Criteriul National

TRADIŢII ŞI OBICEIURI MISTICE. PAPARUDA

TRADIŢII ŞI OBICEIURI MISTICE. PAPARUDA
mai 29
10:05 2020

received_630269640911327

Un obicei din zona în care m-am născut şi care m-a fascinat în copilărie, percepându-l ca pe o veritabilă sărbătoare este Paparuda. Precizez că m-am născut în comuna Cetate – Dolj, dar acest obicei este răspândit în mare parte în sudul Olteniei de la Calafat – Bechet până la Giurgiu. Făcând unele cercetări acum, am descoperit că ritualul se practică şi în nordul Dobrogei, şi anume în localităţile Niculiţel, Luncaviţa, Jijila, Văcăreni. Şi având în vedere că este un ritual de invocare a ploii, concluzia ar fi că este practicat în acele zone în care deseori vara este secetă şi există riscul de a fi compromise culturile agricole.
În ceea ce priveşte etimologia cuvântului „paparudă”, există mai multe supoziţii, dar se pare că varianta plauzibilă, având în vedere aria geografică de răspândire a obiceiului, este originea tracă sau traco-dacă.
Paparuda (Păpăluga) este o veche divinitate locală din mitologia românească, posibil preromană, a ploii fertilizante, invocată de grupuri de femei pe timp de secetă. Este un obicei care se practică în a treia zi de Paşti şi are drept rol invocaţia către ploaie, iar un gest ce trebuie respectat în ritual este stropitul cu apă al celor care participă în alai. Grupuri de tinere sau de femei bătrâne, împodobite cu flori sau cu ramuri verzi, intră din gospodărie în gospodărie. Ele cântă pentru ploaie şi dansează. Invocaţia magică este adresată direct Paparudei ca unei zeiţe:
Paparudă, rudă,
Vino de ne udă,
Ca să-nceapă ploaie,
Să curgă şiroaie,
Cu galeata, leata,
Peste toată gloata.
Unde dă cu maiul,
Să crească mălaiul;
Unde dă cu sapa,
Să curgă ca apa.
Hai, Catrino, să sărim,
Paparudele!
Că ştii iarna ce păţim,
Paparudele!
Ca pasărea prin copaci,
Ploaie multă ca să faci!
În timpul jocului sau după terminarea lui, Paparudele sunt udate cu apă. Pentru dansul lor sunt răsplătite cu daruri rituale ce semnifică abundenţa şi belşugul: ouă, mălai, grâu, caş, lapte, colaci, fructe, bani etc. Stropitul cu apă reprezintă un gest de magie.
Dar dacă la începuturile sale obiceiul era practicat, precum am menţionat, în a treia zi sau a treia duminică după Paşti, ulterior a început să fie practicat de câte ori era secetă, iar eu reţin că la noi în sat acest eveniment avea loc mai ales în lunile de vară când era an secetos.
În concepţia populară se consideră, aşadar, că imitarea ploii, invocaţia ei, este suficientă pentru a se produce. De asemenea, se consideră că « masca verde », frunzele şi florile cu care se împodobesc paparudele, reprezintă spiritul vegetaţiei ce se va regenera odată cu căderea ploilor. De asemenea, se crede că purtarea « măştii verzi » influenţează bogăţia culturilor.
După ce termină cu mersul prin sat, Paparudele poposesc la un râu, aprind paie pe apă, apoi îşi aruncă aici veşmintele din frunze.
Se pare că acest ritual nu se întâlnește numai la români. Bulgarii, sârbii și croații invocă şi ei Paparudele pe timp de secetă.
Paparuda este un obicei demn de toată admiraţia prin spectacolul pe care îl oferă în monotonia satului şi sper că nu se va pierde în noua conjunctură naţională şi internaţională. Şi spun aceasta gândindu-mă la exodul masiv al tinerilor noştri de la sate către Occident în căutarea unui trai decent.
Ţinând cont de faptul că obiceiurile, în general, se transmit din generaţie în generaţie pe cale orală, tare îmi este teamă că se va produce un hiatus de nerecuperat, nu numai în cazul paparudei, dar şi al altor ritualuri – comori folclorice inestimabile ale poporului român, conservate şi păstrate cu sfinţenie de-a lungul timpului.

Sursa foto: https://google.com

Acest material a fost realizat de către doamna Elena Agiu-Neacșu în exclusivitate pentru platforma media independentă Criteriul Național

Comentarii

Comentarii

Share

Despre autor

Daniel Mihai

Daniel Mihai

Doctor în Interpretare Muzicală, profesor titular la disciplina vioară a Catedrei de Corzi în cadrul Colegiului Național de Arte Regina Maria din Constanța

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

România…Inteligența Artificială…Guvernul… - EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Dacă nici acum nu vă vine să credeți, guvernul Dăncilă lucrează la strategia națională pentru Inteligența Artificială. Este inimaginabil, aproape de necrezut, dar elaborarea și ratificarea primei strategii naţionale în domeniul Inteligenţei Artificiale va fi o realitate.
Deseori,obișnuiți cu puțin din ceea ce ne tot oferă „din plin” viața aceasta, nu prea realizăm și nu prea știm să reacţionăm la acest soi de anunț oficial. Iar ceea ce este frapant vine de-acum înainte.

Da, stimabilelor și dumneavoastră onorați domni. Din moment ce a fost declarat „liber la Inteligența Artificială”, consecințele și desele implicații ne vor afecta destinele. Poate părea ceva de domeniul SF,dar tocmai ultimele evenimente au început să contrazică „scenariul.”

A trecut moda când mai auzeam de un nou studiu care descria savant implicațiile profunde pe care le au progresele din domeniul inteligenței artificiale. Iar, inevitabilul s-a pridus.Au căzut în derizoriu acele minți luminate, dimpreună cu toata adunarea numeroșilor experți, a think tankuri sau a celebritățilir din Silicon Valley care își dădeau cu presupsul că aplicațiile practice ale Inteligenței Artificiale urmează să ne schimbe viețile în moduri greu de imaginat.

Inteligenţa artificială este trecută de faza „copilăriei”. Acest lucru îl demonstrează unele experimente eşuate care au avut loc. Iar aici dau ca exemplu cazul „adolescentului” Tay al Microsoft, un robot bazat pe inteligenţă artificială care putea dialoga cu utilizatorii de Twitter. Acesta a devenit nazist în câteva ore, compania fiind nevoită să îl retragă. Incidentul a arătat limitările pe care le au maşinile, incapabile deocamdată să facă diferenţa între bine şi rău sau să dea dovadă de empatie.

Dar, ce anume împiedică pentru ca maşinile să ajungă la astfel de însuşiri umane?

Sunt destui semeni care se tem că inteligenţa artificială va fi folosită ca armă, de guverne sau grupări teroriste. Un astfel de sistem avansat, capabil să înveţe, ar putea să compromită orice sistem informatic şi să aibă acces la informaţii extrem de importante. Mai mult, ar putea lansa atacuri cu arme periculoase şi pot da naştere unui război devastator.

Iar acum, „onor” guvern al acestei colonii susţine cu o frenezie de nedescris această modă, dând dovada unui servilism exemplar! Oare cărui scopuri servește?

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu

Parteneri media exclusiv

Revista presei Raspandacul