Criteriul National

Tot ce ar trebui să știi despre whisky

Tot ce ar trebui să știi despre whisky
mai 11
14:48 2022

„Whiskey” înseamnă „apa vieții”. Există o istorie agitată în spatele numelui său potrivit, înainte ca băutura spirtoasă să devină un clasic în barurile și lounge-urile din întreaga lume. În jurul whisky-ului s-a dezvoltat un adevărat cult, mai ales datorită varietății sale mari de arome pe care le gasești pe Booze Town.

Originea și nașterea whisky-ului

Legenda spune că celții au fost primii care au distilat un lichid incolor. Originile whisky-ului se întorc în Scoția sau Irlanda? Această întrebare rămâne controversată astăzi. Whisky-ul provine de la mănăstiri creștine unde misionarii din Irlanda sau Scoția păstraseră know-how-ul distilării.

Prima mențiune despre whisky datează din 1494 în Scoția, când un călugăr benedictin a achiziționat ingredientele necesare pentru a face coniac. Primele distilerii au apărut apoi în Scoția. Prima distilerie din Irlanda a fost înființată în 1608. Regele James I i-a dat permisiunea lui Sir Thomas Phillips, reprezentant al provinciei Ulster din Irlanda, să facă whisky. Cele mai vechi distilerii, prezente și astăzi, sunt la Glenturret (1775) și Bowmore (1779) în Scoția și Kilbeggan (1757) în Irlanda. Whisky-ul a apărut mai târziu și în Statele Unite din cauza valului de emigrare în masă în Lumea Nouă.

La mijlocul anilor 1600, a fost impusă o taxă pe whisky în Irlanda și Scoția, generând o opoziție de 200 de ani față de această taxă ridicată. O taxă a fost creată și la sfârșitul secolului al XVIII-lea în America, provocând revolte violente.

India și Japonia și-au dezvoltat propriile whisky-uri prin colonizare. În prezent, Germania, Austria și Elveția urmăresc și mișcarea producției de whisky.

Materii prime:

Whisky-ul este format doar din trei ingrediente:

  • Apă
  • Cereale
  • Drojdie

Însă, calitatea apei și tipul de cereale au un impact asupra caracterului whisky-ului. Apa provine de obicei din surse locale și influențează foarte mult locația distileriei. Tipul de cereale folosit este un factor determinant pentru varietatea de whisky.

1. Malțul

Orzul este înmuiat și răspândit pentru a permite germinarea acestuia. În timpul germinării, amidonul este transformat în zahăr prin fermentare. Acest proces durează aproximativ cinci zile înainte ca orzul să se usuce. Utilizarea turbei, de obicei scoțiană, creează gustul băuturii. Calitatea apei folosite determină caracterul whisky-ului.

2. Fermentarea

Malțul măcinat se amestecă continuu cu apă până când temperatura ajunge la 95°C. Se separă astfel zahărul, care se transformă în alcool prin adăugarea de drojdie pentru a începe fermentația amestecului.

3. Distilarea

Whisky-ul este apoi distilat în alambicuri mari. Alcoolul este separat de apă în alambicuri tradiționale din cupru. Cu cât lichidul este distilat mai mult, cu atât este mai mare conținutul de alcool.

4. Baring

Lichidul recuperat este transferat în butoaie de stejar riguros etichetate. Tipul de butoi influențează gustul și culoarea whisky-ului. Alți factori precum dimensiunea butoiului, tipul de lemn și conținutul anterior al butoiului sunt, de asemenea, importanți. În Scoția și Irlanda se folosesc doar butoaie de stejar.

5. Îmbătrânirea

Whisky-ul îmbătrânește apoi în butoi. Cu cât perioada de îmbătrânire este mai lungă, cu atât calitatea acestuia crește. Whisky-ul poate fi numit așa numai după învechire de cel puțin trei ani și o zi. Majoritatea whisky-urilor au vârsta intre 12 si 21 de ani.

Comentarii

Comentarii

Despre autor

AdrianaG

AdrianaG

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

photostudio_1649947095742

EDITORIAL

România…Inteligența Artificială…Guvernul… - EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Dacă nici acum nu vă vine să credeți, guvernul Dăncilă lucrează la strategia națională pentru Inteligența Artificială. Este inimaginabil, aproape de necrezut, dar elaborarea și ratificarea primei strategii naţionale în domeniul Inteligenţei Artificiale va fi o realitate.
Deseori,obișnuiți cu puțin din ceea ce ne tot oferă „din plin” viața aceasta, nu prea realizăm și nu prea știm să reacţionăm la acest soi de anunț oficial. Iar ceea ce este frapant vine de-acum înainte.

Da, stimabilelor și dumneavoastră onorați domni. Din moment ce a fost declarat „liber la Inteligența Artificială”, consecințele și desele implicații ne vor afecta destinele. Poate părea ceva de domeniul SF,dar tocmai ultimele evenimente au început să contrazică „scenariul.”

A trecut moda când mai auzeam de un nou studiu care descria savant implicațiile profunde pe care le au progresele din domeniul inteligenței artificiale. Iar, inevitabilul s-a pridus.Au căzut în derizoriu acele minți luminate, dimpreună cu toata adunarea numeroșilor experți, a think tankuri sau a celebritățilir din Silicon Valley care își dădeau cu presupsul că aplicațiile practice ale Inteligenței Artificiale urmează să ne schimbe viețile în moduri greu de imaginat.

Inteligenţa artificială este trecută de faza „copilăriei”. Acest lucru îl demonstrează unele experimente eşuate care au avut loc. Iar aici dau ca exemplu cazul „adolescentului” Tay al Microsoft, un robot bazat pe inteligenţă artificială care putea dialoga cu utilizatorii de Twitter. Acesta a devenit nazist în câteva ore, compania fiind nevoită să îl retragă. Incidentul a arătat limitările pe care le au maşinile, incapabile deocamdată să facă diferenţa între bine şi rău sau să dea dovadă de empatie.

Dar, ce anume împiedică pentru ca maşinile să ajungă la astfel de însuşiri umane?

Sunt destui semeni care se tem că inteligenţa artificială va fi folosită ca armă, de guverne sau grupări teroriste. Un astfel de sistem avansat, capabil să înveţe, ar putea să compromită orice sistem informatic şi să aibă acces la informaţii extrem de importante. Mai mult, ar putea lansa atacuri cu arme periculoase şi pot da naştere unui război devastator.

Iar acum, „onor” guvern al acestei colonii susţine cu o frenezie de nedescris această modă, dând dovada unui servilism exemplar! Oare cărui scopuri servește?

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu

Parteneri media exclusiv

Revista presei Raspandacul