Criteriul National

Superstitii legate de purtarea verighetelor

Superstitii legate de purtarea verighetelor
martie 10
10:59 2017

Toti le poarta, insa putini stiu care este cu adevarat povestea acestor bijuterii impresionante, care ni se alatura in lunga si frumoasa calatorie a casatoriei. Ati ghicit! Este vorba despre verigheta, simbolul suprem al iubirii si comuniunii dintre doi oameni care aleg sa paseasca impreuna pe drumul infloritor al vietii si sa se bucure unul de celalalt.

Istoria verighetelor

Povestea lor dateaza inca din secolul I, cand primele bijuterii de acest fel erau realizate din fier, pentru ca acestea sa fie rezistente si durabile. Metalele pretioase pentru realizarea verighetelor sunt descoperite ceva mai tarziu, abia in anul 860. Obiceiul a luat nastere din traditia conform careia, la cununie, mirele trebuia sa demonstreze faptul ca reuseste sa o sprijine financiar pe mireasa lui, iar cum altfel putea sa demonstreze acest lucru decat printr-o bijuterie realizata din materiale pretioase.

Regasim termenul marcat si in Biblie, sub numele de „inel prevazut cu sigiliu”. Biserica anglicana este cea care a stabilit purtarea acestui inel deosebit pe degetul inelar de la mana stanga. Obiceiul din zilele noastre il regaseste pe preot, care, impreuna cu nasii poarta verigheta pe mana dreapta a mirilor, dupa care fac trecerea catre mana stanga pentru a simboliza pasul facut de la logodna catre casatorie.

Un alt obicei vechi de mii de ani alatura ideea de casatorie si de purtare a verighetelor cu medicina traditionala. In cultura chineza traditionala se considera ca degetul inelar adaposteste vena iubirii, care duce direct la inima. Inelul marcat pe acel deget exprima astfel faptul ca dragostea este un sentiment unic, care nu poate fi destramat cu usurinta.

Cele mai noi modele cunosc forme si gravuri de tot felul. Daca inainte erau la moda variantele simple, in ultimul timp s-a mizat foarte mult pe personalizarea acestor bijuterii cu gravuri, dar si materiale din cele mai alese. Comanda din Magazinul de Verighete si iti poti alege aur alb, galben sau roz, imprimat cu o gravura specifica tie sau cuplului tau.

Superstitii cunoscute

Se spune ca daca verigheta este prea stransa, atunci inseamna ca relatia sau casatoria in sine intampina probleme. Cei doi nu se simt confortabil unul cu altul, au mari probleme de comunicare, exista gelozie si suspiciuni.

Nu este bine nici sa fie prea larga pentru ca asta indica infidelitate si spirit liber; o relatie in care nu exista intelegere, iar cei doi parteneri nu se mai inteleg si nu se mai sprijina unul pentru altul.

Se spune ca nu trebuie sa iti scoti niciodata verigheta de pe deget. Pierderea sau stricarea ei este semn rau pentru ca asta inseamna ca mariajul nu va rezista sau cel putin nu va fi unul de succes.

Verigheta se da jos doar in momentul in care divortezi. In cazul in care partenerul moare, verigheta se poarta in continuare, insa pe mana dreapta, pentru a indica faptul ca cealalta jumatate nu mai este printre noi.

Inelul de casatorie este asadar simbolul suprem al legaturii dintre doi oameni. Ea trebuie sa fie tratata cu respect si potrivit legilor morale.

Comentarii

Comentarii

Share

Despre autor

Roxana Dascalu

Roxana Dascalu

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

U-NI-RE în cuget și în simțiri… EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Tema unirii cu Basarabia este mai actuală și mai dorită ca oricând. Aceasta, datorită însemnătății sale deosebite suscită nenumărate discuții mai mult sau mai puțin aprinse. În special, în presa scrisă, subiectul este tratat în nota sferei de influență de care sau prin care se poate proba ori atașamentul față de culorile și legile acestui teritoriu blagoslovit de Dumnezeu ori unda de răutate vis a vis de cele menționate. De asemenea, ar trebui ca tocmai caracterul unificator să fie mai puternic decât orice fel de simbolistică istorică și de aceea disprețul și ducerea într-o accentuată stare de relativitate, de autentică degradare a tot ceea ce valorează ideea de românism amplifică starea de încordare,de neliniște atât de prezente în cele două state înrudite.În această ultimă și nedorită categorie se pot identifica destule articole asemănătoare unor mostre îmbibate de ură și venin ce frizează orice urmă de omenie sau de bun simț. Din respect făță de dumneavoastră și mai ales nedorind să nominalizez provocând polemică,am să mă abțin…Dar nu pot să-mi cenzurez o întrebare… Oare câtă dezinformare grosieră se poate ascunde în spatele acestor propagandiști de-a dreptul înfrățiți cu puterile străine,cu imperiile care mereu ne-au râvnit teritoriile și bogățiile de orice natură?De aceea nu pot să trec cu vederea și să uit mincinoasele mituri fabricate împotriva unirii care sunt de fapt niște teorii promovate, cu amatorism sau profesionalism, de cei care își manifestă constant antipatia faţă de procesul de reîntregire a ţării. Cu o retorică plină de ură, anumiți indivizi falsifică și denaturează adevărul istoric și chiar au nerușinarea să spună despre unirea Basarabiei cu România că „ar fi frumos, dar nu se poate” invocând, în acest sens, argumente de ordin economic sau strategic. Interesant e faptul că aceștia nu contrazic adevărul istoric și anume că Basarabia e parte a terioriului românesc. Mesajul lor induce mereu nesiguranţă și teamă, sugerând pericole majore precum instabilitatea economică, apariţia unei minorităţi incontrolabile sau a unei corupţii imposibil de eradicat. Ca și când acești propagandiști ar fi descoperit peste noapte secretul tinereţii fără bătrâneţii și al vieţii fără de moarte dublat de cel al guvernării fără de corupţie, ei influențează pe unii dintre noi la modul cel mai abject și care ține doar de negativitate. Au chiar unele pseudo- argumente care corelează problemele existente în societatea românească cu cele din Republica Moldova, de genul ”că România n-ar avea nevoie de o regiune săracă” . Cunoaștem bine că această stare de corupție endemică este generată de o clasă politică oligarhică, mult mai apropiată de modelul din Asia centrală decât de Europa. Dar,vă rog să fiți fără grijă deoarece domniile lor nu au contract permanent cu funcția și nu vor domni la infinit, așa cum li se pare… A sosit timpul ca să dăm dovezi că suntem înfrățiți, înrudiți, că suntem de același sânge și limbă cu verișorii de dincolo de Prut! Revenind la planul inițial,nu am dispoziția și nici timpul necesar de a demonta toate aceste pseudo-teorii, deoarece aceasta revine ca o datorie de onoare a istoricilor și diplomaților. Dar în cele ce urmează vă propun un exercițiu de imaginație. Acesta se realizează prin corelarea tuturor elementelor posibile care ar duce la acest eveniment cu profunde rezonanțe- UNIREA! De fapt, mai bine spus după reîntregirea, reunirea celor două state,altcumva vor fi parametrii,regulile, legile și automat nivelul de trai. Numai încercați să vă proiectați ideea conform căreia, Republica Moldova va face parte dintr-un stat integrat european, membru al NATO. Peste acestea, îndrăzniți să vă proiectați și imaginea unei justiții imparțiale, corecte ce se vor extinde ca model și peste Prut. Cu alte cuvinte, lucrurile pot evolua într-o direcție normală, firească.Totuși, filo-rușii nu se lasă și încetinesc acest proces. Mai e cazul să ne aducem aminte de „prietenia” și interesul Rusiei, care a încercat să blocheze eforturile Republicii Moldova în sensul integrării europene, aşa cum a procedat de altfel şi în cazul altor state din fosta Comunitate a Statelor Independente? De aceea, din dorința de a ne vedea visul împlinit,ar trebui să nu mai ezităm deloc și nici să luăm peste picior pe semenii care luptă,speră și cred în idealul acestei uniri, în cuget și în simțiri.......

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu