Criteriul National

Stare de urgență pe o perioadă de trei luni pe teritoriul Egiptului ca urmare a recentelor atentate îndreptate împotriva comunității copte

Stare de urgență pe o perioadă de trei luni pe teritoriul Egiptului ca urmare a recentelor atentate îndreptate împotriva comunității copte
aprilie 10
07:57 2017

bis

Acest anunț survine ca urmare a efectelor de după producerea celor două atentate asupra creștinilor din Egipt. În duminica Floriilor, două biserici copte din orașele Tanta și Alexandria au fost ținta unor atentate cu bombă, soldate cu 44 de morți. Atacurile au fost revendicate de Statul Islamic.

Duminica Floriilor a fost una însângerată în Egipt. Două atentate cu bombă au avut loc la o distanţă de numai câteva ore, la biserici unde se adunaseră creştini copţi.Un număr de 45 de morți întregește terifiantul bilanț prezentat de BBC, care citează surse oficiale din Egipt. La biserica din Alexandria au fost ucise 16 persoane, în timp ce la biserica din Tanta si-au pierdut viața alte douăzecișinouă.De asemenea, 71 de persoane au fost rănite in Tanta, iar în Alexandria, 35, a declarat ministrul Sănătății din Egipt, ceea ce duce bilanțul răniților la 106.

Cei uciși în mod barbar și-au găsit sfârșitul într-o explozie provocată întenționat în interiorul unei biserici din orașul egiptean  Tanta din Delta Nilului. Aceste informații au fost confirmate atât de mass-media locală cât și surse internaționale de stat. De asemenea, în Duminica Floriilor, o altă explozie a ucis 16 în fața unei biserici în orașul de coastă din Alexandria.

Statul Islamic din Irak și Levant (ISIL, cunoscut de asemenea sub numele de ISIS) este grupul armat  care a revendicat imediat atentatul și poartă toată responsabilitatea pentru ambele atacuri, deoarece au declarat aceste lucruri prin intermediul site-ului lor Amaq.Din câte se pare, actul terorist a fost efectuat de către doi dintre luptători kamikaze ce au purtat veste pline de explozibil.

De ce e vizată minoritatea creștină coptă din Egipt?

Grupaţi într-una dintre cele mai interesante culte din sânul creştinismului, copţii se constituie şi astăzi într-o comunitate aparte, greu încercată atât în trecut, cât şi în prezent. Cumva izolaţi într-un ocean musulman deseori ostil, copţii, care se numără din punct de vedere istoric printre primii creştini ai lumii, supravieţuiesc cu o admirabilă bravură tăcută tuturor atacurilor violente la care sunt supuşi în urma recentelor evenimente politice din ţările lor de baştină. Existenţa lor rămâne o dovadă vie a creştinismului străvechi, învingător şi în vremuri de restrişte.

La baza teologiei copte stau învățăturile Apostolului Marcu, cel care a adus creștinismul ortodox în Egipt.Copții din Egipt aparțin de Biserica Ortodoxă din Alexandria. Ei sunt cea mai mare comunitate creștină din Orientul Mijlociu, iar comunitatea lor a mai fost vizată și în trecut de atentate sângeroase. Ca un exemplu mai recent este cel al atentatului din luna decembrie, atunci când cel puțin 25 de oameni au murit și 49 au fost răniți , după ce o bombă a explodat în cea mai mare catedrală coptă din Cairo. Multe dintre victime au fost femei și copii. Acesta a fost considerat unul dintre cele mai sângeroase atentate care au vizat comunitatea creștină din Egipt, o comunitate care s-a confruntat cu persecuții și discriminare, mai ales de la îndepărtarea de la putere a fostului președinte Hosni Mubarak.

a

În urma exploziilor, președintele egiptean Abdel Fattah el-Sisi a ordonat trupelor armate să fie dislocate în întreaga țară pentru a contribui la securizarea „facilității vitale“ și a spus că vor fi impuse măsuri de urgență pe o perioadă de trei luni.

Primul atac a avut loc în biserica coptă Mar Girgis, de asemenea cunoscută sub numele de St. George, care a fost plină de credincioși ce veniseră să serbeze Duminica Floriilor, o sărbătoare creștin-ortodoxă ce marchează Intrarea Mîntuitorului Iisus Hristos în Ierusalim.

Televiziunea de stat din Egipt a raportat că cel puțin 71 de persoane au fost rănite în atac.Samer Shehata, profesor asociat la Institutul Doha pentru studii postuniversitare a declarat pentru Al Jazeera că atacurile arată un „interval de securitate extraordinară“ de către autoritățile egiptene. „În ultimele luni, au existat un număr crescut de atacuri asupra copților egipteni, în mod individual, precum și asupra bisericilor“, a declarat Shehata, adăugând că biserica din Tanta a primit o amenințare cu 10 zile în urmă. „Eu cred că acest lucru reprezintă o lipsă de seriozitate din partea statului în asigurarea cu adevărat a comunității copte și a locurilor care ar putea fi vizate, atacate.“

Atentatele sunt cel mai recente dintr-o serie de atacuri asupra minorității creștine din Egipt, care constituie aproximativ 10 la sută din populație și au fost direcționate în mod repetat de grupuri armate. Aceste acte deliberate împotriva comunității creștine vin la doar câteva săptămâni înainte ca liderul Bisericii Catolice-Papa Francisc va vizita Egiptul.

copti1

Minoritatea creştină din Egipt a fost vizată adesea de militanţi islamişti. Tot mai frecvent, bisericile copte sunt arse şi devastate, iar credincioşii creştini din Egipt sunt atacaţi, jefuiţi şi chiar ucişi.În prezent situaţia este încă tensionată, iar experţii în domeniu declară că nu se întrevăd speranţe pe termen scurt pentru o normalizare a situaţiei.Copţii de astăzi se văd nevoiţi să treacă prin încercări cumva similare cu cele la care au fost supuşi strămoşii lor. Atunci, creştinismul se dezvolta timid dar viguros la umbra marilor piramide…

Sursa foto AcasăZiare.comGandul

Material oferit de către Prof.Daniel Mihai Prof. Dr.de Vioară la CNA Regina Maria Constanţa, redactor şef al ziarului Criteriul Naţional

Comentarii

Comentarii

Despre autor

Daniel Mihai

Daniel Mihai

Doctor în Interpretare Muzicală, profesor titular la disciplina vioară a Catedrei de Corzi în cadrul Colegiului Național de Arte Regina Maria din Constanța

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

U-NI-RE în cuget și în simțiri… EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Tema unirii cu Basarabia este mai actuală și mai dorită ca oricând. Aceasta, datorită însemnătății sale deosebite suscită nenumărate discuții mai mult sau mai puțin aprinse. În special, în presa scrisă, subiectul este tratat în nota sferei de influență de care sau prin care se poate proba ori atașamentul față de culorile și legile acestui teritoriu blagoslovit de Dumnezeu ori unda de răutate vis a vis de cele menționate. De asemenea, ar trebui ca tocmai caracterul unificator să fie mai puternic decât orice fel de simbolistică istorică și de aceea disprețul și ducerea într-o accentuată stare de relativitate, de autentică degradare a tot ceea ce valorează ideea de românism amplifică starea de încordare,de neliniște atât de prezente în cele două state înrudite.În această ultimă și nedorită categorie se pot identifica destule articole asemănătoare unor mostre îmbibate de ură și venin ce frizează orice urmă de omenie sau de bun simț. Din respect făță de dumneavoastră și mai ales nedorind să nominalizez provocând polemică,am să mă abțin…Dar nu pot să-mi cenzurez o întrebare… Oare câtă dezinformare grosieră se poate ascunde în spatele acestor propagandiști de-a dreptul înfrățiți cu puterile străine,cu imperiile care mereu ne-au râvnit teritoriile și bogățiile de orice natură?De aceea nu pot să trec cu vederea și să uit mincinoasele mituri fabricate împotriva unirii care sunt de fapt niște teorii promovate, cu amatorism sau profesionalism, de cei care își manifestă constant antipatia faţă de procesul de reîntregire a ţării. Cu o retorică plină de ură, anumiți indivizi falsifică și denaturează adevărul istoric și chiar au nerușinarea să spună despre unirea Basarabiei cu România că „ar fi frumos, dar nu se poate” invocând, în acest sens, argumente de ordin economic sau strategic. Interesant e faptul că aceștia nu contrazic adevărul istoric și anume că Basarabia e parte a terioriului românesc. Mesajul lor induce mereu nesiguranţă și teamă, sugerând pericole majore precum instabilitatea economică, apariţia unei minorităţi incontrolabile sau a unei corupţii imposibil de eradicat. Ca și când acești propagandiști ar fi descoperit peste noapte secretul tinereţii fără bătrâneţii și al vieţii fără de moarte dublat de cel al guvernării fără de corupţie, ei influențează pe unii dintre noi la modul cel mai abject și care ține doar de negativitate. Au chiar unele pseudo- argumente care corelează problemele existente în societatea românească cu cele din Republica Moldova, de genul ”că România n-ar avea nevoie de o regiune săracă” . Cunoaștem bine că această stare de corupție endemică este generată de o clasă politică oligarhică, mult mai apropiată de modelul din Asia centrală decât de Europa. Dar,vă rog să fiți fără grijă deoarece domniile lor nu au contract permanent cu funcția și nu vor domni la infinit, așa cum li se pare… A sosit timpul ca să dăm dovezi că suntem înfrățiți, înrudiți, că suntem de același sânge și limbă cu verișorii de dincolo de Prut! Revenind la planul inițial,nu am dispoziția și nici timpul necesar de a demonta toate aceste pseudo-teorii, deoarece aceasta revine ca o datorie de onoare a istoricilor și diplomaților. Dar în cele ce urmează vă propun un exercițiu de imaginație. Acesta se realizează prin corelarea tuturor elementelor posibile care ar duce la acest eveniment cu profunde rezonanțe- UNIREA! De fapt, mai bine spus după reîntregirea, reunirea celor două state,altcumva vor fi parametrii,regulile, legile și automat nivelul de trai. Numai încercați să vă proiectați ideea conform căreia, Republica Moldova va face parte dintr-un stat integrat european, membru al NATO. Peste acestea, îndrăzniți să vă proiectați și imaginea unei justiții imparțiale, corecte ce se vor extinde ca model și peste Prut. Cu alte cuvinte, lucrurile pot evolua într-o direcție normală, firească.Totuși, filo-rușii nu se lasă și încetinesc acest proces. Mai e cazul să ne aducem aminte de „prietenia” și interesul Rusiei, care a încercat să blocheze eforturile Republicii Moldova în sensul integrării europene, aşa cum a procedat de altfel şi în cazul altor state din fosta Comunitate a Statelor Independente? De aceea, din dorința de a ne vedea visul împlinit,ar trebui să nu mai ezităm deloc și nici să luăm peste picior pe semenii care luptă,speră și cred în idealul acestei uniri, în cuget și în simțiri.......

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu