Criteriul National

Sistemul ne educa… (XXVII)

aprilie 19
06:14 2015

 

invatamant

Motto „ Citeste nu pentru a contrazice nici pentru a crede, ci pentru a cantari si a lua in considerare.” Francis Bacon

 

Cel mai recent exemplu nu poate decat sa confirme aproximativ tot ceea ce am scris pe acest subiect pret de douazecisisapte de episoade. In Nota de fundamentare a programului „Sprijin la Bacalaureat, acces la facultate”, Guvernul identifica o cauza de natura pedagogica a ineficientei liceului: „calitatea scazuta a serviciilor educationale furnizate in licee – elevii nu sunt pregatiti la un nivel satisfacator, ceea ce conduce la esec si abandon.”

 

Asadar, Guvernul recunoaste calitatea scazuta a serviciilor educationale din licee. Recunoaste astfel implicit faptul ca exista un curriculum depasit, baza materiala inadecvata, resursa umana deprofesionalizata si subfinantare cronica. Dar cati citesc o nota de fundamentare?

Zona de interventie gresit aleasa de catre guvernanti ar trebui sa ne intereseze pe toti cand este vorba de alocarea discretionara (nu toate scolile sunt eligibile) timp de sapte ani a unor bani din bugetul si-asa mic destinat educatiei.Zona de interventie ar trebui sa fie gimnaziul. Gimnaziul este punctul nevralgic si nu liceul.Cum ar putea cel mai iscusit profesor sa parcurga programa de liceu a oricarei discipline cand unul din doi elevi este analfabet functional?

 

Cand peste o treime dintre elevii ajunsi in licee au note sub cinci, liceul sau gimnaziul necesita interventia urgenta? Eu si multi, foarte multi profesori de liceu stim clar raspunsul. Si nu numai noi. Cum insa elevii de gimnaziu nu voteaza, nevoile lor sunt neproductive electoral si trecute intr-un plan secund.

 

E un cliseu sa spunem ca profesorii nu aleg aceasta profesie pentru a face bani multi. E e o realitate si faptul ca se iau multi bani pe meditatii. Se ocoleste intr-un fel ingenios raspunsul direct cu privire la salariile profesorilor. Omogenizarea mi se pare problema cea mai arzatoare a salarizarii din educatie. Si cel care munceste si cel care se face ca munceste, la vechime si pregatire similara, primesc aceiasi bani.

 

Salariile din invatamant sunt prea mici pentru cei ce muncesc si prea mari pentru cei care se fac ca muncesc, iar directorii de scoli nu sunt dispusi sa-si exercite rolul in acest sens.

 

Despre sistemul de „guvernare” al scolilor, despre exercitarea autonomiei acestora nici nu poate fi vorba. Exista comportamente inradacinate atat de adanc incat realitatea influentarii deciziilor de catre consiliul profesoral prin reprezentantii sai din consiliul de administratie prinde rar contur.

 

Din inertie absolut toti privesc directorul ca pe un sef cu autoritate deplina, desi legea le da dascalilor putere de decizie cu adevarat.

 

„Frica de directorul numit politic” se poate infrange prin simpla aplicare a prevederilor legale cu conditia existentei dezbaterii si implicarii in fiecare scoala.Atitudinea trebuie schimbata, nu legea.

 

Schimbarea de atitudine si generarea masei critice necesare pentru tranformarea sistemului nostru educational se lasa inca asteptate. Si, din pacate, „Educatia- prioritate nationala” ramane o lozinca pana cand educatia nu este eliberata de zodia nefasta a paradigmei electorale. Pana cand?

 

Sursa foto : verticalnews.ro

Comentarii

Comentarii

Articole similare

0 Comments

No Comments Yet!

There are no comments at the moment, do you want to add one?

Write a comment

Only registered users can comment.

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

U-NI-RE în cuget și în simțiri… EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Tema unirii cu Basarabia este mai actuală și mai dorită ca oricând. Aceasta, datorită însemnătății sale deosebite suscită nenumărate discuții mai mult sau mai puțin aprinse. În special, în presa scrisă, subiectul este tratat în nota sferei de influență de care sau prin care se poate proba ori atașamentul față de culorile și legile acestui teritoriu blagoslovit de Dumnezeu ori unda de răutate vis a vis de cele menționate. De asemenea, ar trebui ca tocmai caracterul unificator să fie mai puternic decât orice fel de simbolistică istorică și de aceea disprețul și ducerea într-o accentuată stare de relativitate, de autentică degradare a tot ceea ce valorează ideea de românism amplifică starea de încordare,de neliniște atât de prezente în cele două state înrudite.În această ultimă și nedorită categorie se pot identifica destule articole asemănătoare unor mostre îmbibate de ură și venin ce frizează orice urmă de omenie sau de bun simț. Din respect făță de dumneavoastră și mai ales nedorind să nominalizez provocând polemică,am să mă abțin…Dar nu pot să-mi cenzurez o întrebare… Oare câtă dezinformare grosieră se poate ascunde în spatele acestor propagandiști de-a dreptul înfrățiți cu puterile străine,cu imperiile care mereu ne-au râvnit teritoriile și bogățiile de orice natură?De aceea nu pot să trec cu vederea și să uit mincinoasele mituri fabricate împotriva unirii care sunt de fapt niște teorii promovate, cu amatorism sau profesionalism, de cei care își manifestă constant antipatia faţă de procesul de reîntregire a ţării. Cu o retorică plină de ură, anumiți indivizi falsifică și denaturează adevărul istoric și chiar au nerușinarea să spună despre unirea Basarabiei cu România că „ar fi frumos, dar nu se poate” invocând, în acest sens, argumente de ordin economic sau strategic. Interesant e faptul că aceștia nu contrazic adevărul istoric și anume că Basarabia e parte a terioriului românesc. Mesajul lor induce mereu nesiguranţă și teamă, sugerând pericole majore precum instabilitatea economică, apariţia unei minorităţi incontrolabile sau a unei corupţii imposibil de eradicat. Ca și când acești propagandiști ar fi descoperit peste noapte secretul tinereţii fără bătrâneţii și al vieţii fără de moarte dublat de cel al guvernării fără de corupţie, ei influențează pe unii dintre noi la modul cel mai abject și care ține doar de negativitate. Au chiar unele pseudo- argumente care corelează problemele existente în societatea românească cu cele din Republica Moldova, de genul ”că România n-ar avea nevoie de o regiune săracă” . Cunoaștem bine că această stare de corupție endemică este generată de o clasă politică oligarhică, mult mai apropiată de modelul din Asia centrală decât de Europa. Dar,vă rog să fiți fără grijă deoarece domniile lor nu au contract permanent cu funcția și nu vor domni la infinit, așa cum li se pare… A sosit timpul ca să dăm dovezi că suntem înfrățiți, înrudiți, că suntem de același sânge și limbă cu verișorii de dincolo de Prut! Revenind la planul inițial,nu am dispoziția și nici timpul necesar de a demonta toate aceste pseudo-teorii, deoarece aceasta revine ca o datorie de onoare a istoricilor și diplomaților. Dar în cele ce urmează vă propun un exercițiu de imaginație. Acesta se realizează prin corelarea tuturor elementelor posibile care ar duce la acest eveniment cu profunde rezonanțe- UNIREA! De fapt, mai bine spus după reîntregirea, reunirea celor două state,altcumva vor fi parametrii,regulile, legile și automat nivelul de trai. Numai încercați să vă proiectați ideea conform căreia, Republica Moldova va face parte dintr-un stat integrat european, membru al NATO. Peste acestea, îndrăzniți să vă proiectați și imaginea unei justiții imparțiale, corecte ce se vor extinde ca model și peste Prut. Cu alte cuvinte, lucrurile pot evolua într-o direcție normală, firească.Totuși, filo-rușii nu se lasă și încetinesc acest proces. Mai e cazul să ne aducem aminte de „prietenia” și interesul Rusiei, care a încercat să blocheze eforturile Republicii Moldova în sensul integrării europene, aşa cum a procedat de altfel şi în cazul altor state din fosta Comunitate a Statelor Independente? De aceea, din dorința de a ne vedea visul împlinit,ar trebui să nu mai ezităm deloc și nici să luăm peste picior pe semenii care luptă,speră și cred în idealul acestei uniri, în cuget și în simțiri.......

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu