sau a planurilor sonore, a agogicii inteligente au fostalte atu-uri ce au delectat publicul dar și pe cei avizați.

De asemenea și coralul din finalul concertului amintește de încheierea celui de-al patrulea concert de pian. Poate din acest motiv, concertul dedicat lui Sarasate împreună cu Introducerea și Rondo Capriccioso, Op. 28, și Havanaise, Op. 83, sunt principalele lucrări concertante pentru vioară ale lui Saint-Saëns, auzite astăzi în mod regulat pe toate scenele de concert din întreaga lume.

Interpretare ireproșabilă a solistei a fost răsplătită din plin de publicul aflat  în cocheta sală a Atheneului. Artista a mulțumit și a oferit ca bis, cea de-a treia sonată a lui Eugene Ysaye- Ballade, dedicată lui George Enescu.

Sursa foto : https://www.concertgebouw.nl

Cronica acestui material a fost oferită de către Prof.Dr.Daniel Mihai, redactor-șef al platformei media Criteriul Național

 

Comentarii

Comentarii

Share

Despre autor

Daniel Mihai

Daniel Mihai

Doctor în Interpretare Muzicală, profesor titular la disciplina vioară a Catedrei de Corzi în cadrul Colegiului Național de Arte Regina Maria din Constanța

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

U-NI-RE în cuget și în simțiri… EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Tema unirii cu Basarabia este mai actuală și mai dorită ca oricând. Aceasta, datorită însemnătății sale deosebite suscită nenumărate discuții mai mult sau mai puțin aprinse. În special, în presa scrisă, subiectul este tratat în nota sferei de influență de care sau prin care se poate proba ori atașamentul față de culorile și legile acestui teritoriu blagoslovit de Dumnezeu ori unda de răutate vis a vis de cele menționate. De asemenea, ar trebui ca tocmai caracterul unificator să fie mai puternic decât orice fel de simbolistică istorică și de aceea disprețul și ducerea într-o accentuată stare de relativitate, de autentică degradare a tot ceea ce valorează ideea de românism amplifică starea de încordare,de neliniște atât de prezente în cele două state înrudite.În această ultimă și nedorită categorie se pot identifica destule articole asemănătoare unor mostre îmbibate de ură și venin ce frizează orice urmă de omenie sau de bun simț. Din respect făță de dumneavoastră și mai ales nedorind să nominalizez provocând polemică,am să mă abțin…Dar nu pot să-mi cenzurez o întrebare… Oare câtă dezinformare grosieră se poate ascunde în spatele acestor propagandiști de-a dreptul înfrățiți cu puterile străine,cu imperiile care mereu ne-au râvnit teritoriile și bogățiile de orice natură?De aceea nu pot să trec cu vederea și să uit mincinoasele mituri fabricate împotriva unirii care sunt de fapt niște teorii promovate, cu amatorism sau profesionalism, de cei care își manifestă constant antipatia faţă de procesul de reîntregire a ţării. Cu o retorică plină de ură, anumiți indivizi falsifică și denaturează adevărul istoric și chiar au nerușinarea să spună despre unirea Basarabiei cu România că „ar fi frumos, dar nu se poate” invocând, în acest sens, argumente de ordin economic sau strategic. Interesant e faptul că aceștia nu contrazic adevărul istoric și anume că Basarabia e parte a terioriului românesc. Mesajul lor induce mereu nesiguranţă și teamă, sugerând pericole majore precum instabilitatea economică, apariţia unei minorităţi incontrolabile sau a unei corupţii imposibil de eradicat. Ca și când acești propagandiști ar fi descoperit peste noapte secretul tinereţii fără bătrâneţii și al vieţii fără de moarte dublat de cel al guvernării fără de corupţie, ei influențează pe unii dintre noi la modul cel mai abject și care ține doar de negativitate. Au chiar unele pseudo- argumente care corelează problemele existente în societatea românească cu cele din Republica Moldova, de genul ”că România n-ar avea nevoie de o regiune săracă” . Cunoaștem bine că această stare de corupție endemică este generată de o clasă politică oligarhică, mult mai apropiată de modelul din Asia centrală decât de Europa. Dar,vă rog să fiți fără grijă deoarece domniile lor nu au contract permanent cu funcția și nu vor domni la infinit, așa cum li se pare… A sosit timpul ca să dăm dovezi că suntem înfrățiți, înrudiți, că suntem de același sânge și limbă cu verișorii de dincolo de Prut! Revenind la planul inițial,nu am dispoziția și nici timpul necesar de a demonta toate aceste pseudo-teorii, deoarece aceasta revine ca o datorie de onoare a istoricilor și diplomaților. Dar în cele ce urmează vă propun un exercițiu de imaginație. Acesta se realizează prin corelarea tuturor elementelor posibile care ar duce la acest eveniment cu profunde rezonanțe- UNIREA! De fapt, mai bine spus după reîntregirea, reunirea celor două state,altcumva vor fi parametrii,regulile, legile și automat nivelul de trai. Numai încercați să vă proiectați ideea conform căreia, Republica Moldova va face parte dintr-un stat integrat european, membru al NATO. Peste acestea, îndrăzniți să vă proiectați și imaginea unei justiții imparțiale, corecte ce se vor extinde ca model și peste Prut. Cu alte cuvinte, lucrurile pot evolua într-o direcție normală, firească.Totuși, filo-rușii nu se lasă și încetinesc acest proces. Mai e cazul să ne aducem aminte de „prietenia” și interesul Rusiei, care a încercat să blocheze eforturile Republicii Moldova în sensul integrării europene, aşa cum a procedat de altfel şi în cazul altor state din fosta Comunitate a Statelor Independente? De aceea, din dorința de a ne vedea visul împlinit,ar trebui să nu mai ezităm deloc și nici să luăm peste picior pe semenii care luptă,speră și cred în idealul acestei uniri, în cuget și în simțiri.......

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu