Criteriul National

Studiu de caz asupra unui articol din presa rusă

Studiu de caz asupra unui articol din presa rusă
iunie 10
14:32 2016

Declarațiile diplomației ruse generează unele reacții în toată lumea.Totul a pornit și se leagă de faptul că scutul de la Deveselu a devenit operațional.

descărcare

Dar,dacă acesta reprezintă un fals motiv,oare de ce Rusia declară război,amenințând chiar cu indignare pe oricine?

De la un timp, atunci cand se vorbește despre România, Rusia a cam început să utilizeze o retorică periculoasă.Ne consideră asemeni unui inamic ireconciliabil care trebuie anihilat.

Lucrurile stau destul de amalgamat, chiar dacă Kremlinul ne ia la preț de matineu,închipuindu-și că am fi un soi de anexă fără autonomie subordonate exclusiv de la Washington.

În această realitate, obiectivă, șansele de a ne mai influența Moscova devin practic minime,deoarece  toate mesajele filoruse, fie că proveneau de la voci oficioase fie de la cel mai înalt nivel de comunicare al Kremlinului,ca de exemplu opinia președintelui Putin au fost dintre cele mai vehemente și supărate.

Această vrajbă a explodat în presa centrală de la București și a făcut trimitere la amenințarea nucleară. „Opera” a fost intermediată de un jurnalist rus-Konstantin Bogdanov, de la Agenția de presa lenta.ru. De fapt, cercetând atent știrea am înțeles că a fost preluată indirect, printr-un articol din New York Times scris de Andrew E. Kramer, publicat pe 12 mai și intitulat „Russia Speaks of Nuclear War as U.S. Opens Missile Defense System”.

Argumentul articolului având titlul face o referire la comentariul de pe lenta.ru, postat în aceeași zi.

Din punctul meu de vedere,ar trebui să luăm în considerare faptul că, indiferent cat de oficios ar fi portalul lenta.ru, Konstantin Bogdanov nu reprezintă chiar Rusia. Și de asemenea,e puțin probabil ca un jurnalist să declare război nuclear României!

Mai mult decât atât, miza principală a articolului nu a fost amenințarea ci luarea în derâdere a României.

Am remarcat stilul specific furios și arogant al unor comentatori de la Moscova,atunci când vine vorba despre România. Numai dacă,putem să luăm act despre articolul ce se numea „România a intrat în război de partea noastră” și avem o imagine completă a manipulării și diversiunii.

Articolul acesta se încheie cu o glumă despre care Konstantin Bogdanov scrie ca ar fi „o veche anecdotă din cel de-Al Doilea Război Mondial”:
„Halder, seful de Stat Major al lui Hitler, vine la acesta și îi spune: Fuhrer, România a intrat în război!
Hitler: Trimite cinci divizii împotriva lor.
Halder: Fuhrer, nu înțelegeți, au intrat de partea noastră!
Hitler: Asta e grav. Găsește 10 divizii să aiba grijă de ei!”

Bancurile cu Hitler în care acesta e pus într-o lumină favorabilă ar cam trebui să ne dea serios de gândit. Poate că,în urma acestui articol veninos ce a fost preluat de o parte din media națională și chiar internaţională, România a devenit un subiect interesant ,depășind statutul de țară minoră, irelevantă, iresponsabilă. Cel puțin așa caracterizează l Bogdanov care a intrat în confruntări fără să știe de ce. În ceea ce privește „anihilarea nucleară” în cazul  României, jurnalistul rus nu a înțeles tocmai gravitatea acestor jocuri la nivel înalt și a transformat toată munca diplomaților în praf și pulbere!

De asemenea, faimoasa „teorie a primei lovituri”, care ar fi existat în timpul Războiului Rece e aluzia că dacă vreodata, într-o circumstanță excepțională, unii dintre liderii SUA sau URSS vor ajunge să apese pe butonul nuclear, ar trebui să fie atenți să nu lovească teritoriul uneia dintre cele două puteri globale, ci teritoriul aliaților.

În condițiile acestea,odată trimise loviturile, indiferent de către cine, celălalt combatant va riposta, dar și acesta, la rândul lui, va lovi nuclear tot teritoriul unui aliat ,nu direct cealaltă putere. Dupa manevre, SUA și URSS se vor pune la masa discuțiilor și vor gasi o soluție.

Konstantin Bogdanov, în articolul invocat spune că, în cazul unei confruntări și tensiuni între „Moscova și Vest”, Deveselu va deveni ţinta, inclusiv România, și că, până la urmă, scrâșnind eventual din dinți, marile puteri „își vor da mâna peste ruinele fumegande ale sistemului de aparare antirachetă de la Deveselu”.

Acesta este, de fapt, mesajul, ulterior reluat de însuși președintele Putin,deoarece atunci când Putin vorbește despre scut, vorbeste despre… Americam

Cand liderul de la Kremlin ameninta, atunci lucrurile o pot lua razna.. Acesta a fost răspunsul României la discursul din Grecia al lui Vladimir Putin. Pentru prima dată am ajuns în fața unei amenințări fără precedent, făcută de însuși liderul Kremlinului.

Putin a amenințat România și indirect românii! Este aceeasi linie de mesaj: Bucureştiul nu are autonomie, este doar o păpușă agitată, manevrată abil de sforile unei Americi fără scrupule față de populația locala, pe care o transformă fără sa clipească în țintă.

Iata cum a sunat complet mesajul presedintelui rus transmis din Grecia pe 27 mai: „În acest moment, rachetele interceptoare au o capacitate de lovire de 500 km, curand vor ajunge la 1.000 de km, și, mai rău decat atât, pot fi reîncărcate cu rachete ofensive cu o capacitate de lovire la 2.400 de km chiar și astăzi, și chestiunea asta se poate face simplu, doar schimbând softul. Și asta nici românii nu o vor sti!”.

De aici si concluzia prezidențială lansata de la cel mai inalt nivel: Rusia „nu are încotro” decât să ia la țintă România și populația ei.

Fraza cheie este, evident, „nici măcar românii nu vor ști”. Scutul este văzut de ruși ca o afacere americană, fără implicare și parteneriat real cu România.Dar nu trebuie uitat că, în afara de acordul inițial al elitelor politice, Rusia devine doar o sperietoare…

Obsesia de a scoate Bucureştiul din discutie, de a o transforma într-un actor nesemnificativ, este și va fi una dintre strategiile de răspuns ale Rusiei la un București care și-a urmărit obiectivele strategice. Neputand sa fie convingatoare în România, Rusia a decis sa ne ignore momentan.

Sursa foto : http:// google.com

Prof.Dr.Daniel Mihai.CNA Regina Maria Constanţa, redactor șef al ziarului Criteriul Național

Comentarii

Comentarii

Despre autor

Daniel Mihai

Daniel Mihai

Doctor în Interpretare Muzicală, profesor titular la disciplina vioară a Catedrei de Corzi în cadrul Colegiului Național de Arte Regina Maria din Constanța

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

„Ţi-e milă? Ţi-am luat banii!…”- CONTRA-EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Tristele amintiri au ajuns departe…De fapt, cu o anumită ritmicitate , indiferent de context omul are posibilitatea de a alege .

Iar, această posibilitate de a râde sau de a plânge ar trebui să nu ne-o cenzureze nimeni!

De cele mai multe ori, datorită „regulilor nescrise” ale acestei societăţi suntem puşi în faţa unor evenimente triste şi întunecate , dar comicul îşi face apariţia tocmai atunci când ne-am aştepta cel mai puţin.

De la o vreme încoace am tot scris pe diferite atitudini vis a vis de anumite aspecte ce m-au determinat să mă exprim în mai multe registre sufleteşti!

Dar acum e cu totul altă treabă…

Fără să aduc jigniri, situaţia în care se află românul este analizată în mod ironic.“Filantropica” reprezintă cea mai eficientă şi în acelaşi timp amuzantă metodă de a aduce în prim-plan ideea că “nu tot ceea ce pare este adevărat”.

Asemeni unei proiecţii video avem o sumendenie de întâmplări ce constituie o modalitate de a genera materiale de informare publică.

Modul în care noi, asemeni spectatorilor avem „şansa” de a privi lumea este oarecum influenţat de experienţele celor din trecut, deoarece astfel, participând în mod indirect la acţiunile personajelor, noi suntem publicul ce primeşte şi decodifică mesajul în mod diferit.

Replica cheie a lui Gheorghe Dinică (textier pentru cerşetori) :”Mâna întinsă care nu spune o poveste, nu primeşte pomană”, reprezintă fraza de bază a relaţiilor publice.

El este un portret „artistic”, machiavelic până la perfecțiune al diavolului ca show-man de geniu, care prin minciună şi înşelăciune a reuşit să ocupe o poziţie bună în societate. Această replică ar putea să-l includă, în cinismul ei şi pe artistul român care cerşeşte finanţare şi care va rămîne cu mîna întinsă, atâta timp cât nu găseşte o poveste captivantă...........

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro