Criteriul National

Sistemul ne educa… ( XV)

aprilie 07
08:20 2015

EducatieMotto „Educaţia este abilitatea de a asculta aproape orice lucru fără să-ţi pierzi răbdarea sau încrederea în tine.” Robert Frost

Dincolo de absolut toate considerentelr contabile, faptul că Ministerul Educaţiei are din ce in ce mai puţini bani reprezintă o veste deloc bună pentru calitatea actului de învăţământ din România. Această realitatea trebuie legată de faptul că fostul ministru Remus Pricopi  era adeptul ideii conform căreia „pentru a dezvolta sistemul educaţioanal românesc trebuie făcuţi mai mulţi paşi coerenţi, în concordanţă cu resursele financiare disponibile în fiecare an.” De exemplu, pentru 2014, ministerul şi-a propus finalizarea tuturor lucrărilor legate de reabilitarea infrastructurii şcolare, precum şi continuarea eforturilor de modernizare. Tot în bugetul pe 2014, executivul a prevăzut şi o creştere cu 10% a salariilor profesorilor debutanţi şi a asistenţilor universitari, măsură gândită să stimuleze rămânerea acestora în sistem.

În acelaşi timp, anul şcolar 2013-2014 a reprezentat tă începutul unui amplu program de digitalizare a învăţământului din România. Un prim pas în acest sens a fost deja realizat prin apariţia manualelor digitale, versiuni în format .pdf ale manualelor după care se desfăşoară activitatea didactică din şcoli. De asemenea, de anul şcolar viitor se doreşte ca toate clasele I şi a II-a să fie dotate cu cel puţin un calculator şi proiector sau cu un laptop şi un ecran de diagonală mare. Elevii, care conform regulamentului aprobat de minister vor putea să vină cu tabletele la şcoală, se vor conecta astfel printr-o reţea la calcualtorul profesorului. În plus, la începutul lunii decembrie, s-a semnat contractul privind implementarea proiectului “Internet în şcoala ta”. Scopul acestui contract, prin care vor achiziţiona în primul rând echipamente de comunicaţii, este de a realiza infrastructura necesară pentru ca aproximativ 2500 de şcoli din România, în principal din mediul rural, să fie conectate la Internet.

O altă faţetă complet ignorată până în prezent a fost cea a cercetării. Pe lângă lipsa acută de oportunităţi din această zonă, unul din motivele principale pentru care din România pleacă tineri bine pregătiţi în munca de cercetare este acela al salariilor mici din domeniu. Din acest motiv, guvernul a lansat recent un proiect intitulat Bursa Tânărului Cercetător, o iniţiativă prin care tinerii cu rezultate deosebite la olimpiadele naţionale şi internaţionale sunt sprijiniţi să îşi dezvolte cariere ştiinţifice. Absolvenţi de liceu care şi-au manifestat intenţia de a rămâne în ţară şi de a se angaja în laboratoare româneşti de cercetare vor primi o bursă în valoare totală de 15.000 de euro, sumă care poate fi suplimentată dacă tânărul va participa la la evenimente ştiinţifice internaţionale de referinţă în domeniul ales.

Toate aceste exemple nu fac decât să dovedească interesul pe care actualul executiv şi actuala conducere a Ministerului Educaţiei şi Cercetării îl acordă modernizării învăţământului care trebuie să devină mult mai important în ansamblul societăţii româneşti. Faptul că încet-încet se luptă pentru a se rezolva problemele financiare ale sistemului reprezintă un lucru îmbucurător, cu toate că încă este nevoie atât de mai mulţi bani cât şi de o cheltuire eficientă a acestora.

Sursa foto : smajo.nl

.

Comentarii

Comentarii

Articole similare

0 Comments

No Comments Yet!

There are no comments at the moment, do you want to add one?

Write a comment

Only registered users can comment.

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

U-NI-RE în cuget și în simțiri… EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Tema unirii cu Basarabia este mai actuală și mai dorită ca oricând. Aceasta, datorită însemnătății sale deosebite suscită nenumărate discuții mai mult sau mai puțin aprinse. În special, în presa scrisă, subiectul este tratat în nota sferei de influență de care sau prin care se poate proba ori atașamentul față de culorile și legile acestui teritoriu blagoslovit de Dumnezeu ori unda de răutate vis a vis de cele menționate. De asemenea, ar trebui ca tocmai caracterul unificator să fie mai puternic decât orice fel de simbolistică istorică și de aceea disprețul și ducerea într-o accentuată stare de relativitate, de autentică degradare a tot ceea ce valorează ideea de românism amplifică starea de încordare,de neliniște atât de prezente în cele două state înrudite.În această ultimă și nedorită categorie se pot identifica destule articole asemănătoare unor mostre îmbibate de ură și venin ce frizează orice urmă de omenie sau de bun simț. Din respect făță de dumneavoastră și mai ales nedorind să nominalizez provocând polemică,am să mă abțin…Dar nu pot să-mi cenzurez o întrebare… Oare câtă dezinformare grosieră se poate ascunde în spatele acestor propagandiști de-a dreptul înfrățiți cu puterile străine,cu imperiile care mereu ne-au râvnit teritoriile și bogățiile de orice natură?De aceea nu pot să trec cu vederea și să uit mincinoasele mituri fabricate împotriva unirii care sunt de fapt niște teorii promovate, cu amatorism sau profesionalism, de cei care își manifestă constant antipatia faţă de procesul de reîntregire a ţării. Cu o retorică plină de ură, anumiți indivizi falsifică și denaturează adevărul istoric și chiar au nerușinarea să spună despre unirea Basarabiei cu România că „ar fi frumos, dar nu se poate” invocând, în acest sens, argumente de ordin economic sau strategic. Interesant e faptul că aceștia nu contrazic adevărul istoric și anume că Basarabia e parte a terioriului românesc. Mesajul lor induce mereu nesiguranţă și teamă, sugerând pericole majore precum instabilitatea economică, apariţia unei minorităţi incontrolabile sau a unei corupţii imposibil de eradicat. Ca și când acești propagandiști ar fi descoperit peste noapte secretul tinereţii fără bătrâneţii și al vieţii fără de moarte dublat de cel al guvernării fără de corupţie, ei influențează pe unii dintre noi la modul cel mai abject și care ține doar de negativitate. Au chiar unele pseudo- argumente care corelează problemele existente în societatea românească cu cele din Republica Moldova, de genul ”că România n-ar avea nevoie de o regiune săracă” . Cunoaștem bine că această stare de corupție endemică este generată de o clasă politică oligarhică, mult mai apropiată de modelul din Asia centrală decât de Europa. Dar,vă rog să fiți fără grijă deoarece domniile lor nu au contract permanent cu funcția și nu vor domni la infinit, așa cum li se pare… A sosit timpul ca să dăm dovezi că suntem înfrățiți, înrudiți, că suntem de același sânge și limbă cu verișorii de dincolo de Prut! Revenind la planul inițial,nu am dispoziția și nici timpul necesar de a demonta toate aceste pseudo-teorii, deoarece aceasta revine ca o datorie de onoare a istoricilor și diplomaților. Dar în cele ce urmează vă propun un exercițiu de imaginație. Acesta se realizează prin corelarea tuturor elementelor posibile care ar duce la acest eveniment cu profunde rezonanțe- UNIREA! De fapt, mai bine spus după reîntregirea, reunirea celor două state,altcumva vor fi parametrii,regulile, legile și automat nivelul de trai. Numai încercați să vă proiectați ideea conform căreia, Republica Moldova va face parte dintr-un stat integrat european, membru al NATO. Peste acestea, îndrăzniți să vă proiectați și imaginea unei justiții imparțiale, corecte ce se vor extinde ca model și peste Prut. Cu alte cuvinte, lucrurile pot evolua într-o direcție normală, firească.Totuși, filo-rușii nu se lasă și încetinesc acest proces. Mai e cazul să ne aducem aminte de „prietenia” și interesul Rusiei, care a încercat să blocheze eforturile Republicii Moldova în sensul integrării europene, aşa cum a procedat de altfel şi în cazul altor state din fosta Comunitate a Statelor Independente? De aceea, din dorința de a ne vedea visul împlinit,ar trebui să nu mai ezităm deloc și nici să luăm peste picior pe semenii care luptă,speră și cred în idealul acestei uniri, în cuget și în simțiri.......

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu