Criteriul National

Start-up Nation, eșuat în… Constanța?

Start-up Nation, eșuat în… Constanța?
iulie 15
00:24 2017

images

Vineri, 14 iulie 2017, Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România a sărbătorit 25 de ani de istorie recentă și 146 de ani de la prima atestare documentară a unei asociații patronale în țara noastră.
Prilej de sărbătoare pentru majoritatea patronilor și prilej de promisiuni din partea reprezentanților puterii politice, din partea Guvernului și din partea politicienilor cu privire la crearea unui mediu de afaceri predictibil, funcțional și prietenos.
La eveniment a participat și Ilan Laufer, Ministrul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat, care a lăudat programul Start-up Nation și modul în care unele zone din țară s-au raliat la accesarea fondurilor alocate pentru microîntreprinderi.
ilan-laufer-la-cnipmmr
„În ultimile două zile, s-au înscris peste 5000 de firme în program. Avem 13.500 de planuri de afaceri depuse și 22.000 de useri pe aplicație. În ultimile zile s-au înscris câte patru proiecte pe minut. Sesiunea de depunere a proiectelor se închide azi(n.n. vineri, 14 iulie 2017), la ora 20. Noi vom putea să finanțăm anual maximum 10.000 de firme. Topul județelor fruntașe, până la această oră, privind proiectele depuse pe Start-up Nation arată astfel:
1. București și Ilfov – 1406 de proiecte
2. Cluj – 1223 de proiecte
3 – 4. Timiș – 500 de proiecte
Iași – 500 de proiecte”,
a declarat Ilan Laufer.
Bineînțeles că, la auzul acestui top național, ne-am pus întrebarea firească privitoare la situația județului Constanța. Din păcate, pentru acest program propagat cu surle și trâmbițe de Guvernul PSD, Constanța a depus foarte puține proiecte.
În condițiile în care aproape jumătate din populația județului de la țărm de mare lucrează doar șase luni pe an, în perioada sezonului estival, iar în celelalte șase luni primește ajutor de șomaj sau ajutor social, ni se par bizar faptul că inițiativa privată nu se dezvoltă în Constanța. Nici măcar atunci când întreprinzătorilor li se oferă ajutor financiar de la bugetul de stat.

Incubatoarele… bată-le vina!
Am căutat cauzele pentru care ne aflăm atât de jos în privința inițiativei private și nu ne găsim în topul dosarelor sau proiectelor depuse pe programul Start-up Nation. Iar pentru a afla mai multe, i-am cerut opinia președintelui PIMM Constanța, Iulian Gropoșilă, care este și vicepreședinte al CNIPMMR.

incubator-afaceri-mangalia-inaugurare-tusac

„Județul Constanța a depus foarte puține proiecte pe programul Start-up Nation, deoarece nu există organisme de suport funcționale. Și aici mă refer la incubatoarele de afaceri. Degeaba avem două-trei incubatoare de afaceri în județ, dacă acestea nu sunt funcționale sau sunt folosite drept imobile pentru închiriat unor firme sau altora. Neavând funcționale aceste incubatoare de afaceri, unde viitorii întreprinzători să primească tot sprijinul cu privire la întocmirea proiectelor pe programe finanțate național sau european, nu poți, din propriul buzunar, să susții această nevoie a comunității de a dezvolta sectorul privat din județul Constanța”, ne-a declarat Iulian Gropoșilă.

iulian-groposila

Vicepreședintele CNIPMMR are dreptate. În județul Constanța există câteva incubatoare de afaceri, dar acestea nu mai funcționează conform obiectivului pentru care au fost constituite. Din câte știm, incubatorul de afaceri din municipiul Constanța este folosit de firme apropiate conducerii Primăriei și conducerii Consiliului Județean, cărora spațiul respectiv le-a fost închiriat pe sume modice.
În privința incubatorului de afaceri pe parteneriat public-privat realizat în municipiul Medgidia, pe vremea când Marian Iordache era viceprimar, între fosta uzină Lafarge, actuala CRH, și Municipalitate, nici acesta nu mai funcționează conform destinației sale originare. Adică nu mai primește nimeni consultanță cu privire la demararea unei afaceri, la programele finanțate de către Uniunea Europeană sau de către stat, cum este de exemplu Start-up Nation. Și când te gândești că fosta uzină Lafarge investise aproape 150.000 de euro în acest incubator de afaceri…
Cam la fel este și situația Centrului de Afaceri din Năvodari ridicat pe bani europeni și care se dorește a fi transformat în altceva mai util pentru comunitatea locală.
Nu mai vorbim despre sublimul, dar nefolositul incubator de afaceri din Mangalia.
Toate aceste imobile, în loc să fie folosite drept loc pentru dezvoltarea inițiativei private, s-au transformat în spații de închiriat. Administrațiile publice locale se mulțumesc cu un minim de profit și neglijează plus valoarea maximă pe care ar putea-o adăuga crearea unui puternic segment de întreprinzători mici și mijlocii, segment care ar duce la creșterea nivelului de trai în localitățile respective și implicit la o creștere a veniturilor la bugetul public al fiecărei unități administrativ-teritoriale.

start-up-esec

„Din punctul meu de vedere, au pus carul înaintea boilor. Trebuia mai întâi să oblige fiecare județ ca să aibă un incubator de afaceri funcțional, menit să ajute la dezvoltarea inițiativei private și abia apoi să demareze programul Start-up Nation. În Cluj, Timișoara și Iași, aceste incubatoare sunt funcționale și își fac treaba. De aceea au depus atât de multe proiecte”, a concluzionat Iulian Gropoșilă, vicepreședinte CNIPMMR și președinte al PIMM Constanța.
Așa cum spuneam în titlu, se pare că Start-up Nation a eșuat în Constanța!

Sursa foto : Arhiva personală a domnului Hristo Botev

Redacția ziarului Criteriul Național mulțumește domnului Hristo Botev pentru excelentul material oferit în exclusivitate!

Comentarii

Comentarii

Share

Despre autor

Daniel Mihai

Daniel Mihai

Doctor în Interpretare Muzicală, profesor titular la disciplina vioară a Catedrei de Corzi în cadrul Colegiului Național de Arte Regina Maria din Constanța

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

U-NI-RE în cuget și în simțiri… EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Tema unirii cu Basarabia este mai actuală și mai dorită ca oricând. Aceasta, datorită însemnătății sale deosebite suscită nenumărate discuții mai mult sau mai puțin aprinse. În special, în presa scrisă, subiectul este tratat în nota sferei de influență de care sau prin care se poate proba ori atașamentul față de culorile și legile acestui teritoriu blagoslovit de Dumnezeu ori unda de răutate vis a vis de cele menționate. De asemenea, ar trebui ca tocmai caracterul unificator să fie mai puternic decât orice fel de simbolistică istorică și de aceea disprețul și ducerea într-o accentuată stare de relativitate, de autentică degradare a tot ceea ce valorează ideea de românism amplifică starea de încordare,de neliniște atât de prezente în cele două state înrudite.În această ultimă și nedorită categorie se pot identifica destule articole asemănătoare unor mostre îmbibate de ură și venin ce frizează orice urmă de omenie sau de bun simț. Din respect făță de dumneavoastră și mai ales nedorind să nominalizez provocând polemică,am să mă abțin…Dar nu pot să-mi cenzurez o întrebare… Oare câtă dezinformare grosieră se poate ascunde în spatele acestor propagandiști de-a dreptul înfrățiți cu puterile străine,cu imperiile care mereu ne-au râvnit teritoriile și bogățiile de orice natură?De aceea nu pot să trec cu vederea și să uit mincinoasele mituri fabricate împotriva unirii care sunt de fapt niște teorii promovate, cu amatorism sau profesionalism, de cei care își manifestă constant antipatia faţă de procesul de reîntregire a ţării. Cu o retorică plină de ură, anumiți indivizi falsifică și denaturează adevărul istoric și chiar au nerușinarea să spună despre unirea Basarabiei cu România că „ar fi frumos, dar nu se poate” invocând, în acest sens, argumente de ordin economic sau strategic. Interesant e faptul că aceștia nu contrazic adevărul istoric și anume că Basarabia e parte a terioriului românesc. Mesajul lor induce mereu nesiguranţă și teamă, sugerând pericole majore precum instabilitatea economică, apariţia unei minorităţi incontrolabile sau a unei corupţii imposibil de eradicat. Ca și când acești propagandiști ar fi descoperit peste noapte secretul tinereţii fără bătrâneţii și al vieţii fără de moarte dublat de cel al guvernării fără de corupţie, ei influențează pe unii dintre noi la modul cel mai abject și care ține doar de negativitate. Au chiar unele pseudo- argumente care corelează problemele existente în societatea românească cu cele din Republica Moldova, de genul ”că România n-ar avea nevoie de o regiune săracă” . Cunoaștem bine că această stare de corupție endemică este generată de o clasă politică oligarhică, mult mai apropiată de modelul din Asia centrală decât de Europa. Dar,vă rog să fiți fără grijă deoarece domniile lor nu au contract permanent cu funcția și nu vor domni la infinit, așa cum li se pare… A sosit timpul ca să dăm dovezi că suntem înfrățiți, înrudiți, că suntem de același sânge și limbă cu verișorii de dincolo de Prut! Revenind la planul inițial,nu am dispoziția și nici timpul necesar de a demonta toate aceste pseudo-teorii, deoarece aceasta revine ca o datorie de onoare a istoricilor și diplomaților. Dar în cele ce urmează vă propun un exercițiu de imaginație. Acesta se realizează prin corelarea tuturor elementelor posibile care ar duce la acest eveniment cu profunde rezonanțe- UNIREA! De fapt, mai bine spus după reîntregirea, reunirea celor două state,altcumva vor fi parametrii,regulile, legile și automat nivelul de trai. Numai încercați să vă proiectați ideea conform căreia, Republica Moldova va face parte dintr-un stat integrat european, membru al NATO. Peste acestea, îndrăzniți să vă proiectați și imaginea unei justiții imparțiale, corecte ce se vor extinde ca model și peste Prut. Cu alte cuvinte, lucrurile pot evolua într-o direcție normală, firească.Totuși, filo-rușii nu se lasă și încetinesc acest proces. Mai e cazul să ne aducem aminte de „prietenia” și interesul Rusiei, care a încercat să blocheze eforturile Republicii Moldova în sensul integrării europene, aşa cum a procedat de altfel şi în cazul altor state din fosta Comunitate a Statelor Independente? De aceea, din dorința de a ne vedea visul împlinit,ar trebui să nu mai ezităm deloc și nici să luăm peste picior pe semenii care luptă,speră și cred în idealul acestei uniri, în cuget și în simțiri.......

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu