Criteriul National

Sistemul ne educa…(IV)

Sistemul ne educa…(IV)
martie 27
08:35 2015

Vor diplome la repezeală, De facultate şi de masterat,  Uitând probabil, din greşeală, Că nici bac-ul nu l-au luat.   epigramă de Călin Ciprian Cugerean din ziarul „Unirea” Alba Iulia (iulie 2011)

Acest articol se doreste a fi asemeni unei scurte incursiuni in timp. Motivatia principala o consituie aflarea cauzelor reale ce au condus la degradarea treptata a tuturor conditiilor acestui sistem educational , cat si rememorarea unor evenimente din trecutul cat se poate de recent.

Si, pentru inceput sa ne aducem aminte de momenul de dupa Revolutia din decembrie 1989, cand se spera la un suflu nou ce poate  strabate toate esaloanele scolii romanesti. Iar toate aceste impliniri s-au concretizat deoarece a fost institutionalizata autonomia universitara, s-au infiintat scoli particulare de diferite grade, au aparut cursuri si manuale scolare alternative, iar ideologia comunista a disparut practic din programele analitice. Cadrele didactice si conducerile succesive ale Ministerului Educatiei au facut numeroase declaratii privind intentia de reformare a invatamantului conform Strategiei de la Lisabona. Din pacate, tot din sfera turbulentelor politice din anii postcomunisti, incompetenta unora dintre ministrii invatamantului si, in general, conservatorismul si afacerismul multor cadre didactice au facut ca reforma mult clamata sa esueze intr-un sir de masuri adesea contradictorii intre ele. A existat, totusi, o actiune serioasa si competenta a comisiei de profil de la Palatul Cotroceni, actiune ramasa deocamdata fara finalizare practica.Situatia la zi a invatamantului romanesc arata astfel: un nivel mediocru sau chiar submediocru al multor cadre didactice care, departe de a face, asa cum ar trebui, munca de apostolat, transforma nobila profesiune de dascal intr-un mijloc de a castiga bani, daca se poate cat mai multi si adesea nemeritati . Aici amintesc de practicarea meditatiilor care, in invatamantul dinainte de 1948, nu se cunostea. Au existat desigur educatori, invatatori, profesori de liceu si universitari foarte bine pregatiti, competenti si dedicati muncii lor dar ei , ca si in prezent reprezinta o minoritate, o rara avis…

Tot in aceasta perioada s-au proiectat asupra sistemului unele mutari ce vizau calitatea programelor analitice – denumite bombastic curricula.Din punctul meu de vedere aceasta se situeaza departe de a reflecta progresele pe plan mondial, din cauza lipsei de informare stiintifica a celor care indruma si coordoneaza invatamantul in modul cel mai direct, unanim apreciat.

In ceea ce priveste invatamantul particular, in special cel superior, in loc de a deveni un factor de excelenta (asa cum in Europa, SUA exista, acolo unde universitatile cele mai performante sunt, aproape toate, particulare) a devenit aproape fara exceptie o afacere  “murdara” , total sau partial dubioasa .Cu voia dumneavoastra pot cita cazul “celebru”, atat de bine cunoscut al universitatii Spiru Haret cu aproximativ 300.000 de studenti in toata tara si in strainatate, din care multi au primit  diplome contra unor taxe piperate,fiind “atestati” si „promovati” „de la distanta” de profesori “binevoitori” neatestati …dar bine platiti.

Mentalitatea elevilor, studentilor si cea a parintilor acestora este profund marcata de conceptiile retrograde, existente in timpul regimului comunist: conteaza diploma, nu competenta castigata in timpul studiilor. Eradicarea acestei mentalitati este in continuare una esentiala pentru redresarea scolii romanesti.

In ceea ce priveste procentul din PIB,alocarea bugetara pentru invatamant este mult inferioara nevoilor reale, deoarece una din consecinte o reprezinta inchiderea unor scoli ce nu respecta un minim de conditii igienice precum si faptul ca dintre cele in functiune, multe au o infrastructura depasita sau aflata sub orice critica.

Pentru final am pastrat “delicioasa” idee,  cu trimitere directa inspre forurile decizionale competente. Acestea n-au dus niciodata o politica inteleapta fata de studentii si tinerii absolventi cu rezultate exceptionale de la universitatile din tara si, in special, de la marile universitati din Occident.In anii 2000  lipsea atat legislatia cat si dorinta oficialitatilor care sa-i atraga sa lucreze in tara, desi multi dintre ei ar fi dorit sa o faca.

Desi guvernantii si politicienii afirma adesea ca inteleg importanta invatamantului – “o investitie esentiala pentru viitorul tarii “ – putine sunt masurile practice care sa confirme ca, dincolo, de partea vazuta…raman doar simple butade, simple vorbe, demne de a “prinde” electoratul in campaniile pentru alegeri.

De aceea imi permit , prin intermediul acestui articol sa-i interpelez pe “alesii neamului” si sa-i mai intreb, inca o data franc –“ Stimabililor, cand anume va exista si la noi o conceptie clara pentru redresarea scolii romanesti? “

Sursa foto : http://ceicunoi.wordpress.com

Comentarii

Comentarii

Articole similare

0 Comments

No Comments Yet!

There are no comments at the moment, do you want to add one?

Write a comment

Only registered users can comment.

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

„Ţi-e milă? Ţi-am luat banii!…”- CONTRA-EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Tristele amintiri au ajuns departe…De fapt, cu o anumită ritmicitate , indiferent de context omul are posibilitatea de a alege .

Iar, această posibilitate de a râde sau de a plânge ar trebui să nu ne-o cenzureze nimeni!

De cele mai multe ori, datorită „regulilor nescrise” ale acestei societăţi suntem puşi în faţa unor evenimente triste şi întunecate , dar comicul îşi face apariţia tocmai atunci când ne-am aştepta cel mai puţin.

De la o vreme încoace am tot scris pe diferite atitudini vis a vis de anumite aspecte ce m-au determinat să mă exprim în mai multe registre sufleteşti!

Dar acum e cu totul altă treabă…

Fără să aduc jigniri, situaţia în care se află românul este analizată în mod ironic.“Filantropica” reprezintă cea mai eficientă şi în acelaşi timp amuzantă metodă de a aduce în prim-plan ideea că “nu tot ceea ce pare este adevărat”.

Asemeni unei proiecţii video avem o sumendenie de întâmplări ce constituie o modalitate de a genera materiale de informare publică.

Modul în care noi, asemeni spectatorilor avem „şansa” de a privi lumea este oarecum influenţat de experienţele celor din trecut, deoarece astfel, participând în mod indirect la acţiunile personajelor, noi suntem publicul ce primeşte şi decodifică mesajul în mod diferit.

Replica cheie a lui Gheorghe Dinică (textier pentru cerşetori) :”Mâna întinsă care nu spune o poveste, nu primeşte pomană”, reprezintă fraza de bază a relaţiilor publice.

El este un portret „artistic”, machiavelic până la perfecțiune al diavolului ca show-man de geniu, care prin minciună şi înşelăciune a reuşit să ocupe o poziţie bună în societate. Această replică ar putea să-l includă, în cinismul ei şi pe artistul român care cerşeşte finanţare şi care va rămîne cu mîna întinsă, atâta timp cât nu găseşte o poveste captivantă...........

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo