Criteriul National

Sistemul ne educa…(IV)

Sistemul ne educa…(IV)
martie 27
08:35 2015

Vor diplome la repezeală, De facultate şi de masterat,  Uitând probabil, din greşeală, Că nici bac-ul nu l-au luat.   epigramă de Călin Ciprian Cugerean din ziarul „Unirea” Alba Iulia (iulie 2011)

Acest articol se doreste a fi asemeni unei scurte incursiuni in timp. Motivatia principala o consituie aflarea cauzelor reale ce au condus la degradarea treptata a tuturor conditiilor acestui sistem educational , cat si rememorarea unor evenimente din trecutul cat se poate de recent.

Si, pentru inceput sa ne aducem aminte de momenul de dupa Revolutia din decembrie 1989, cand se spera la un suflu nou ce poate  strabate toate esaloanele scolii romanesti. Iar toate aceste impliniri s-au concretizat deoarece a fost institutionalizata autonomia universitara, s-au infiintat scoli particulare de diferite grade, au aparut cursuri si manuale scolare alternative, iar ideologia comunista a disparut practic din programele analitice. Cadrele didactice si conducerile succesive ale Ministerului Educatiei au facut numeroase declaratii privind intentia de reformare a invatamantului conform Strategiei de la Lisabona. Din pacate, tot din sfera turbulentelor politice din anii postcomunisti, incompetenta unora dintre ministrii invatamantului si, in general, conservatorismul si afacerismul multor cadre didactice au facut ca reforma mult clamata sa esueze intr-un sir de masuri adesea contradictorii intre ele. A existat, totusi, o actiune serioasa si competenta a comisiei de profil de la Palatul Cotroceni, actiune ramasa deocamdata fara finalizare practica.Situatia la zi a invatamantului romanesc arata astfel: un nivel mediocru sau chiar submediocru al multor cadre didactice care, departe de a face, asa cum ar trebui, munca de apostolat, transforma nobila profesiune de dascal intr-un mijloc de a castiga bani, daca se poate cat mai multi si adesea nemeritati . Aici amintesc de practicarea meditatiilor care, in invatamantul dinainte de 1948, nu se cunostea. Au existat desigur educatori, invatatori, profesori de liceu si universitari foarte bine pregatiti, competenti si dedicati muncii lor dar ei , ca si in prezent reprezinta o minoritate, o rara avis…

Tot in aceasta perioada s-au proiectat asupra sistemului unele mutari ce vizau calitatea programelor analitice – denumite bombastic curricula.Din punctul meu de vedere aceasta se situeaza departe de a reflecta progresele pe plan mondial, din cauza lipsei de informare stiintifica a celor care indruma si coordoneaza invatamantul in modul cel mai direct, unanim apreciat.

In ceea ce priveste invatamantul particular, in special cel superior, in loc de a deveni un factor de excelenta (asa cum in Europa, SUA exista, acolo unde universitatile cele mai performante sunt, aproape toate, particulare) a devenit aproape fara exceptie o afacere  “murdara” , total sau partial dubioasa .Cu voia dumneavoastra pot cita cazul “celebru”, atat de bine cunoscut al universitatii Spiru Haret cu aproximativ 300.000 de studenti in toata tara si in strainatate, din care multi au primit  diplome contra unor taxe piperate,fiind “atestati” si „promovati” „de la distanta” de profesori “binevoitori” neatestati …dar bine platiti.

Mentalitatea elevilor, studentilor si cea a parintilor acestora este profund marcata de conceptiile retrograde, existente in timpul regimului comunist: conteaza diploma, nu competenta castigata in timpul studiilor. Eradicarea acestei mentalitati este in continuare una esentiala pentru redresarea scolii romanesti.

In ceea ce priveste procentul din PIB,alocarea bugetara pentru invatamant este mult inferioara nevoilor reale, deoarece una din consecinte o reprezinta inchiderea unor scoli ce nu respecta un minim de conditii igienice precum si faptul ca dintre cele in functiune, multe au o infrastructura depasita sau aflata sub orice critica.

Pentru final am pastrat “delicioasa” idee,  cu trimitere directa inspre forurile decizionale competente. Acestea n-au dus niciodata o politica inteleapta fata de studentii si tinerii absolventi cu rezultate exceptionale de la universitatile din tara si, in special, de la marile universitati din Occident.In anii 2000  lipsea atat legislatia cat si dorinta oficialitatilor care sa-i atraga sa lucreze in tara, desi multi dintre ei ar fi dorit sa o faca.

Desi guvernantii si politicienii afirma adesea ca inteleg importanta invatamantului – “o investitie esentiala pentru viitorul tarii “ – putine sunt masurile practice care sa confirme ca, dincolo, de partea vazuta…raman doar simple butade, simple vorbe, demne de a “prinde” electoratul in campaniile pentru alegeri.

De aceea imi permit , prin intermediul acestui articol sa-i interpelez pe “alesii neamului” si sa-i mai intreb, inca o data franc –“ Stimabililor, cand anume va exista si la noi o conceptie clara pentru redresarea scolii romanesti? “

Sursa foto : http://ceicunoi.wordpress.com

Comentarii

Comentarii

Articole similare

0 Comments

No Comments Yet!

There are no comments at the moment, do you want to add one?

Write a comment

Only registered users can comment.

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

U-NI-RE în cuget și în simțiri… EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Tema unirii cu Basarabia este mai actuală și mai dorită ca oricând. Aceasta, datorită însemnătății sale deosebite suscită nenumărate discuții mai mult sau mai puțin aprinse. În special, în presa scrisă, subiectul este tratat în nota sferei de influență de care sau prin care se poate proba ori atașamentul față de culorile și legile acestui teritoriu blagoslovit de Dumnezeu ori unda de răutate vis a vis de cele menționate. De asemenea, ar trebui ca tocmai caracterul unificator să fie mai puternic decât orice fel de simbolistică istorică și de aceea disprețul și ducerea într-o accentuată stare de relativitate, de autentică degradare a tot ceea ce valorează ideea de românism amplifică starea de încordare,de neliniște atât de prezente în cele două state înrudite.În această ultimă și nedorită categorie se pot identifica destule articole asemănătoare unor mostre îmbibate de ură și venin ce frizează orice urmă de omenie sau de bun simț. Din respect făță de dumneavoastră și mai ales nedorind să nominalizez provocând polemică,am să mă abțin…Dar nu pot să-mi cenzurez o întrebare… Oare câtă dezinformare grosieră se poate ascunde în spatele acestor propagandiști de-a dreptul înfrățiți cu puterile străine,cu imperiile care mereu ne-au râvnit teritoriile și bogățiile de orice natură?De aceea nu pot să trec cu vederea și să uit mincinoasele mituri fabricate împotriva unirii care sunt de fapt niște teorii promovate, cu amatorism sau profesionalism, de cei care își manifestă constant antipatia faţă de procesul de reîntregire a ţării. Cu o retorică plină de ură, anumiți indivizi falsifică și denaturează adevărul istoric și chiar au nerușinarea să spună despre unirea Basarabiei cu România că „ar fi frumos, dar nu se poate” invocând, în acest sens, argumente de ordin economic sau strategic. Interesant e faptul că aceștia nu contrazic adevărul istoric și anume că Basarabia e parte a terioriului românesc. Mesajul lor induce mereu nesiguranţă și teamă, sugerând pericole majore precum instabilitatea economică, apariţia unei minorităţi incontrolabile sau a unei corupţii imposibil de eradicat. Ca și când acești propagandiști ar fi descoperit peste noapte secretul tinereţii fără bătrâneţii și al vieţii fără de moarte dublat de cel al guvernării fără de corupţie, ei influențează pe unii dintre noi la modul cel mai abject și care ține doar de negativitate. Au chiar unele pseudo- argumente care corelează problemele existente în societatea românească cu cele din Republica Moldova, de genul ”că România n-ar avea nevoie de o regiune săracă” . Cunoaștem bine că această stare de corupție endemică este generată de o clasă politică oligarhică, mult mai apropiată de modelul din Asia centrală decât de Europa. Dar,vă rog să fiți fără grijă deoarece domniile lor nu au contract permanent cu funcția și nu vor domni la infinit, așa cum li se pare… A sosit timpul ca să dăm dovezi că suntem înfrățiți, înrudiți, că suntem de același sânge și limbă cu verișorii de dincolo de Prut! Revenind la planul inițial,nu am dispoziția și nici timpul necesar de a demonta toate aceste pseudo-teorii, deoarece aceasta revine ca o datorie de onoare a istoricilor și diplomaților. Dar în cele ce urmează vă propun un exercițiu de imaginație. Acesta se realizează prin corelarea tuturor elementelor posibile care ar duce la acest eveniment cu profunde rezonanțe- UNIREA! De fapt, mai bine spus după reîntregirea, reunirea celor două state,altcumva vor fi parametrii,regulile, legile și automat nivelul de trai. Numai încercați să vă proiectați ideea conform căreia, Republica Moldova va face parte dintr-un stat integrat european, membru al NATO. Peste acestea, îndrăzniți să vă proiectați și imaginea unei justiții imparțiale, corecte ce se vor extinde ca model și peste Prut. Cu alte cuvinte, lucrurile pot evolua într-o direcție normală, firească.Totuși, filo-rușii nu se lasă și încetinesc acest proces. Mai e cazul să ne aducem aminte de „prietenia” și interesul Rusiei, care a încercat să blocheze eforturile Republicii Moldova în sensul integrării europene, aşa cum a procedat de altfel şi în cazul altor state din fosta Comunitate a Statelor Independente? De aceea, din dorința de a ne vedea visul împlinit,ar trebui să nu mai ezităm deloc și nici să luăm peste picior pe semenii care luptă,speră și cred în idealul acestei uniri, în cuget și în simțiri.......

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu