Prea mulți dintre noi ne imaginăm că știm ceea ce de fapt nu știm, și, preferăm aceasta abordare din teama de a nu fi „descoperiți ” că tocmai noi, care ne prezentam atotștiutori… nu cunoaștem acea problema. Imaginea, bat-o vina !
Ne place confuzia dintre POSIBILITATEA de a ne informa și Informarea propriu-zisă, urmata de învățare și cunoaștere. Este o complicitate comună tacită la AUTOAMĂGIRE .
Când nu existau atâtea surse de informare, oamenii vedeau esențele, dincolo de aparențe, adică de formele exterioare. O să exemplific aceasta printr-o anecdotă .
Pe un afiș la o băcănie scria : „Oule le se vând fără carton „. Fiind întrebat un cumpărător dacă vede vreo greșeală în acest anunț , acesta răspunde : „ Greșeala e că nu e ouă ieftine „. Nu avea „Școală” , dar surprindea esențele !
Astăzi , nu numai că nu corelăm informațiile aflat la îndemâna oricui, dar nu știm și nici nu vrem să învățăm să găsim cuvintele „cheie „ pentru a obține o informația corectă care va aduce rezolvarea problemei.
Când încercăm să purtăm un dialog cu unii tineri, în dorința de a le arăta că drumul ales este fără ieșire, răspund invariabil -„Știam”!
Ceea ce pretinde că știa , în realitate numai credea că știe . Această aroganță îl împiedecă să realizeze o muncă eficientă , izvor al unei vieți împlinite.
Ce-i de făcut ?
Să acceptăm ceea ce nu știm , să începem să căutăm și să învățăm ! Dupa învățare , să experimentăm în practică cunoștințele dobândite. Reușita experienței este singura care ne dă ATESTATUL să spunem în viitor despre o anumită problemă : „Știu rezolvarea ! „.
Numai cu o astfel de abordare intrăm în rândul CUNOSCĂTORILOR într-un domeniu și profităm cu adevărat de informațiile oferite lejer de către lumea virtuală și de către cele de pe INTERNET.
Redacţia ziarului Criteriul Naţional mulţumeşte inspiratului autor Vasile Soroceanu şi totodată,pe această cale îl asigură de colaborarea ce se doreşte a fi permanentizată !
Comentarii
Comentarii