Criteriul National

Sistemul ne educa… ( X  )

aprilie 02
12:26 2015

creier-educatie-carti

Motto  „Universitatea scoate la iveala toate insusirile noastre, inclusiv incapacitatea.” Anton Pavlovici Cehov

Intentia ministrilor educatiei de a creste calitatea acesteia este un lucru laudabil, urmarit de presa si de opinia publica. S-a tot cautat, de-a lungul perioadei de dupa anii 2000 impunerea unor examene corecte, incercarea de a implica si mai mult cadrele didactice si de a individualiza invatarea. Numai ca aceste frumoase idealuri s-au lovit de constientizarea elevilor privind nivelul lor de pregatire asemanatoare a fi unor eforturi laudabile in directia cresterii calitatii educatiei unei generatii cu multe lacune dar si anumite varfuri, excelente de altfel.

Totusi, elevii nu par a se lasa atat de lesne impresionati. Rezultatele lor la examene si simulari din ultimii ani probeaza o eficienta foarte scazuta a educatiei, un numar foarte mare de elevi nesatisfacand exigentele de pregatire nici cand s-au coboarat standardele examenelor, asa cum s-a procedat anul trecut.

Din perspectiva mea-a celui format in vechea scoala- sunt ferm convins ca ei,elevii sunt culpabili deoarece nu fac eforturi suficiente pentru a invata lucrurile ce se predau la scoala. Problema insuccesului este exclusiv a lor, deoarece dascalii  isi fac cu prisosinta datoria, asa cum isi imagineaza Sistemul c-ar fi ideal…

In realitate, cred ca elevii si studentii au oarecare dreptate. Intentiile educatorilor si ale ministerului sunt bune, calitatea educatiei trebuie sa creasca dar directia in care se misca lucrurile este una gresita, aidoma peretelui scund si neimportant de care e rezemata o scara.

Oamenii Sistemului au devenit loiali si tributari unei perspective academiste, destul de plafonate, insa dorinta  de transmitere a cunostintelor ori abilitatilor academice se situeaza la cel mai inalt nivel. Se spune ca prin ele se dezvolta individul insa ceea ce rezulta ii foloseste prea putin in viata. Nu am nimic personal cu fostii ministrii ce s-au perindat in functiile acestea vremelnice, dar intentiile de a creste calitatea subjugand si sufocand academic aservind elevul pleaca tocmai de la ei, din varful penitei domniilor lor…

Daniel Goleman aprecia undeva la 15-20% contributia educatiei de acest tip la succesul in viata. Brian Tracey  spune in cartea sa „Succesul in viata” urmatoarele : „Mai bine de 85% din succesul vostru in viata va fi influentat de capacitatea de a te comporta in societate, de a interactiona pozitiv si eficient cu ceilalti si de a-i determina sa coopereze cu voi, pentru a va ajuta sa va realizati scopurile„.

Pornind de la aceste informatii de la oameni cu multa experienta, vedem de ce ei prefera retele de socializare, participarea la comunitati virtuale, jocurile in echipe etc. De ce ar acorda asa multa atentie educatiei academice, cand influenta ei reala pentru o viata de succes este asa redusa?

O educatie de calitate respecta persoana umana si relatiile interumane. Nu reprezinta niciun fel de mister faptul ca , oriunde si oricand  este esentiala comunicarea interpersonala, deoarece numai asa invatam de la ceilalti, traind in prezent.

Fara sa dau solutii as sustine ideea ce se leaga  de urmarirea cresterea calitatii participarii la grupuri si activitati comune deoarece prezentul si viitorul este al echipelor. Sistemul ar trebui sa nu se preocupe atat de mult de cantitatea de informatie acumulata, ci de puterea de a o obtine si a o gestiona. Din punctul meu de vedere nu se reduce toata munca unui elev la o medie inodora, incolora si insipida, ci pastreaza cu grija, calitativ, o buna evidenta a ceea ce poate si a ceea ce nu poate un elev, pentru a-l ajuta cat mai eficient.

Sursa foto : ovidiusmd.net

Comentarii

Comentarii

Articole similare

0 Comments

No Comments Yet!

There are no comments at the moment, do you want to add one?

Write a comment

Only registered users can comment.

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

U-NI-RE în cuget și în simțiri… EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Tema unirii cu Basarabia este mai actuală și mai dorită ca oricând. Aceasta, datorită însemnătății sale deosebite suscită nenumărate discuții mai mult sau mai puțin aprinse. În special, în presa scrisă, subiectul este tratat în nota sferei de influență de care sau prin care se poate proba ori atașamentul față de culorile și legile acestui teritoriu blagoslovit de Dumnezeu ori unda de răutate vis a vis de cele menționate. De asemenea, ar trebui ca tocmai caracterul unificator să fie mai puternic decât orice fel de simbolistică istorică și de aceea disprețul și ducerea într-o accentuată stare de relativitate, de autentică degradare a tot ceea ce valorează ideea de românism amplifică starea de încordare,de neliniște atât de prezente în cele două state înrudite.În această ultimă și nedorită categorie se pot identifica destule articole asemănătoare unor mostre îmbibate de ură și venin ce frizează orice urmă de omenie sau de bun simț. Din respect făță de dumneavoastră și mai ales nedorind să nominalizez provocând polemică,am să mă abțin…Dar nu pot să-mi cenzurez o întrebare… Oare câtă dezinformare grosieră se poate ascunde în spatele acestor propagandiști de-a dreptul înfrățiți cu puterile străine,cu imperiile care mereu ne-au râvnit teritoriile și bogățiile de orice natură?De aceea nu pot să trec cu vederea și să uit mincinoasele mituri fabricate împotriva unirii care sunt de fapt niște teorii promovate, cu amatorism sau profesionalism, de cei care își manifestă constant antipatia faţă de procesul de reîntregire a ţării. Cu o retorică plină de ură, anumiți indivizi falsifică și denaturează adevărul istoric și chiar au nerușinarea să spună despre unirea Basarabiei cu România că „ar fi frumos, dar nu se poate” invocând, în acest sens, argumente de ordin economic sau strategic. Interesant e faptul că aceștia nu contrazic adevărul istoric și anume că Basarabia e parte a terioriului românesc. Mesajul lor induce mereu nesiguranţă și teamă, sugerând pericole majore precum instabilitatea economică, apariţia unei minorităţi incontrolabile sau a unei corupţii imposibil de eradicat. Ca și când acești propagandiști ar fi descoperit peste noapte secretul tinereţii fără bătrâneţii și al vieţii fără de moarte dublat de cel al guvernării fără de corupţie, ei influențează pe unii dintre noi la modul cel mai abject și care ține doar de negativitate. Au chiar unele pseudo- argumente care corelează problemele existente în societatea românească cu cele din Republica Moldova, de genul ”că România n-ar avea nevoie de o regiune săracă” . Cunoaștem bine că această stare de corupție endemică este generată de o clasă politică oligarhică, mult mai apropiată de modelul din Asia centrală decât de Europa. Dar,vă rog să fiți fără grijă deoarece domniile lor nu au contract permanent cu funcția și nu vor domni la infinit, așa cum li se pare… A sosit timpul ca să dăm dovezi că suntem înfrățiți, înrudiți, că suntem de același sânge și limbă cu verișorii de dincolo de Prut! Revenind la planul inițial,nu am dispoziția și nici timpul necesar de a demonta toate aceste pseudo-teorii, deoarece aceasta revine ca o datorie de onoare a istoricilor și diplomaților. Dar în cele ce urmează vă propun un exercițiu de imaginație. Acesta se realizează prin corelarea tuturor elementelor posibile care ar duce la acest eveniment cu profunde rezonanțe- UNIREA! De fapt, mai bine spus după reîntregirea, reunirea celor două state,altcumva vor fi parametrii,regulile, legile și automat nivelul de trai. Numai încercați să vă proiectați ideea conform căreia, Republica Moldova va face parte dintr-un stat integrat european, membru al NATO. Peste acestea, îndrăzniți să vă proiectați și imaginea unei justiții imparțiale, corecte ce se vor extinde ca model și peste Prut. Cu alte cuvinte, lucrurile pot evolua într-o direcție normală, firească.Totuși, filo-rușii nu se lasă și încetinesc acest proces. Mai e cazul să ne aducem aminte de „prietenia” și interesul Rusiei, care a încercat să blocheze eforturile Republicii Moldova în sensul integrării europene, aşa cum a procedat de altfel şi în cazul altor state din fosta Comunitate a Statelor Independente? De aceea, din dorința de a ne vedea visul împlinit,ar trebui să nu mai ezităm deloc și nici să luăm peste picior pe semenii care luptă,speră și cred în idealul acestei uniri, în cuget și în simțiri.......

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu