Criteriul National

Sistemul ne educa… ( XIV )

Sistemul ne educa… ( XIV )
aprilie 06
08:19 2015

Motto „Educaţia este un ornament în vremuri de prosperitate şi un refugiu în vremuri de restrişte.”Aristotel

De la Revoluţie incoace, despre situaţia învăţământului din România s-a scris destul de mult, dar, indiferent de criticile care s-au adus de-a lungul timpului acestui sector, problema principală a rămas aceea legata de fondurile destinate educaţiei ce au fost mereu insuficiente. De fiecare dată când un guvern a avut de înfruntat o situaţie de austeritate, primele bugete tăiate erau de regulă cele ale Ministerului Educaţiei şi ale Ministerului Sănătăţii. Subfinanţarea perpetua s-a tradus în deterioarea infrastructurii educaţioanale din această ţara , în pregătirea deficitară a cadrelor didactice nou intrate în învăţământ şi automat în scăderea calităţii educaţiei. În paralel, toate programele şcolare învechite cumulate cu o abordare multe prea teoretică a activităţii didactice, complet neadecvată perioadei în care trăim, a făcut ca şcoala românească să nu mai fie conectată la realităţile existente pe piaţa forţei de muncă.

La prima vedere situaţia poate părea extrem de gravă, un raport recent al Uniunii Europene poate reprezenta o rază de speranţă în ceea ce priveşte viitorul educaţiei româneşti. La începutul fiecărui an, Eurydice, serviciul Comisiei Europene destinat realizării analizelor în legătură cu situaţia învăţământului din Europa, publică un raport despre starea finanţării educaţiei din statele în care are reprezentanţe. Conform raportu;ui, în 2013 România a înregistrat cea mai mare rată a creşterii bugetului educaţiei dintre toate ţările membre UE.

Deşi majoritatea statelor cuprinse în raport au cheltuit în 2013 mai mulţi bani pentru educaţie decât în 2012, creşterea de 6,4% înregistrată în cazul României a fost una semnificativă, în contextul în care media generală a creşterilor s-a situat puţin peste valoarea de 1%. Comparativ cu 2012, în anul 2013, creșterea bugetară a educației în Franța a fost de doar 1,7%, în Polonia de 2%, în Austria de 1,2%, în timp ce în Cehia s-a înregistrat o creștere minimă de 0,4%. În plus, există și excepții, astfel că în țări precum Irlanda, Marea Britanie (Anglia), Croația, Cipru și Malta, sumele alocate învăţământului au scăzut cu mai mult de 1%.

In termeni absoluţi bugetul Educaţiei din România, exprimat în milioane de euro, rămâne sub nivelul celor din Marea Britanie, Franţa sau Polonia, raportul celor de la Eurydice demonstrează că primii paşi înspre revigorarea sistemului educaţional românesc s-au făcut deja. În 2013, educaţia a primit în total 20 de miliarde de lei, urmând ca în proiecţia bugetară pentru 2014 suma să crească cu încă 2 miliarde, fapt ce demonstrează preocuparea actualului executiv faţă de acest domeniu. Faptul că învăţământul va primi în anul  2099 13% din bugetul naţional, adică vreo  X % din PIB-ul României, va face ca raportul de anul viitor al Eurydice să fie şi el PLIN DE SPERANTA la adresa ţării noastre.

Sursa foto :adevarul.ro

Comentarii

Comentarii

Articole similare

0 Comments

No Comments Yet!

There are no comments at the moment, do you want to add one?

Write a comment

Only registered users can comment.

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

U-NI-RE în cuget și în simțiri… EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Tema unirii cu Basarabia este mai actuală și mai dorită ca oricând. Aceasta, datorită însemnătății sale deosebite suscită nenumărate discuții mai mult sau mai puțin aprinse. În special, în presa scrisă, subiectul este tratat în nota sferei de influență de care sau prin care se poate proba ori atașamentul față de culorile și legile acestui teritoriu blagoslovit de Dumnezeu ori unda de răutate vis a vis de cele menționate. De asemenea, ar trebui ca tocmai caracterul unificator să fie mai puternic decât orice fel de simbolistică istorică și de aceea disprețul și ducerea într-o accentuată stare de relativitate, de autentică degradare a tot ceea ce valorează ideea de românism amplifică starea de încordare,de neliniște atât de prezente în cele două state înrudite.În această ultimă și nedorită categorie se pot identifica destule articole asemănătoare unor mostre îmbibate de ură și venin ce frizează orice urmă de omenie sau de bun simț. Din respect făță de dumneavoastră și mai ales nedorind să nominalizez provocând polemică,am să mă abțin…Dar nu pot să-mi cenzurez o întrebare… Oare câtă dezinformare grosieră se poate ascunde în spatele acestor propagandiști de-a dreptul înfrățiți cu puterile străine,cu imperiile care mereu ne-au râvnit teritoriile și bogățiile de orice natură?De aceea nu pot să trec cu vederea și să uit mincinoasele mituri fabricate împotriva unirii care sunt de fapt niște teorii promovate, cu amatorism sau profesionalism, de cei care își manifestă constant antipatia faţă de procesul de reîntregire a ţării. Cu o retorică plină de ură, anumiți indivizi falsifică și denaturează adevărul istoric și chiar au nerușinarea să spună despre unirea Basarabiei cu România că „ar fi frumos, dar nu se poate” invocând, în acest sens, argumente de ordin economic sau strategic. Interesant e faptul că aceștia nu contrazic adevărul istoric și anume că Basarabia e parte a terioriului românesc. Mesajul lor induce mereu nesiguranţă și teamă, sugerând pericole majore precum instabilitatea economică, apariţia unei minorităţi incontrolabile sau a unei corupţii imposibil de eradicat. Ca și când acești propagandiști ar fi descoperit peste noapte secretul tinereţii fără bătrâneţii și al vieţii fără de moarte dublat de cel al guvernării fără de corupţie, ei influențează pe unii dintre noi la modul cel mai abject și care ține doar de negativitate. Au chiar unele pseudo- argumente care corelează problemele existente în societatea românească cu cele din Republica Moldova, de genul ”că România n-ar avea nevoie de o regiune săracă” . Cunoaștem bine că această stare de corupție endemică este generată de o clasă politică oligarhică, mult mai apropiată de modelul din Asia centrală decât de Europa. Dar,vă rog să fiți fără grijă deoarece domniile lor nu au contract permanent cu funcția și nu vor domni la infinit, așa cum li se pare… A sosit timpul ca să dăm dovezi că suntem înfrățiți, înrudiți, că suntem de același sânge și limbă cu verișorii de dincolo de Prut! Revenind la planul inițial,nu am dispoziția și nici timpul necesar de a demonta toate aceste pseudo-teorii, deoarece aceasta revine ca o datorie de onoare a istoricilor și diplomaților. Dar în cele ce urmează vă propun un exercițiu de imaginație. Acesta se realizează prin corelarea tuturor elementelor posibile care ar duce la acest eveniment cu profunde rezonanțe- UNIREA! De fapt, mai bine spus după reîntregirea, reunirea celor două state,altcumva vor fi parametrii,regulile, legile și automat nivelul de trai. Numai încercați să vă proiectați ideea conform căreia, Republica Moldova va face parte dintr-un stat integrat european, membru al NATO. Peste acestea, îndrăzniți să vă proiectați și imaginea unei justiții imparțiale, corecte ce se vor extinde ca model și peste Prut. Cu alte cuvinte, lucrurile pot evolua într-o direcție normală, firească.Totuși, filo-rușii nu se lasă și încetinesc acest proces. Mai e cazul să ne aducem aminte de „prietenia” și interesul Rusiei, care a încercat să blocheze eforturile Republicii Moldova în sensul integrării europene, aşa cum a procedat de altfel şi în cazul altor state din fosta Comunitate a Statelor Independente? De aceea, din dorința de a ne vedea visul împlinit,ar trebui să nu mai ezităm deloc și nici să luăm peste picior pe semenii care luptă,speră și cred în idealul acestei uniri, în cuget și în simțiri.......

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu