Criteriul National

Trădarea lui Conte – Italia între populişti şi tehnocraţi – Opinii

Trădarea lui Conte – Italia între populişti şi tehnocraţi – Opinii
februarie 10
18:49 2021

Actuala criză politică din Italia este de fapt rezultatul alegerilor parlamentare din 2018. Acestea au generat o situaţie în care a fost foarte greu de alcătuit o majoritate în Parlament. Consecinţa a fost, în premieră în Europa, constituirea unui guvern format din două partide populiste, Lega şi Mişcarea 5 stele (M5S). Întrucât nu a existat un consens referitor la persoana unui prim – ministru, a fost desemnat în această funcţie un independent, Giuseppe Conte. Lega a făcut un calcul greşit în august 2019, atunci când a fost retras sprijinul lui Conte, scontându-se organizarea de alegeri anticipate. Spre surprinderea generală, Conte a reuşit să creeze o nouă majoritate şi să evite alegerile anticipate. Noua majoritate de centru – stânga s-a bazat pe M5S, Partidul Democrat (PD) şi Partidul Liberi şi Egali (LeU). Fostul prim – ministru Matteo Renzi a profitat de fragilitatea noii majorităţi, a părăsit PD şi a creat în septembrie 2019, imediat după investirea guvernului Conte II, un nou partid Italia Viva. Mai mulţi membri ai guvernului Conte II au părăsit PD pentru a deveni membri Italia Viva.

Pe data de 13 ianuarie Renzi a anunţat demisia miniştrilor Italia Viva, ceea ce a generat demisia guvernului Conte. Principalul reproş al lui Renzi ţine de planul de redresare economică post-pandemie, respectiv domeniile în care vor fi investite fondurile de la Uniunea Europeană.

Iniţial, toate partidele din coaliţia guvernamentală au denunţat gestul lui Renzi, iar partidele din opoziţe au anunţat intenţia de a organiza alegeri anticipate. Ieşirea de la guvernare a Italia Viva a fost dezaprobată în general, partidul având doar 3% din intenţiile de vot în prezent, iar Renzi fiind un politician cu o cotă foarte redusă de încredere.

Renzi a atact un punct foarte sensibil al guvernului Conte, aclamat pentru gestionarea pandemiei: planul de folosire al fondurilor UE post-pandemie nu este deloc clar. În afară de intenţia de a acorda prioritate investiţilor, nu există niciun plan concret.

Sprijinul pentru Conte, politicanul cu cea mai mare cotă de încredere în prezent, a fost testat prin votul unei moţiuni de încredere pe 18 ianuarie, atât în Camera Deputaţilor, cât şi în Senat. Moţiunea a fost votată cu ajutorul unor parlamentari din opoziţie, în timp ce parlamentarii Italia Viva s-au abţinut. Cu toate acestea, lipsa unei majorităţi clare în Senat l-a determinat pe Conte să demisioneze pe 26 ianuarie.

Chiar şi în situaţia unui guvern demisionar, fără majoritate clară, Conte era considerat favorit pentru a fi din nou nominalizat de preşedintele Mattarella.

Elementul surpriză a fost decizia lui Mattarella de a-l desemna pe Preşedintele Camerei Deputaţilor Roberto Fico cu sarcina de a vedea dacă se poate contura o nouă majoritate, cu Italia Viva ca parte a acesteia. Renzi nu era dispus la dialog cu celelalte partide de centru – stânga, după cum nici acestea nu erau încântate de o colaboare cu Italia Viva. Ce anume l-a determinat pe Mattarella să îl însărcineze pe Fico cu un astfel de mandat? Nu trebuie uitat că Mattarella a devenit Preşedinte al Italiei în 2015 cu ajutorul primului-ministru de atunci Matteo Renzi – şeful statului fiind ales de Parlament. Mattarella considera că are o datorie faţă de Renzi, ceea ce explică abandonarea lui Conte într-un moment în care acesta putea încerca cu succes formarea unei noi majorităţi. Mattarella l-a trădat pe Conte într-un moment în care acesta era foarte bine situat pentru a continua guvernarea.

În urma negocierilor cu partidele de centru-stânga, Fico a declarat că nu poate aduce la îndeplinire mandatul care i-a fost acordat. Este momentul în care Mattarella îl însărcinează pe Mario Draghi să formeze un nou guvern.

Draghi, fost guvernator al Băncii Centrale Europene, are reputaţia unui technocrat care a salvat Uniunea Europeană din criza financiară. Dacă va fi prim -ministru, Draghi va trebui să rezove problema datoriei publice a Italiei, una dintre cele mai ridicate din UE. O altă problemă este legată de scăderea PIB cu 9% în 2020. De asemenea, Draghi va trebui să convingă liderii europeni că Italia poate folosi eficient fondurile care îi sunt puse la dispoziţie pentru recuperarea post-pandemie.

Nu este deocamdată clar dacă guvernul Draghi va fi votat în Parlament. Italia Viva îl sprijină entuziast, aşa cum era de aşteptat dar marea întrebare este dacă M5S va vota în favoarea sa. Aşa cum face de câţiva ani, partidul organizează consultarea membrilor săi pe platforma Rousseau, pe data de 11 februarie vom afla rezultatul votului. Decizia este, mai mult ca sigur, deja luată, consultările pe platforma online au loc după ce liderii partidului se pun de acord asupra deciziilor politice care urmează a fi luate. Marea problemă a lui Draghi în relaţia cu M5S este că acesta din urmă este un partid populist, anti-elite, ori Draghi este considerat în Italia reprezentantul tipic al elitei tehnocrate care ar acţiona de la Bruxelles împotriva intereselor Italiei. Perspectiva alegerilor anticipate cântăreşte însă greu în luarea deciziei: niciun partid, în afară de Lega, nu doreşte în acest moment alegeri înainte de termen.

citeste intreg articolul si coemnteaza pe contributors.ro

Comentarii

Comentarii

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

România…Inteligența Artificială…Guvernul… - EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Dacă nici acum nu vă vine să credeți, guvernul Dăncilă lucrează la strategia națională pentru Inteligența Artificială. Este inimaginabil, aproape de necrezut, dar elaborarea și ratificarea primei strategii naţionale în domeniul Inteligenţei Artificiale va fi o realitate.
Deseori,obișnuiți cu puțin din ceea ce ne tot oferă „din plin” viața aceasta, nu prea realizăm și nu prea știm să reacţionăm la acest soi de anunț oficial. Iar ceea ce este frapant vine de-acum înainte.

Da, stimabilelor și dumneavoastră onorați domni. Din moment ce a fost declarat „liber la Inteligența Artificială”, consecințele și desele implicații ne vor afecta destinele. Poate părea ceva de domeniul SF,dar tocmai ultimele evenimente au început să contrazică „scenariul.”

A trecut moda când mai auzeam de un nou studiu care descria savant implicațiile profunde pe care le au progresele din domeniul inteligenței artificiale. Iar, inevitabilul s-a pridus.Au căzut în derizoriu acele minți luminate, dimpreună cu toata adunarea numeroșilor experți, a think tankuri sau a celebritățilir din Silicon Valley care își dădeau cu presupsul că aplicațiile practice ale Inteligenței Artificiale urmează să ne schimbe viețile în moduri greu de imaginat.

Inteligenţa artificială este trecută de faza „copilăriei”. Acest lucru îl demonstrează unele experimente eşuate care au avut loc. Iar aici dau ca exemplu cazul „adolescentului” Tay al Microsoft, un robot bazat pe inteligenţă artificială care putea dialoga cu utilizatorii de Twitter. Acesta a devenit nazist în câteva ore, compania fiind nevoită să îl retragă. Incidentul a arătat limitările pe care le au maşinile, incapabile deocamdată să facă diferenţa între bine şi rău sau să dea dovadă de empatie.

Dar, ce anume împiedică pentru ca maşinile să ajungă la astfel de însuşiri umane?

Sunt destui semeni care se tem că inteligenţa artificială va fi folosită ca armă, de guverne sau grupări teroriste. Un astfel de sistem avansat, capabil să înveţe, ar putea să compromită orice sistem informatic şi să aibă acces la informaţii extrem de importante. Mai mult, ar putea lansa atacuri cu arme periculoase şi pot da naştere unui război devastator.

Iar acum, „onor” guvern al acestei colonii susţine cu o frenezie de nedescris această modă, dând dovada unui servilism exemplar! Oare cărui scopuri servește?

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu

Parteneri media exclusiv

Revista presei Raspandacul