Criteriul National

STIL ŞI ELEGANŢĂ! Filarmonica germană de Cameră din Bremen şi pianista Maria Joao Pires au oferit o lecţie de muzică în spirit mozartian!

septembrie 09
08:27 2015

 

Filarmonica Germană de Cameră din Bremen dirijată de Trevor Pinnock a susţinut ieri dupăamiază de la ora 17 un concert cu un program integral Mozart!

 

die deutsche kammerphilharmonie bremen

Cele trei opusuri reunite în programul după amiezii au aparţinut ultimilor patru ani de viaţă şi creaţie ai compozitorului. Acestea au avut darul de a încânta publicul meloman cât şi de a crea o suită de imagini sonore în care existenţa ia locul raţiunii şi sensibilităţii.

Uvertura operei La Clemenza di Tito KV 621 în Do Major are un caracter solemn, fiindu i comandată cu scopul de a celebra încoronarea împăratului Leopold al II lea, ca rege al Boemiei.Exuberanţa şi bonomia mozartiană se pot identifica şi în această concentrată bijuterie muzicală.Prima audiţie a operei a avut loc la 6 septembrie 1791 la Praga, chiar înaintea premierii operei Flautul fermecat ( 30 septembrie 1791), cu trei luni înaintea morţii compozitorului.

Concertul pentru pian şi orchestră în Si bemol Major compus în1790 şi interpretat de Mozart pe 4 martie 1791 reprezintă o admirabilă compoziţie plină de rafinament şi stil.După destul de amplă expoziţie orchestrală,  pianul va reitera cu acel aplomb şi versatilitate tipică,cu acele modalităţi specifice şi acele pendulări dintre major şi minor.Tehnica pianistică se detaşează rămânând în prim plan dar nu eclipsează inventivitatea melodică.

Rafinata şi experimentata pianistă portugheză a subliniat într o manieră atât de clară planurile dând sens discursului sonor.Acompaniamentul orchestral are darul de a a însoţi discret discursul solistic şi îi va pregăti cadrul pentru a şi etala calităţile tehnice şi expresive într o cadenţă plină de surprize din punct de vedere armonic.

Partea I este de o uluitoare simplitate şi francheţe, dezvăluind acea puritate sufletească tipic mozartiană. EDemn de remarcat este amănuntul conform căruia motivul tematic a fost preluat din cântecul „Vino, dulce Mai”, aparţinândf tot lui Mozart.Pe aceste coordonate, cu acea ştiinţă va introduce broderii nenumărate şi episoade cu tentă ludică.

Maria Joao Pires

Partea a III a e un Rondo sonată va fi expus de o linie curgătoare, plină de tonicitate a pianului ce va cunoaşte o serie de cuplete în care pianista şi a putut etala priceperea, ştinţa şi experienţa dobândită în realizarea acestui opus ce se apropie de lucrările camerale prin scriitură, ambianţă şi trăire emoţională.

Scânteietoarele arpegii şi game prelucrate în cupletele ce dezvoltă idei din materialul de bază au fost admirabil reliefate de către această pianiastă originară din Portugalia.Cadenţa scurtă dar cuprinzătoare din cea de a tria parte are un caracter concluziv, după care orchestra va expune pentru ultima dată tema refrenului acestui galant rondo, urmată de o codă în care Mozart se înclină ceremonios în faţa publicului.

Simfonia numărul 41 în Do Major Jupiter KV 551 este ultima simfonie din trilogie finală epică scrisă în 1788 la Viena, compusă în tonalitatea Do Major.

Prima parte Allegro are acea alura extrovertită în care întreg ansamblul dă acea impresie de grup statuar în mişcare, în special în nuanţele de forte rotund.Tema secundă este expusă în dialogul suflătorilor cu viorile prime. Acea dispoziţie şi gingăţie tipic feminină specifică acestui genial compozitor se regăseşte în caracterul temelor secunde din toată această simfonie, indiferent de timbru sau registrul părţii. Concepută într o formă clasică de sonată, partea I a acestei simfonii poate fi considerată un adevărat etalon de concepţie şi gândire arhitectonică dintoată perioada istoriei clasice a muzicii.

Orchestra Germană de Cameră a interpretat o admirabil respectând toate semnificaţiile gesturilor cât şi codul conceptului de stil clasic.

Andante le reprezintă partea a II a şi relevă o cu totul altă atmosferă şi faţetă a personalităţii sale complexe. Deschiderea către o lume plină de elemente spirituale îşi face simţită prezenţa, la fel ca şi în opera Don Giovanni. Profilul cantilenei este sinuos şi suportă nenumărate mici transformări şi episoade lirice dar şi unele intervenţii cu pronunţat caracter dramatic.

Partea a III a este un Menuet ce nu mai are acea galanterie, acea nobleţe ci chiar e oarecum reversul acelor creaţii din tinereţe.Uşor aspru fără a avea tentă agresivă, în tonalitatea majoră, reprezintă de fapt o analiză lucidă, pertinentă , aproape cu valoare testamentară, ce aminteşte de sonorităţile beethoveniene.

Parte a IV a Molto allegro este de fapt un amplu dialog între vocile tuturor compartimentelor orchestrei, realizat într o manieră atât de directă şi de fină, aproape filosofică.Perfecţiunea tehnică prin modul de atac al tuturor instrumentelor va genera declanşarea unui moment contrapunctic de mare inspiraţie.Fugato ul va instaura starea de rigoare, de armonie şi totdată va da glas acelei expresii sobre, reţinute,demne.

Perfecţiunea tehnică şi robusteţea gândirii muzicale au fost elementele definitorii ale acestui minunat ansamblu cameral german.

Aplauzele şi ovaţiile prelungite au răsplătit din plin prestaţia de excepţie a acestor muzicieni ce au bisat o altă piesă miniaturală din creaţia mozartiană ce a încântat publicul din sala Atheneului bucureştean.

 

Surse foto : classicalsource.com www.korea.net

Comentarii

Comentarii

Articole similare

0 Comments

No Comments Yet!

There are no comments at the moment, do you want to add one?

Write a comment

Only registered users can comment.

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

„Ţi-e milă? Ţi-am luat banii!…”- CONTRA-EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Tristele amintiri au ajuns departe…De fapt, cu o anumită ritmicitate , indiferent de context omul are posibilitatea de a alege .

Iar, această posibilitate de a râde sau de a plânge ar trebui să nu ne-o cenzureze nimeni!

De cele mai multe ori, datorită „regulilor nescrise” ale acestei societăţi suntem puşi în faţa unor evenimente triste şi întunecate , dar comicul îşi face apariţia tocmai atunci când ne-am aştepta cel mai puţin.

De la o vreme încoace am tot scris pe diferite atitudini vis a vis de anumite aspecte ce m-au determinat să mă exprim în mai multe registre sufleteşti!

Dar acum e cu totul altă treabă…

Fără să aduc jigniri, situaţia în care se află românul este analizată în mod ironic.“Filantropica” reprezintă cea mai eficientă şi în acelaşi timp amuzantă metodă de a aduce în prim-plan ideea că “nu tot ceea ce pare este adevărat”.

Asemeni unei proiecţii video avem o sumendenie de întâmplări ce constituie o modalitate de a genera materiale de informare publică.

Modul în care noi, asemeni spectatorilor avem „şansa” de a privi lumea este oarecum influenţat de experienţele celor din trecut, deoarece astfel, participând în mod indirect la acţiunile personajelor, noi suntem publicul ce primeşte şi decodifică mesajul în mod diferit.

Replica cheie a lui Gheorghe Dinică (textier pentru cerşetori) :”Mâna întinsă care nu spune o poveste, nu primeşte pomană”, reprezintă fraza de bază a relaţiilor publice.

El este un portret „artistic”, machiavelic până la perfecțiune al diavolului ca show-man de geniu, care prin minciună şi înşelăciune a reuşit să ocupe o poziţie bună în societate. Această replică ar putea să-l includă, în cinismul ei şi pe artistul român care cerşeşte finanţare şi care va rămîne cu mîna întinsă, atâta timp cât nu găseşte o poveste captivantă...........

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo