Criteriul National

Timișoara și-a câştigat dreptul de a fi Capitala Culturală Europeană pentru anul 2021

Timișoara și-a câştigat dreptul de a fi Capitala Culturală Europeană pentru anul 2021
septembrie 17
07:35 2016

timisoaraculturala

Timişoara va fi Capitala Culturală Europeană 2021. Pentru acest titlu s-au luptat şi alte orașe precum Bucureşti, Cluj-Napoca şi Baia Mare. Oraşul bănăţean a candidat cu un proiect care se numeşte „Luminează oraşul prin tine”.

Cele patru oraşe au fost selectate din cele 14 care au candidat şi au fost acceptate pentru această competiţie: Alba Iulia, Arad, Bacău, Baia Mare, Braşov, Brăila, Bucureşti, Cluj-Napoca, Craiova, Iaşi, Sfântu Gheorghe, Suceava, Timişoara şi Târgu-Mureş.

„Ne imaginăm o Călătorie extraordinară de la singurătate la apartenenţă, de la lumină prin întuneric şi înapoi, parcurgând trei Teritorii ce abordează provocările cu care se confruntă Europa astăzi: Oameni, Locuri şi Conexiuni”, stă scris în proiectul depus de oraşul bănăţean în această competiţie.


Ideea centrală a proiectului de candidatură porneşte de la faptul că Timişoara a fost primul oraş din Europa continentală cu iluminare stradală electrică. În seara zilei de 12 a prins viaţă. Aceasta este şi metafora şi obiectivul deschiderii: „Luminat de oameni”.

Se estimează că va fi o adevărată desfășurare de forțe în care numai puțin de 731 de întâlniri,de trailere, de felicitări şi mesaje vor fi declanşate în acelaşi moment către toate direcţiile din oraş şi din regiune. Un show de lumină culturală va fi răspândit pretutindeni.

„Sunt extrem de emoţionat, în egală măsură extrem de fericit, cum sunt convins că sunt toţi concitadinii mei. Vreau să mulţumesc comunităţii timişorene pentru efortul depus. Această victorie este o victorie de echipă, o victorie de echipă mare, toată comunitatea timişoreană, în ansamblul ei”, a declarat primarul Timişoarei, Nicolae Robu, imediat după aflarea veştii. Acesta a recunoscut că discursul pregătit de el era altul, din cauza informaţiilor pe care le primise pe surse.

Domnia sa a anunţat că bugetul prevăzut pentru pregătirea anului 2021 este de 48,5 milioane euro, din care 20 de milioane de la bugetul local, 5 milioane de euro de la bugetul Consiliului Judeţean, circa 1,5 milioane de euro de la Comisia Europeană, restul urmând să vină de la bugetul de stat.

descarcare

În altă ordine de idei, ministrul Culturii- doamna Corina Şuteu anunţase pe 12 septembrie, printr-un mesaj postat pe pagina sa de Facebook, că în această săptămână are loc Selecţia Finală a oraşelor candidate la titlul de „Capitală Europeană a Culturii 2021″.

Titlul de Capitală Europeană a Culturii (CEaC) este atribuit unui oraş din Uniunea Europeană, din ţări candidate sau pre-candidate, pe durata unui an. Până în 2019, 60 de oraşe vor deţine titlul de Capitală Europeană a Culturii. Programul este considerat iniţiativa culturală emblematică a Uniunii Europene. Începând din 1985, Uniunea Europeană desemnează unul sau două oraşe, din ţări candidate sau pre-candidate, drept Capitală Europeană a Culturii. Iar, ca și consecințe imediate se aşteaptă ca oraşele alese să prezinte, timp de un an, un program cultural inovator şi susţinut care să accentueze bogăţia, diversitatea şi similarităţile culturii europene în faţa unui public internaţional.

11301574_10206869632003155_1339961235_n-600x400-71

Reamintesc faptul că în 2021 atât România, cât şi Grecia, vor găzdui câte o Capitală Europeană a Culturii.

Totodată îmi exprim satisfacția și aștept ca acest frumos oraș să se ridice la înălțimea așteptărilor tuturor.

Sursa foto : http:// google.com

Sinteză realizată de Prof.Dr.Daniel Mihai.CNA Regina Maria Constanţa, redactor șef al ziarului Criteriul Național

Comentarii

Comentarii

Despre autor

Daniel Mihai

Daniel Mihai

Doctor în Interpretare Muzicală, profesor titular la disciplina vioară a Catedrei de Corzi în cadrul Colegiului Național de Arte Regina Maria din Constanța

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

U-NI-RE în cuget și în simțiri… EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Tema unirii cu Basarabia este mai actuală și mai dorită ca oricând. Aceasta, datorită însemnătății sale deosebite suscită nenumărate discuții mai mult sau mai puțin aprinse. În special, în presa scrisă, subiectul este tratat în nota sferei de influență de care sau prin care se poate proba ori atașamentul față de culorile și legile acestui teritoriu blagoslovit de Dumnezeu ori unda de răutate vis a vis de cele menționate. De asemenea, ar trebui ca tocmai caracterul unificator să fie mai puternic decât orice fel de simbolistică istorică și de aceea disprețul și ducerea într-o accentuată stare de relativitate, de autentică degradare a tot ceea ce valorează ideea de românism amplifică starea de încordare,de neliniște atât de prezente în cele două state înrudite.În această ultimă și nedorită categorie se pot identifica destule articole asemănătoare unor mostre îmbibate de ură și venin ce frizează orice urmă de omenie sau de bun simț. Din respect făță de dumneavoastră și mai ales nedorind să nominalizez provocând polemică,am să mă abțin…Dar nu pot să-mi cenzurez o întrebare… Oare câtă dezinformare grosieră se poate ascunde în spatele acestor propagandiști de-a dreptul înfrățiți cu puterile străine,cu imperiile care mereu ne-au râvnit teritoriile și bogățiile de orice natură?De aceea nu pot să trec cu vederea și să uit mincinoasele mituri fabricate împotriva unirii care sunt de fapt niște teorii promovate, cu amatorism sau profesionalism, de cei care își manifestă constant antipatia faţă de procesul de reîntregire a ţării. Cu o retorică plină de ură, anumiți indivizi falsifică și denaturează adevărul istoric și chiar au nerușinarea să spună despre unirea Basarabiei cu România că „ar fi frumos, dar nu se poate” invocând, în acest sens, argumente de ordin economic sau strategic. Interesant e faptul că aceștia nu contrazic adevărul istoric și anume că Basarabia e parte a terioriului românesc. Mesajul lor induce mereu nesiguranţă și teamă, sugerând pericole majore precum instabilitatea economică, apariţia unei minorităţi incontrolabile sau a unei corupţii imposibil de eradicat. Ca și când acești propagandiști ar fi descoperit peste noapte secretul tinereţii fără bătrâneţii și al vieţii fără de moarte dublat de cel al guvernării fără de corupţie, ei influențează pe unii dintre noi la modul cel mai abject și care ține doar de negativitate. Au chiar unele pseudo- argumente care corelează problemele existente în societatea românească cu cele din Republica Moldova, de genul ”că România n-ar avea nevoie de o regiune săracă” . Cunoaștem bine că această stare de corupție endemică este generată de o clasă politică oligarhică, mult mai apropiată de modelul din Asia centrală decât de Europa. Dar,vă rog să fiți fără grijă deoarece domniile lor nu au contract permanent cu funcția și nu vor domni la infinit, așa cum li se pare… A sosit timpul ca să dăm dovezi că suntem înfrățiți, înrudiți, că suntem de același sânge și limbă cu verișorii de dincolo de Prut! Revenind la planul inițial,nu am dispoziția și nici timpul necesar de a demonta toate aceste pseudo-teorii, deoarece aceasta revine ca o datorie de onoare a istoricilor și diplomaților. Dar în cele ce urmează vă propun un exercițiu de imaginație. Acesta se realizează prin corelarea tuturor elementelor posibile care ar duce la acest eveniment cu profunde rezonanțe- UNIREA! De fapt, mai bine spus după reîntregirea, reunirea celor două state,altcumva vor fi parametrii,regulile, legile și automat nivelul de trai. Numai încercați să vă proiectați ideea conform căreia, Republica Moldova va face parte dintr-un stat integrat european, membru al NATO. Peste acestea, îndrăzniți să vă proiectați și imaginea unei justiții imparțiale, corecte ce se vor extinde ca model și peste Prut. Cu alte cuvinte, lucrurile pot evolua într-o direcție normală, firească.Totuși, filo-rușii nu se lasă și încetinesc acest proces. Mai e cazul să ne aducem aminte de „prietenia” și interesul Rusiei, care a încercat să blocheze eforturile Republicii Moldova în sensul integrării europene, aşa cum a procedat de altfel şi în cazul altor state din fosta Comunitate a Statelor Independente? De aceea, din dorința de a ne vedea visul împlinit,ar trebui să nu mai ezităm deloc și nici să luăm peste picior pe semenii care luptă,speră și cred în idealul acestei uniri, în cuget și în simțiri.......

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu