Criteriul National

Topul municipiilor și orașelor pe care cei mai mulți români le abandonează. Rata cea mai mare a plecărilor este din Baia de Aramă (Mehedinți), Motru (Gorj) și Rovinari (Gorj) – Finante & Banci

Topul municipiilor și orașelor pe care cei mai mulți români le abandonează. Rata cea mai mare a plecărilor este din Baia de Aramă (Mehedinți), Motru (Gorj) și Rovinari (Gorj) – Finante & Banci
august 04
13:59 2020

Anul trecut, peste 400.000 de români au părăsit localitatea în care locuiau, mutându-se în altă parte- fie în țară fie în străinătate. Ori se căsătoreau, ori își găseau un job mai bun, ori localitatea în care trăiseră nu le mai oferea speranțe pentru viitor. Media plecărilor cu domiciliul din ultimii 5 ani este de aproximativ de 375.000/an. Anul trecut, bariera celor 400.000 de plecări a fost depășită. Institutl Național de Statistică numără plecările cu domiciliul ca fiind ”persoanele care pleaca din localitate si fac dovada ca au asigurata locuinta in alta localitate. Incepand din 1992 sunt incluse schimbarile de domiciliu in Municipiul Bucuresti dintr-un sector in altul. Schimbarile de domiciliu in cadrul aceleiasi localitati nu sunt incluse”. Datele de mai jos includ migratia internationala.

Am luat în calcul orașele și municipiile României, nu și satele sau comunele. Evident, o localitate este un corp viu. Oamenii pleacă, dar mai și vin. Noi am luat în calcul doar criteriul plecărilor. Si am constatat că sunt localități în care plecările din ultimii 10 ani ar fi redus cu trei sferturi populația locală. Noroc că au fost alți români care s-au mutat acolo, refacând deficitul demografic.

Datele arată că rata cea mai mare a plecărilor este din Baia de Aramă (Mehedinți), Motru (Gorj) și Rovinari (Gorj).

Vedeți mai jos top 10 municipii și orașe din care se pleacă cel mai mult (dați click pentru a mări graficul)

Baia de Aramă- Mehedinți. Site-ul Primăriei, aproape nefuncțional. Pe Ghidul Primăriilor, găsim mesajul Primarului: ”Orașul Baia de Aramă este locul în care istoria și cultura se îmbină armonios cu dezvoltarea economică și socială. Odată ajuns în Baia de Aramă, orcui îi este greu să-l părăsească (subl. mea). Orașul are un farmec aparte, pe care îl dau istoria, așezarea geografică, frumusețile naturale, tradițiile, obiceiurile păstrate cu sfințenie precum și viața băieșenilor. Pe drept cuvânt, pot spune că orașul este o destinație turistică, un loc plăcut în care să trăiești, să muncești și să studiezi, un oraș cu autorizați locale responsabile, deschise și cetățeni activi.

Ca și primar al orașului Baia de Aramă, de când am fost ales în această funcție, am fost conștient că nu îmi va fi ușor, ca Administrația locală este factorul hotărâtor pentru demararea unor serii de programe pentru crearea unor condiții de viață corespunzătoare în toate domeniile de activitate. Îmi iubesc concetățenii, mă identific cu nevoile lor, mă bucur alături de ei atunci când pot să îi ajut, din acest motiv s-a născut și dorința mea de a face tot posibilul pentru a ridica orașul și nivelul de viață al cetățenilor la standarde cât mai ridicate. Dovadă stau proiectele pe care le-am realizat în decursul mandatelor anterioare dar și proiectele care sunt în derulare”.

Orașul are puțin peste 5.500 locuitori. În ultimii 11 ani, peste 2300 de locuitori au părăsit orașul. Anul trecut, numărul celor care au plecat a fost de 176, după ce în 2012 circa 300 de localnici au preferat să-și găsească un trai mai bun în altă parte.

Motru- Gorj.Este municipiu din anul 2000.Are aproape 22.000 de locuitori. În ultimii 11 ani, rata medie a plecărilor a fost de 31,78 la mia de locuitori. Anul trecut au plecat 551 localnici.

”Prin Hotarârea Consiliului de Ministrii nr. 1241/1959 privind dezvoltarea industriei carbonifere in tara noastra au inceput primele lucrari de deschiderea minelor. Rezervele de lignit din Valea Motrului au fost puse in valoare, odata cu realizarea lucrarilor de investitii, incepute in 1960, prin deschiderea in prima etapa a trei mine (Horasti, Leurda, Plostina), apoi prin aparitia Minei Rosiuta si Motru – Vest, iar in 1976, lucrarile de deschidere a Carierei Lupoaia.

Odata cu dezvoltarea cailor de acces, respectiv calea ferata Bucuresti – Timisoara din care, la statia Strehaia, se desprinde o linie secundara cu capatul in orasul Motru, procesul de transport al carbunelui extras s-a imbunatatit considerabil, oferind orasului nostru o dezvoltare dinamica, acesta capatând un profund caracter minier. Astfel orasul Motru ocupa locul doi ca importanta economica si sociala in judetul Gorj”, se arată pe site-ul Primăriei Motru.

Rovinari- Gorj. Oraș minier, având ca baza economică exploatarea minieră de cărbune (de suprafață și subterană) și producerea energiei electrice în cadrul termocentralei orașului, una dintre primele din Europa ca mărime. Localitatea a devenit oraș prin Decretul Prezidențial nr. 367/09.12.1981. Principala resursă minerală a orașului Rovinari este cărbunele inferior (lignit), folosit drept combustibil în centralele termoelectrice.

Regiunea Sud-Vest Oltenia cuprinde 3 zone defavorizate: Albeni, Schela și Rovinari, toate zonele fiind amplasate în județul Gorj. (vezi: Zone defavorizate)

Sub aspect economic, orașul Rovinari dispune de resurse în sectorul primar, prin rezervele de cărbune energetic, respectiv lignitul exploatat în cariere. Ponderea economică a orașului o constituie industria extractivă reprezentând circa ½ din producția totală pe județ (sursa).

Rata plecărilor la mia de locuitori din ultimii 11 ani: 31,67.

Băile Herculane (Caraș Severin). Celebra stațiune este un loc din care se pleacă des. Cu o rată a plecărilor de peste 30 la mia de locuitori,stațiunea este pe locul al 3-lea, din păcate. Anul trecut, din cei 1600 de locuitori, 60 au preferat să plece.

Mai jos, rata medie a părăsirii orașelor și municipiilor la mia de locuitori (calcule făcute pe ultimii 11 ani: 2009-2019). Click pentru a o mări.

Comentarii

Comentarii

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

România…Inteligența Artificială…Guvernul… - EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Dacă nici acum nu vă vine să credeți, guvernul Dăncilă lucrează la strategia națională pentru Inteligența Artificială. Este inimaginabil, aproape de necrezut, dar elaborarea și ratificarea primei strategii naţionale în domeniul Inteligenţei Artificiale va fi o realitate.
Deseori,obișnuiți cu puțin din ceea ce ne tot oferă „din plin” viața aceasta, nu prea realizăm și nu prea știm să reacţionăm la acest soi de anunț oficial. Iar ceea ce este frapant vine de-acum înainte.

Da, stimabilelor și dumneavoastră onorați domni. Din moment ce a fost declarat „liber la Inteligența Artificială”, consecințele și desele implicații ne vor afecta destinele. Poate părea ceva de domeniul SF,dar tocmai ultimele evenimente au început să contrazică „scenariul.”

A trecut moda când mai auzeam de un nou studiu care descria savant implicațiile profunde pe care le au progresele din domeniul inteligenței artificiale. Iar, inevitabilul s-a pridus.Au căzut în derizoriu acele minți luminate, dimpreună cu toata adunarea numeroșilor experți, a think tankuri sau a celebritățilir din Silicon Valley care își dădeau cu presupsul că aplicațiile practice ale Inteligenței Artificiale urmează să ne schimbe viețile în moduri greu de imaginat.

Inteligenţa artificială este trecută de faza „copilăriei”. Acest lucru îl demonstrează unele experimente eşuate care au avut loc. Iar aici dau ca exemplu cazul „adolescentului” Tay al Microsoft, un robot bazat pe inteligenţă artificială care putea dialoga cu utilizatorii de Twitter. Acesta a devenit nazist în câteva ore, compania fiind nevoită să îl retragă. Incidentul a arătat limitările pe care le au maşinile, incapabile deocamdată să facă diferenţa între bine şi rău sau să dea dovadă de empatie.

Dar, ce anume împiedică pentru ca maşinile să ajungă la astfel de însuşiri umane?

Sunt destui semeni care se tem că inteligenţa artificială va fi folosită ca armă, de guverne sau grupări teroriste. Un astfel de sistem avansat, capabil să înveţe, ar putea să compromită orice sistem informatic şi să aibă acces la informaţii extrem de importante. Mai mult, ar putea lansa atacuri cu arme periculoase şi pot da naştere unui război devastator.

Iar acum, „onor” guvern al acestei colonii susţine cu o frenezie de nedescris această modă, dând dovada unui servilism exemplar! Oare cărui scopuri servește?

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu

Parteneri media exclusiv

Revista presei Raspandacul