Criteriul National

TEORIA PROPAGĂRII ȘI ÎNTREȚINERII RĂZBOIULUI MOCNIT (Partea a IV-a) Contra-editorial

octombrie 08
18:58 2015

 

 ATENŢIE!!!

ACEST DOCUMENT SE ADRESEAZĂ EXCLUSIV TUTUROR CELOR CE POT GÂNDI RAȚIONAL ȘI POT FACE CONEXIUNI! TONUL ACESTUI DOCUMENT SE DOREŞTE A FI UNUL DIRECT, DESCHIS DAR ȘI MILITANT!

   „Toată munca grea a dat rezultate şi am încheiat un acord. Dumnezeu să binecuvânteze poporul nostru“ (un diplomat iranian)

Germany-fans-refugees-welcome-610x300Oare de ce se tot bate moneda cu placa referitoare la ..”numărul total al refugiaţilor sirieni „?

Nu de alta, dar statistic ar cam reprezenta mai puțin de 10 % din totalul acelor „cote unice” adunate pentru statele Europei!Numai dacă am analiza putem să ne amintim de trecut!

Marile migrații nu sunt rodul „binefacerilor”!

Am cam uitat să respectăm și să ne respectam! Iar in condițiile date, fără să exagerez avem…ceva mai mult dispreț față de ei (deoarece situaţia lor e cea mai dramatică. Iar cifra vechiculată ar atinge acum peste patru milioane de persoane !

În Turcia sunt în prezent aproape două milioane de refugiaţi. Dintre aceştia aproximativ 200.000 sunt în taberele de refugiaţi ridicate mai ales înspre frontiera siriană, restul reuşind să se stabilească în diferitele localităţi.Se valorifică tradiţionalele reţele de sprijin şi de solidaritate, pe baze religioase, regionale, de clan, atât de specifice în Orientul Mijlociu.  În acest sens, indiferent de criticile care se pot aduce regimului actual turc şi de suspiciunile asupra politicilor sale în Siria şi în regiune, trebuie remarcată această asumare vizibilă faţă de gestiunea umanitară a unei atât de mari mase de refugiaţi. Statul turc a avut ambiţia de a dovedi comunităţii internaţionale că are resursele şi mai ales voinţa unei mari puteri.Astfel este de apreciat acest sprijin al autorităţilor de la Ankara, cu atât mai mult cu cât, de-a lungul deceniilor, relaţiile dintre Turcia şi Siria au fost extrem de reci, chiar ostile, de multe ori.
Iar sceptrul acestui colaps e departe de a fi evaluat…Nici gardurile cu sârmă ghimpată ale ungurilor nu pot stopa exodul!!!

criza

Iar dincolo stau imaginile unor atrocități desprinse din acea istorie crudă, in care setea de putere a unora se lovește de radicalismul altora.Pierderile de vieți omenețti, distrugerea unor generații cât și sechelele psihice căpătate nu vor trece deloc ușor!

Iar toate aceste considerente imediate sunt inevitabil aspru legate de asigurarea resurselor de hrană şi locuinţă a unor mase atât de mari de oameni, dintre care foarte mulţi sunt femei, copii, oameni în vârstă. Iar acest circ inuman se expune în modul cel mai serios , iar problema situaţiei acestor suflete ar trebui să fie una de perspectivă.

Iar în prezent asistăm încă la perpetuarea conflictului sirian şi mai ales la extinderea ariei de control a Statului Islamic, în nordul Siriei, precum şi la perpetuarea unui climat de insecuritate pe largi suprafeţe, mai ales în mediile urbane, din regiunile aflate sub controlul a ceea ce poate fi numit, generic, opoziţia anti-Assad. Toate acestea au afectat destinul a peste opt milioane de sirieni, unii fiind refugiaţi în statele din jur, alţii fiind deplasaţi intern, adică părăsindu-şi localităţile pentru a se stabili în alte părţi ale teritoriului sirian. În ansamblu, situaţia economică, socială, umană în toate aceste zone, mai ales cele răvăşite de confruntări militare, este absolut dezastruoasă şi este suficient să fie văzute numeroasele rapoarte ale ONU sau ale diferitelor agenţii de dezvoltare.

schrank_immigration

Criza refugiaţilor care se îndreaptă spre Europa este deja veche de mai mult de doi ani, şi, mai ales în 2014 au fost câteva fluxuri de refugiaţi ce au trecut Mediterana, ocazie cu care s-au înregistrat 4.000 de morţi. Tocmai aceasta a motivat şi o serie de proiecte ale Uniunii Europene de a gestiona securitar şi umanitar, mai ales prin Frontex, problematica tranzitului clandestin de refugiaţi peste Mediterană, proiecte precum Mare Nostrum, Triton, dar care au avut un succes limitat, poate şi din cauze de logistică dar şi financiare.

Marile Puteri ar cam trebui să iasă din turnul lor de fildeş şi să îşi asume mai concret şi alte consecinţe ale globalizării. Iar problematica crizelor umanitare este prin excelenţă una ce priveşte solidaritatea internaţională şi asumarea propriei noastre condiţii umane.

Dar ceva sau cineva dictează extincţia unor neamuri deoarece interesele economice de pe „tabla de şah ” a războiului alimentează intoleranţa dintre semeni, dintre culturi şi rase…

Iar această  nepăsare dusă la extrem combinată cu generalizarea discursului public în unele medii europene, prin care condiţia individului ajunge să fie judecată prin excelenţă plecându-se de la falsa premisă că am fi prea mulţi va constitui un alt motiv de revoltă.

Iar aceste idei se vor a fi doar un fel de confesiune ce poate fi socotită de către Dumneavoastră a fi una dintre cele mai stranii şi dăunătoare percepţii, cu atât mai mult cu cât cultura publică oficială a Europei şi fundamentele doctrinare ale democraţiei se bazează tocmai pe motivul egalităţii dintre indivizi dincolo de orice referinţă religioasă a acestora…

Quod era demonstrandum…

Surse foto : www.romanialibera.rowww.voxeurop.euwww.aktual24.ro

 

 

Comentarii

Comentarii

Articole similare

0 Comments

No Comments Yet!

There are no comments at the moment, do you want to add one?

Write a comment

Only registered users can comment.

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

U-NI-RE în cuget și în simțiri… EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Tema unirii cu Basarabia este mai actuală și mai dorită ca oricând. Aceasta, datorită însemnătății sale deosebite suscită nenumărate discuții mai mult sau mai puțin aprinse. În special, în presa scrisă, subiectul este tratat în nota sferei de influență de care sau prin care se poate proba ori atașamentul față de culorile și legile acestui teritoriu blagoslovit de Dumnezeu ori unda de răutate vis a vis de cele menționate. De asemenea, ar trebui ca tocmai caracterul unificator să fie mai puternic decât orice fel de simbolistică istorică și de aceea disprețul și ducerea într-o accentuată stare de relativitate, de autentică degradare a tot ceea ce valorează ideea de românism amplifică starea de încordare,de neliniște atât de prezente în cele două state înrudite.În această ultimă și nedorită categorie se pot identifica destule articole asemănătoare unor mostre îmbibate de ură și venin ce frizează orice urmă de omenie sau de bun simț. Din respect făță de dumneavoastră și mai ales nedorind să nominalizez provocând polemică,am să mă abțin…Dar nu pot să-mi cenzurez o întrebare… Oare câtă dezinformare grosieră se poate ascunde în spatele acestor propagandiști de-a dreptul înfrățiți cu puterile străine,cu imperiile care mereu ne-au râvnit teritoriile și bogățiile de orice natură?De aceea nu pot să trec cu vederea și să uit mincinoasele mituri fabricate împotriva unirii care sunt de fapt niște teorii promovate, cu amatorism sau profesionalism, de cei care își manifestă constant antipatia faţă de procesul de reîntregire a ţării. Cu o retorică plină de ură, anumiți indivizi falsifică și denaturează adevărul istoric și chiar au nerușinarea să spună despre unirea Basarabiei cu România că „ar fi frumos, dar nu se poate” invocând, în acest sens, argumente de ordin economic sau strategic. Interesant e faptul că aceștia nu contrazic adevărul istoric și anume că Basarabia e parte a terioriului românesc. Mesajul lor induce mereu nesiguranţă și teamă, sugerând pericole majore precum instabilitatea economică, apariţia unei minorităţi incontrolabile sau a unei corupţii imposibil de eradicat. Ca și când acești propagandiști ar fi descoperit peste noapte secretul tinereţii fără bătrâneţii și al vieţii fără de moarte dublat de cel al guvernării fără de corupţie, ei influențează pe unii dintre noi la modul cel mai abject și care ține doar de negativitate. Au chiar unele pseudo- argumente care corelează problemele existente în societatea românească cu cele din Republica Moldova, de genul ”că România n-ar avea nevoie de o regiune săracă” . Cunoaștem bine că această stare de corupție endemică este generată de o clasă politică oligarhică, mult mai apropiată de modelul din Asia centrală decât de Europa. Dar,vă rog să fiți fără grijă deoarece domniile lor nu au contract permanent cu funcția și nu vor domni la infinit, așa cum li se pare… A sosit timpul ca să dăm dovezi că suntem înfrățiți, înrudiți, că suntem de același sânge și limbă cu verișorii de dincolo de Prut! Revenind la planul inițial,nu am dispoziția și nici timpul necesar de a demonta toate aceste pseudo-teorii, deoarece aceasta revine ca o datorie de onoare a istoricilor și diplomaților. Dar în cele ce urmează vă propun un exercițiu de imaginație. Acesta se realizează prin corelarea tuturor elementelor posibile care ar duce la acest eveniment cu profunde rezonanțe- UNIREA! De fapt, mai bine spus după reîntregirea, reunirea celor două state,altcumva vor fi parametrii,regulile, legile și automat nivelul de trai. Numai încercați să vă proiectați ideea conform căreia, Republica Moldova va face parte dintr-un stat integrat european, membru al NATO. Peste acestea, îndrăzniți să vă proiectați și imaginea unei justiții imparțiale, corecte ce se vor extinde ca model și peste Prut. Cu alte cuvinte, lucrurile pot evolua într-o direcție normală, firească.Totuși, filo-rușii nu se lasă și încetinesc acest proces. Mai e cazul să ne aducem aminte de „prietenia” și interesul Rusiei, care a încercat să blocheze eforturile Republicii Moldova în sensul integrării europene, aşa cum a procedat de altfel şi în cazul altor state din fosta Comunitate a Statelor Independente? De aceea, din dorința de a ne vedea visul împlinit,ar trebui să nu mai ezităm deloc și nici să luăm peste picior pe semenii care luptă,speră și cred în idealul acestei uniri, în cuget și în simțiri.......

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu