Criteriul National

Subiectele zilei: Suedia vs România la un an de pandemie: avem 10.835 de morţi în plus; Prețurile caselor reîncep să crească; Cum ajung doi oameni ai ministrului Virgil Popescu să câștige peste 5.000 de euro pe lună – Subiectele zilei

Subiectele zilei: Suedia vs România la un an de pandemie: avem 10.835 de morţi în plus; Prețurile caselor reîncep să crească; Cum ajung doi oameni ai ministrului Virgil Popescu să câștige peste 5.000 de euro pe lună – Subiectele zilei
aprilie 08
04:17 2021
Suedia vs România la un an de pandemie: avem 10.835 de morţi în plus. A fost un succes strategia relaxată a nordicilor? Suedia, care a adoptat o strategie relaxată de combatere a Covid-19, avea la final de aprilie 2020 un număr de 2.274 de persoane decedate, iar România – 650 de morţi. „Comparăm numărul de decese după un an”, au spus atunci cercetătorii suedezi. La data de 7 aprilie 2021, România are 24.386 de decese la 983.000 de cazuri, iar Suedia – 13.533 de decese la 835.000 de cazuri. Cifrele arată că Suedia stă mai bine comparativ cu ţări din Europa precum Marea Britanie, Italia, Franţa, însă unii cercetători susţin că situaţia ar trebui comparată cu a altor ţări nordice – unde numărul de morţi este mult mai mic, de exemplu, Norvegia are circa 700 de decese, potrivit Adevărul.
„Specialiștii” de la Electrica. Cum ajung doi oameni ai ministrului Virgil Popescu să câștige peste 5.000 de euro pe lună. Cristian Boșoancă a terminat Colegiul Economic de la Drobeta-Turnu Severin în 1998. Apoi a făcut la Târgu Jiu încă doi ani de facultate pentru a primi licența de economist. Interesant este și faptul că Virgil Popescu, actualul ministru al energiei, este tot din Turnu Severin și a predat la Colegiul Economic în perioada în care domnul Boșoancă își făcea studiile. În 2012, este angajat în managementul Casei Județene de Sănătate Mehedinți. Trăiască USL-ul, căci avea zero expertiză în domeniu. În aprilie 2020 este numit director de cabinet al ministrului liberal Virgil Popescu. La scurt timp, în iulie, Guvernul îl numește pe domnul Boșoancă în Consiliului de Administrație la Electrica S.A., unde este ales președinte, deși are zero calificări, scrie Valeriu Nicolae în Libertatea.
Afaceri în subteran | Lista firmelor care au primit spații la metrou de la sindicalistul Rădoi. Fost senator și deputat, liderul sindical Ion Rădoi a direcționat, conform documentelor consultate de Europa Liberă, încă de acum 18 ani spațiile magazinelor de la metrou spre apropiații săi. Aceste locuri au ajuns în administrarea sindicatului după ce au fost cedate de compania publică Metrorex .Anul 2003 este momentul în care firma sindicatului, Sindomet Servcom SRL, încheie un prim contract prin care spații comerciale ajung la apropiații lui Ion Rădoi. Firma Nivi Prod Com Prest primea atunci de la Sindomet Servcom un spațiu comercial în stația de metrou de la Piața Unirii, cea mai aglomerată din București. Societatea era deținută la acel moment de Ninel Minea și Viorica Minea. Cei doi sunt părinții Elenei Claudia Minea, o apropiată a lui Rădoi, scrie Europa Liberă.
Prețurile caselor reîncep să crească. Prețurile apartamentelor au revenit pe o traiectorie ascendentă în luna martie, cele mai mari creșteri fiind în București și Cluj-Napoca. După ușoarele scăderi consemnate în primele două luni ale acestui an, prețurile locuințelor din România au revenit, la începutul primăverii, pe o traiectorie ascendentă. Potrivit Indicelui Imobiliare.ro, suma medie solicitată de vânzătorii de apartamente – atât noi, cât și vechi – s-a majorat cu 1,5% luna trecută, ajungând la un nivel de 1.379 de euro pe metru pătrat util (față de 1.358 de euro pe metru pătrat util la finele lui februarie), scrie Profit.ro.
Raportul anual al Amnesty International dezvăluie o imagine întunecată: în contextul pandemiei de coronavirus, drepturile omului sunt călcate în picioare în lumea întreagă. În multe părți ale lumii, criza COVID-19 a accentuat inegalitatea, discriminarea și opresiunea. Organizația pentru drepturile omului atrage atenția că au avut de suferit mai ales grupurile sensibile, precum persoanele cu boli cronice, refugiații, angajații din sectorul medical, minoritățile, precum și femeile și fetele. „Numeroase țări au abuzat de criza coronavirus pentru a anula și mai mult principiile statului de drept și a limita și mai puternic drepturile civice sau nu i-au protejat suficient pe cei aflați în grupe speciale de risc și pe angajații din sistemul medical.”, , a afirmat șeful AI Germania, Markus N. Beeko, pentru Deutsche Welle.
Racolați din Aeroportul Otopeni pentru testări. Fără aprobare. Conducerea a închis ochii. O firmă înființată în august 2020 de patru persoane, printre care și cunoscutul medic chirurg Mihail Pautov, oferă testări rapide călătorilor care pleacă cu avionul din Aeroportul Internațional „Henri Coandă”. Clienții sunt racolați din interiorul aerogării, de la birourile de check-in, băgați în două autoturisme și o dubiță, îngrămădiți, și duși într-o parcare unde li se oferă un test antigen pentru COVID-19 efectuat într-un container sau un cort. Toată operațiunea nu are aprobarea Companiei Naționale Aeroporturi București, în schimb se desfășoară cu sprijinul angajaților de la Otopeni, scrie Newsweek.
Nicio audiere în aproape 2 ani într-un dosar cu un șef de la Apa Nova, Mihai Enea, dar de vină este pandemia, susține Parchetul Sectorului 5. În 2019, Libertatea scria că directorul Mihai Enea de la Apa Nova a fost înregistrat încercând să facă o înțelegere pentru ca un bucureștean să renunțe la o serie de plângeri adresate companiei. Parchetul de pe lângă Judecătoria S5 a deschis atunci un dosar pentru abuz în serviciu, în care până acum au fost audiate trei persoane și s-a încheiat un proces-verbal. Printre cele trei persoane nu se află însă și directorul înregistrat. Compania de apă spune că nu e parte din proces, iar Enea lucrează în continuare în firmă, potrivit Libertatea.
Chinurile post-Covid de la Iași: „Mi-au dat 10% șanse”. Pozitiv în ianuarie, și e tot internat. Pe cei care au avut forme severe, medicii îi învaţă cum să îşi crească capacitatea pulmonară, cum să facă mişcare în timp ce le monitorizează tulburările de tensiune sau ritm cardiac. „Dacă boala a fost severă, aceste sechele rămân foarte mult timp, iar la cei cu forme mai uşoare, modificările dispar mai uşor, însă majoritatea necesită programe de recuperare”, arată dr. Florin Mitu. Sunt pacienţi care intră în acest program post-COVID şi au o evoluţie foarte bună, le creşte calitatea vieţii. Dacă boala a fost severă, aceste sechele rămân foarte mult timp, iar la cei cu forme mai uşoare modificările dispar mai uşor, însă majoritatea necesită programe de recuperare, scrie Ziarul de Iași.

Comentarii

Comentarii

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

România…Inteligența Artificială…Guvernul… - EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Dacă nici acum nu vă vine să credeți, guvernul Dăncilă lucrează la strategia națională pentru Inteligența Artificială. Este inimaginabil, aproape de necrezut, dar elaborarea și ratificarea primei strategii naţionale în domeniul Inteligenţei Artificiale va fi o realitate.
Deseori,obișnuiți cu puțin din ceea ce ne tot oferă „din plin” viața aceasta, nu prea realizăm și nu prea știm să reacţionăm la acest soi de anunț oficial. Iar ceea ce este frapant vine de-acum înainte.

Da, stimabilelor și dumneavoastră onorați domni. Din moment ce a fost declarat „liber la Inteligența Artificială”, consecințele și desele implicații ne vor afecta destinele. Poate părea ceva de domeniul SF,dar tocmai ultimele evenimente au început să contrazică „scenariul.”

A trecut moda când mai auzeam de un nou studiu care descria savant implicațiile profunde pe care le au progresele din domeniul inteligenței artificiale. Iar, inevitabilul s-a pridus.Au căzut în derizoriu acele minți luminate, dimpreună cu toata adunarea numeroșilor experți, a think tankuri sau a celebritățilir din Silicon Valley care își dădeau cu presupsul că aplicațiile practice ale Inteligenței Artificiale urmează să ne schimbe viețile în moduri greu de imaginat.

Inteligenţa artificială este trecută de faza „copilăriei”. Acest lucru îl demonstrează unele experimente eşuate care au avut loc. Iar aici dau ca exemplu cazul „adolescentului” Tay al Microsoft, un robot bazat pe inteligenţă artificială care putea dialoga cu utilizatorii de Twitter. Acesta a devenit nazist în câteva ore, compania fiind nevoită să îl retragă. Incidentul a arătat limitările pe care le au maşinile, incapabile deocamdată să facă diferenţa între bine şi rău sau să dea dovadă de empatie.

Dar, ce anume împiedică pentru ca maşinile să ajungă la astfel de însuşiri umane?

Sunt destui semeni care se tem că inteligenţa artificială va fi folosită ca armă, de guverne sau grupări teroriste. Un astfel de sistem avansat, capabil să înveţe, ar putea să compromită orice sistem informatic şi să aibă acces la informaţii extrem de importante. Mai mult, ar putea lansa atacuri cu arme periculoase şi pot da naştere unui război devastator.

Iar acum, „onor” guvern al acestei colonii susţine cu o frenezie de nedescris această modă, dând dovada unui servilism exemplar! Oare cărui scopuri servește?

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu

Parteneri media exclusiv

Revista presei Raspandacul