Criteriul National

Tipuri de aparate de masura si control

Tipuri de aparate de masura si control
martie 31
12:13 2017

Aparatele de masura si control pentru curentul electric, dupa cum sugereaza numele lor, sunt dispozitive care folosesc la masurarea diversilor parametri ai curentului electric, precum prezenta si cantitatea de sarcina electrica, voltajul, rezistenta si densitatea de curent. Masurarea acestor parametri este importanta pentru a determina daca reteaua electrica functioneaza corespunzator. Aparatele de masura si control cel mai des utilizate sunt ampermetrele, voltmetrele, ohmmetrele si multimetrele.

 
Ampermetrele

Ampermetrele sunt aparate care masoara curentul electric dintr-un circuit. Unitatea de masura folosita este „amperul”. Ampermetrele se gasesc pe piata sub diferite forme si design-uri, ceea ce le permite sa testeze prezenta si cantitatea curentului electric in diverse aparate electrice de diferite dimensiuni. Exista multiple situatii in care folosirea ampermetrelor este necesara. De exemplu, atat pentru cladirile noi cat si pentru cele vechi, electricienii folosesc ampermetrele pentru a verifica daca reteaua electrica functioneaza optim. De asemenea, sunt folosite pentru a testa diverse echipamente si dispozitive electrice inainte de a fi distribuite pe piata. Exista ampermetre care masoara curentul direct, curentul alternativ sau ambele. Aceste aparate de masura si control trebuie setate corespunzator pentru a evita scurt-circuitul sau defectarea lor deoarece, ampermetrele, in general, au rezistente mici.

 

Voltmetrele

Voltmetrele sunt aparate de masura si control care masoara voltajul sau diferenta de potential dintre doua puncte ale circuitului, acestea fiind exprimate in „volti”. Voltajul se evidentiaza conectandu-l in paralel cu circuitul electric. Exista voltmetre analoage si voltmetre digitale, iar diferenta intre acestea consta in modul de afisare a rezultatelor. Voltmetrele analoage afiseaza voltajul cu ajutorul unui indicator sub forma de sageata care oscileaza de-a lungul scalei, in timp ce voltmetrele digitale afiseaza rezultatul numeric pe un display.

 

Ohmmetrele

Ohmmetrele au ca unitate de masura „ohm-ul” si sunt aparate care masoara rezistenta electrica intr-un circuit. Aceste aparate de masura si control sunt foarte importante pentru a testa instalatii ce necesita o rezistenta optima pentru a functiona corespunzator (ex: boxele). De asemenea, ohmmetrele testeaza continuitatea curentului electric dintr-un circuit. In prezent, ohmmetrele au afisaj digital pentru o acuratete cat mai mare a masuratorilor. Se recomanda ca ohmmetrul sa fie folosit la dispozitive care genereaza propriul curent electric, o sursa de curent externa putand conduce la rezultate eronate.

 

Multimetrele

Multimetrele sunt unele dintre cele mai folosite aparate de masura si control, datorita versatilitatii acestora. Un multimetru functioneaza, in acelasi timp, ca un ampermetru, ca un ohmmetru si ca un voltmetru, deoarece poate masura curentul, voltajul si rezistenta. La fel ca celalalte aparate de masura si control, multimetrele pot fi analoage sau digitale.

Comentarii

Comentarii

Despre autor

Andreea Paul

Andreea Paul

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

U-NI-RE în cuget și în simțiri… EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Tema unirii cu Basarabia este mai actuală și mai dorită ca oricând. Aceasta, datorită însemnătății sale deosebite suscită nenumărate discuții mai mult sau mai puțin aprinse. În special, în presa scrisă, subiectul este tratat în nota sferei de influență de care sau prin care se poate proba ori atașamentul față de culorile și legile acestui teritoriu blagoslovit de Dumnezeu ori unda de răutate vis a vis de cele menționate. De asemenea, ar trebui ca tocmai caracterul unificator să fie mai puternic decât orice fel de simbolistică istorică și de aceea disprețul și ducerea într-o accentuată stare de relativitate, de autentică degradare a tot ceea ce valorează ideea de românism amplifică starea de încordare,de neliniște atât de prezente în cele două state înrudite.În această ultimă și nedorită categorie se pot identifica destule articole asemănătoare unor mostre îmbibate de ură și venin ce frizează orice urmă de omenie sau de bun simț. Din respect făță de dumneavoastră și mai ales nedorind să nominalizez provocând polemică,am să mă abțin…Dar nu pot să-mi cenzurez o întrebare… Oare câtă dezinformare grosieră se poate ascunde în spatele acestor propagandiști de-a dreptul înfrățiți cu puterile străine,cu imperiile care mereu ne-au râvnit teritoriile și bogățiile de orice natură?De aceea nu pot să trec cu vederea și să uit mincinoasele mituri fabricate împotriva unirii care sunt de fapt niște teorii promovate, cu amatorism sau profesionalism, de cei care își manifestă constant antipatia faţă de procesul de reîntregire a ţării. Cu o retorică plină de ură, anumiți indivizi falsifică și denaturează adevărul istoric și chiar au nerușinarea să spună despre unirea Basarabiei cu România că „ar fi frumos, dar nu se poate” invocând, în acest sens, argumente de ordin economic sau strategic. Interesant e faptul că aceștia nu contrazic adevărul istoric și anume că Basarabia e parte a terioriului românesc. Mesajul lor induce mereu nesiguranţă și teamă, sugerând pericole majore precum instabilitatea economică, apariţia unei minorităţi incontrolabile sau a unei corupţii imposibil de eradicat. Ca și când acești propagandiști ar fi descoperit peste noapte secretul tinereţii fără bătrâneţii și al vieţii fără de moarte dublat de cel al guvernării fără de corupţie, ei influențează pe unii dintre noi la modul cel mai abject și care ține doar de negativitate. Au chiar unele pseudo- argumente care corelează problemele existente în societatea românească cu cele din Republica Moldova, de genul ”că România n-ar avea nevoie de o regiune săracă” . Cunoaștem bine că această stare de corupție endemică este generată de o clasă politică oligarhică, mult mai apropiată de modelul din Asia centrală decât de Europa. Dar,vă rog să fiți fără grijă deoarece domniile lor nu au contract permanent cu funcția și nu vor domni la infinit, așa cum li se pare… A sosit timpul ca să dăm dovezi că suntem înfrățiți, înrudiți, că suntem de același sânge și limbă cu verișorii de dincolo de Prut! Revenind la planul inițial,nu am dispoziția și nici timpul necesar de a demonta toate aceste pseudo-teorii, deoarece aceasta revine ca o datorie de onoare a istoricilor și diplomaților. Dar în cele ce urmează vă propun un exercițiu de imaginație. Acesta se realizează prin corelarea tuturor elementelor posibile care ar duce la acest eveniment cu profunde rezonanțe- UNIREA! De fapt, mai bine spus după reîntregirea, reunirea celor două state,altcumva vor fi parametrii,regulile, legile și automat nivelul de trai. Numai încercați să vă proiectați ideea conform căreia, Republica Moldova va face parte dintr-un stat integrat european, membru al NATO. Peste acestea, îndrăzniți să vă proiectați și imaginea unei justiții imparțiale, corecte ce se vor extinde ca model și peste Prut. Cu alte cuvinte, lucrurile pot evolua într-o direcție normală, firească.Totuși, filo-rușii nu se lasă și încetinesc acest proces. Mai e cazul să ne aducem aminte de „prietenia” și interesul Rusiei, care a încercat să blocheze eforturile Republicii Moldova în sensul integrării europene, aşa cum a procedat de altfel şi în cazul altor state din fosta Comunitate a Statelor Independente? De aceea, din dorința de a ne vedea visul împlinit,ar trebui să nu mai ezităm deloc și nici să luăm peste picior pe semenii care luptă,speră și cred în idealul acestei uniri, în cuget și în simțiri.......

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu