Criteriul National

Tradițiile populare de Sânziene

Tradițiile populare de Sânziene
iunie 24
08:08 2016

Creștinii de rit ortodox din România sărbătoresc în fiecare an pe 24 iunie Sânzienele. În credința populară se credea că noaptea care precede ziua de Sânziene este una specială, chiar fermecată, în care toate minunile sunt posibile. Tot in această noapte atât fortțele Luminii cât și cele ale întunericului se desfășoară și ating modul maxim de manifestare.

s 1

 

Sânzienele sunt în mitologia românească, zâne bune din clasa ielelor dar care atunci când nu le este respectată sărbătoarea devin surate cu Rusaliile care sunt zâne rele.Uneori Sânzienele sunt sinonime cu Drăgaicele, manifestându-se, potrivit superstiției, în ziua sf.Ioan Botezătorul.

Creștinii din Moldova se roagă și fac pelerinaj în această zi la moaștele Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava, pentru a fi feriți de necazuri, suferinte dar si de boli.

Numele de Sânziene provine de la zeița romana Santa Diana, patroana vânătorilor și a pădurilor. Sanzienele sunt cunoscute și sub alte nume precum: Frumoasele, Zânele sau Drăgaicele (aceasta denumire fiind folosită în special în sudul țării). Semnificația acestei sărbători este una a iubirii și a fertilității.

În noaptea de 23 spre 24 iunie, cerurile se deschid iar Sânzienele încep să danseze. Această sărbătoare este una a Soarelui, a dragostei dar și a poftei de viață.

Dacă ar fi să dăm crezare legendelor, sânzienele sunt niște ființe foarte frumoase care trăiesc pe câmpii sau în păduri. Acestea se prind în horă și conferă florilor sau buruienilor întrebuințări deosebite. Plantele au leac care ajută oamenii să amelioreze sau să vindece toate bolile. Mai mult, iâîn noaptea aceasta, Zânele zboară prin aer sau umblă pe pământ, cântă și împart rod holdelor, femeilor căsătorite și contribuie la înmulțirea animalelor și a păsărilor. Mai mult decât atât, Sânzienele tămăduiesc bolnavii și apăra semănăturile de grindină.
s 3

Există unele superstiții conform cărora persoanele care nu le sărbătoresc această zi vor ajunge să le supere pe Sânziene. Acestea se răzbună pe femeile care nu sărbătoresc această celebrare, pocindu-le gura. Nici bărbații nu scapă deloc usor. Cei care au jurat strâmb sau au facut unele fapte rele vor suferi pedepse îngrozitoare.

 

 

 

s 2

În unele regiuni din țară se păstrează tradiția, aceea când fetele mari culeg flori de sânziene de pe câmp și le împletesc cununi. După aceea fetele le aruncă peste case coronitele. Iar daca acestea se lovesc sau ajung să se agațe de horn, acest lucru înseamnă că va urmea o cununie în cel mai scurt timp.

În zorii zilei de 24 iulie băieții se adună în cete și bat satele în lung și în lat cu flori de sânziene la pălarii. Tot astăzi se alege Drăgaica. Aceasta este aleasă dintr-un grup de șapte fete. Aleasa trebuie să fie cea mai cuminte, cea mai frumoasă, dar și cu inima cea mai bună dintre toate. După ce fata este aleasă va fi împodobită cu spice de grâu în timp ce restul tinerelor se îmbracă în alb. Mai apoi, alaiul pornește prin sat. La răscruri de drumuri fetele fac o horă și încep să cânte voioase.

Una dintre cele mai cunoscute datini ale locului se referă la roua din noaptea de Sânziene. Despre aceasta se crede ca ar avea proprietăți miraculoase. În multe alte regiuni ale globului credincioșii cred ca daca se stropește cu aceasta pe trup, acesta va deveni frumos si suplu. Iar daca se spală cu roua pe față cei care vor face acestea vor deveni chipeși. Dacă cineva se va aventura si se va decide să culegă în dimineața sărbătorii roua de pe frunze de sânziene aceasta va vindeca artroza și durerile osoase.

sanziene

Pentru a alunga spiritele rele oamenii aprindeau focuri peste care se aruncau substanțe foarte puternic mirositoare. Mai mult se buciuma si se striga în jurul focurilor pentru a ține la distanță spiritele malefice.

În unele sate din partea de sud-vest a Bucovinei se ținea și obiceiul boului înstruțat. În cadrul ceremoniei, masca taurină murea și renăștea simbolic la acest început de timp calendaristic.

Tot de Sanziene au loc și bine cunoscutele balciuri. Acestea reprezentau un prilej ideal pentru întâlnirea tinerilor în vederea căsătoriei. Cele mai cunoscute targuri aveau loc la Focșani, Buzău, Câmpulung Muscel, Pitești.

 

Sursa foto : www.efemeride.ro

Sursa documentare : Tradiții și obiceiuri populare

Prof. Dr. Daniel Mihai, Criteriul Național

Comentarii

Comentarii

Despre autor

Daniel Mihai

Daniel Mihai

Doctor în Interpretare Muzicală, profesor titular la disciplina vioară a Catedrei de Corzi în cadrul Colegiului Național de Arte Regina Maria din Constanța

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

„Ţi-e milă? Ţi-am luat banii!…”- CONTRA-EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Tristele amintiri au ajuns departe…De fapt, cu o anumită ritmicitate , indiferent de context omul are posibilitatea de a alege .

Iar, această posibilitate de a râde sau de a plânge ar trebui să nu ne-o cenzureze nimeni!

De cele mai multe ori, datorită „regulilor nescrise” ale acestei societăţi suntem puşi în faţa unor evenimente triste şi întunecate , dar comicul îşi face apariţia tocmai atunci când ne-am aştepta cel mai puţin.

De la o vreme încoace am tot scris pe diferite atitudini vis a vis de anumite aspecte ce m-au determinat să mă exprim în mai multe registre sufleteşti!

Dar acum e cu totul altă treabă…

Fără să aduc jigniri, situaţia în care se află românul este analizată în mod ironic.“Filantropica” reprezintă cea mai eficientă şi în acelaşi timp amuzantă metodă de a aduce în prim-plan ideea că “nu tot ceea ce pare este adevărat”.

Asemeni unei proiecţii video avem o sumendenie de întâmplări ce constituie o modalitate de a genera materiale de informare publică.

Modul în care noi, asemeni spectatorilor avem „şansa” de a privi lumea este oarecum influenţat de experienţele celor din trecut, deoarece astfel, participând în mod indirect la acţiunile personajelor, noi suntem publicul ce primeşte şi decodifică mesajul în mod diferit.

Replica cheie a lui Gheorghe Dinică (textier pentru cerşetori) :”Mâna întinsă care nu spune o poveste, nu primeşte pomană”, reprezintă fraza de bază a relaţiilor publice.

El este un portret „artistic”, machiavelic până la perfecțiune al diavolului ca show-man de geniu, care prin minciună şi înşelăciune a reuşit să ocupe o poziţie bună în societate. Această replică ar putea să-l includă, în cinismul ei şi pe artistul român care cerşeşte finanţare şi care va rămîne cu mîna întinsă, atâta timp cât nu găseşte o poveste captivantă...........

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo