Criteriul National

STIL ŞI ELEGANŢĂ! Filarmonica germană de Cameră din Bremen şi pianista Maria Joao Pires au oferit o lecţie de muzică în spirit mozartian!

septembrie 09
08:27 2015

 

Filarmonica Germană de Cameră din Bremen dirijată de Trevor Pinnock a susţinut ieri dupăamiază de la ora 17 un concert cu un program integral Mozart!

 

die deutsche kammerphilharmonie bremen

Cele trei opusuri reunite în programul după amiezii au aparţinut ultimilor patru ani de viaţă şi creaţie ai compozitorului. Acestea au avut darul de a încânta publicul meloman cât şi de a crea o suită de imagini sonore în care existenţa ia locul raţiunii şi sensibilităţii.

Uvertura operei La Clemenza di Tito KV 621 în Do Major are un caracter solemn, fiindu i comandată cu scopul de a celebra încoronarea împăratului Leopold al II lea, ca rege al Boemiei.Exuberanţa şi bonomia mozartiană se pot identifica şi în această concentrată bijuterie muzicală.Prima audiţie a operei a avut loc la 6 septembrie 1791 la Praga, chiar înaintea premierii operei Flautul fermecat ( 30 septembrie 1791), cu trei luni înaintea morţii compozitorului.

Concertul pentru pian şi orchestră în Si bemol Major compus în1790 şi interpretat de Mozart pe 4 martie 1791 reprezintă o admirabilă compoziţie plină de rafinament şi stil.După destul de amplă expoziţie orchestrală,  pianul va reitera cu acel aplomb şi versatilitate tipică,cu acele modalităţi specifice şi acele pendulări dintre major şi minor.Tehnica pianistică se detaşează rămânând în prim plan dar nu eclipsează inventivitatea melodică.

Rafinata şi experimentata pianistă portugheză a subliniat într o manieră atât de clară planurile dând sens discursului sonor.Acompaniamentul orchestral are darul de a a însoţi discret discursul solistic şi îi va pregăti cadrul pentru a şi etala calităţile tehnice şi expresive într o cadenţă plină de surprize din punct de vedere armonic.

Partea I este de o uluitoare simplitate şi francheţe, dezvăluind acea puritate sufletească tipic mozartiană. EDemn de remarcat este amănuntul conform căruia motivul tematic a fost preluat din cântecul „Vino, dulce Mai”, aparţinândf tot lui Mozart.Pe aceste coordonate, cu acea ştiinţă va introduce broderii nenumărate şi episoade cu tentă ludică.

Maria Joao Pires

Partea a III a e un Rondo sonată va fi expus de o linie curgătoare, plină de tonicitate a pianului ce va cunoaşte o serie de cuplete în care pianista şi a putut etala priceperea, ştinţa şi experienţa dobândită în realizarea acestui opus ce se apropie de lucrările camerale prin scriitură, ambianţă şi trăire emoţională.

Scânteietoarele arpegii şi game prelucrate în cupletele ce dezvoltă idei din materialul de bază au fost admirabil reliefate de către această pianiastă originară din Portugalia.Cadenţa scurtă dar cuprinzătoare din cea de a tria parte are un caracter concluziv, după care orchestra va expune pentru ultima dată tema refrenului acestui galant rondo, urmată de o codă în care Mozart se înclină ceremonios în faţa publicului.

Simfonia numărul 41 în Do Major Jupiter KV 551 este ultima simfonie din trilogie finală epică scrisă în 1788 la Viena, compusă în tonalitatea Do Major.

Prima parte Allegro are acea alura extrovertită în care întreg ansamblul dă acea impresie de grup statuar în mişcare, în special în nuanţele de forte rotund.Tema secundă este expusă în dialogul suflătorilor cu viorile prime. Acea dispoziţie şi gingăţie tipic feminină specifică acestui genial compozitor se regăseşte în caracterul temelor secunde din toată această simfonie, indiferent de timbru sau registrul părţii. Concepută într o formă clasică de sonată, partea I a acestei simfonii poate fi considerată un adevărat etalon de concepţie şi gândire arhitectonică dintoată perioada istoriei clasice a muzicii.

Orchestra Germană de Cameră a interpretat o admirabil respectând toate semnificaţiile gesturilor cât şi codul conceptului de stil clasic.

Andante le reprezintă partea a II a şi relevă o cu totul altă atmosferă şi faţetă a personalităţii sale complexe. Deschiderea către o lume plină de elemente spirituale îşi face simţită prezenţa, la fel ca şi în opera Don Giovanni. Profilul cantilenei este sinuos şi suportă nenumărate mici transformări şi episoade lirice dar şi unele intervenţii cu pronunţat caracter dramatic.

Partea a III a este un Menuet ce nu mai are acea galanterie, acea nobleţe ci chiar e oarecum reversul acelor creaţii din tinereţe.Uşor aspru fără a avea tentă agresivă, în tonalitatea majoră, reprezintă de fapt o analiză lucidă, pertinentă , aproape cu valoare testamentară, ce aminteşte de sonorităţile beethoveniene.

Parte a IV a Molto allegro este de fapt un amplu dialog între vocile tuturor compartimentelor orchestrei, realizat într o manieră atât de directă şi de fină, aproape filosofică.Perfecţiunea tehnică prin modul de atac al tuturor instrumentelor va genera declanşarea unui moment contrapunctic de mare inspiraţie.Fugato ul va instaura starea de rigoare, de armonie şi totdată va da glas acelei expresii sobre, reţinute,demne.

Perfecţiunea tehnică şi robusteţea gândirii muzicale au fost elementele definitorii ale acestui minunat ansamblu cameral german.

Aplauzele şi ovaţiile prelungite au răsplătit din plin prestaţia de excepţie a acestor muzicieni ce au bisat o altă piesă miniaturală din creaţia mozartiană ce a încântat publicul din sala Atheneului bucureştean.

 

Surse foto : classicalsource.com www.korea.net

Comentarii

Comentarii

Articole similare

0 Comments

No Comments Yet!

There are no comments at the moment, do you want to add one?

Write a comment

Only registered users can comment.

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

U-NI-RE în cuget și în simțiri… EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Tema unirii cu Basarabia este mai actuală și mai dorită ca oricând. Aceasta, datorită însemnătății sale deosebite suscită nenumărate discuții mai mult sau mai puțin aprinse. În special, în presa scrisă, subiectul este tratat în nota sferei de influență de care sau prin care se poate proba ori atașamentul față de culorile și legile acestui teritoriu blagoslovit de Dumnezeu ori unda de răutate vis a vis de cele menționate. De asemenea, ar trebui ca tocmai caracterul unificator să fie mai puternic decât orice fel de simbolistică istorică și de aceea disprețul și ducerea într-o accentuată stare de relativitate, de autentică degradare a tot ceea ce valorează ideea de românism amplifică starea de încordare,de neliniște atât de prezente în cele două state înrudite.În această ultimă și nedorită categorie se pot identifica destule articole asemănătoare unor mostre îmbibate de ură și venin ce frizează orice urmă de omenie sau de bun simț. Din respect făță de dumneavoastră și mai ales nedorind să nominalizez provocând polemică,am să mă abțin…Dar nu pot să-mi cenzurez o întrebare… Oare câtă dezinformare grosieră se poate ascunde în spatele acestor propagandiști de-a dreptul înfrățiți cu puterile străine,cu imperiile care mereu ne-au râvnit teritoriile și bogățiile de orice natură?De aceea nu pot să trec cu vederea și să uit mincinoasele mituri fabricate împotriva unirii care sunt de fapt niște teorii promovate, cu amatorism sau profesionalism, de cei care își manifestă constant antipatia faţă de procesul de reîntregire a ţării. Cu o retorică plină de ură, anumiți indivizi falsifică și denaturează adevărul istoric și chiar au nerușinarea să spună despre unirea Basarabiei cu România că „ar fi frumos, dar nu se poate” invocând, în acest sens, argumente de ordin economic sau strategic. Interesant e faptul că aceștia nu contrazic adevărul istoric și anume că Basarabia e parte a terioriului românesc. Mesajul lor induce mereu nesiguranţă și teamă, sugerând pericole majore precum instabilitatea economică, apariţia unei minorităţi incontrolabile sau a unei corupţii imposibil de eradicat. Ca și când acești propagandiști ar fi descoperit peste noapte secretul tinereţii fără bătrâneţii și al vieţii fără de moarte dublat de cel al guvernării fără de corupţie, ei influențează pe unii dintre noi la modul cel mai abject și care ține doar de negativitate. Au chiar unele pseudo- argumente care corelează problemele existente în societatea românească cu cele din Republica Moldova, de genul ”că România n-ar avea nevoie de o regiune săracă” . Cunoaștem bine că această stare de corupție endemică este generată de o clasă politică oligarhică, mult mai apropiată de modelul din Asia centrală decât de Europa. Dar,vă rog să fiți fără grijă deoarece domniile lor nu au contract permanent cu funcția și nu vor domni la infinit, așa cum li se pare… A sosit timpul ca să dăm dovezi că suntem înfrățiți, înrudiți, că suntem de același sânge și limbă cu verișorii de dincolo de Prut! Revenind la planul inițial,nu am dispoziția și nici timpul necesar de a demonta toate aceste pseudo-teorii, deoarece aceasta revine ca o datorie de onoare a istoricilor și diplomaților. Dar în cele ce urmează vă propun un exercițiu de imaginație. Acesta se realizează prin corelarea tuturor elementelor posibile care ar duce la acest eveniment cu profunde rezonanțe- UNIREA! De fapt, mai bine spus după reîntregirea, reunirea celor două state,altcumva vor fi parametrii,regulile, legile și automat nivelul de trai. Numai încercați să vă proiectați ideea conform căreia, Republica Moldova va face parte dintr-un stat integrat european, membru al NATO. Peste acestea, îndrăzniți să vă proiectați și imaginea unei justiții imparțiale, corecte ce se vor extinde ca model și peste Prut. Cu alte cuvinte, lucrurile pot evolua într-o direcție normală, firească.Totuși, filo-rușii nu se lasă și încetinesc acest proces. Mai e cazul să ne aducem aminte de „prietenia” și interesul Rusiei, care a încercat să blocheze eforturile Republicii Moldova în sensul integrării europene, aşa cum a procedat de altfel şi în cazul altor state din fosta Comunitate a Statelor Independente? De aceea, din dorința de a ne vedea visul împlinit,ar trebui să nu mai ezităm deloc și nici să luăm peste picior pe semenii care luptă,speră și cred în idealul acestei uniri, în cuget și în simțiri.......

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu