Criteriul National

Tragedia din Marea Mediterana dezvaluie toata fatarnicia si neputinta Europei

aprilie 23
14:02 2015

 

imigranti clandestini

Evenimentul tragic in care si-au pierdut viata sute de de imigranti inecati in Marea Mediterana in incercarea de a ajunge in Europa in cautarea unei vieti mai bune a pus presiune de politicienii europeni sa gaseasca o cale de a evita viitoare asemenea catastrofe.

Insa situatia dureaza de multi ani si intre timp politicienii au luat decizii ce au influentat direct soarta acestor imigranti. Orice „pivotare” are loc acum pe acest subiect este o dovada a ipocriziei, mai ales ca „masurile” ce vor fi luate in acest sens perpetueaza problema.

Premierul britanic, David Cameron, a contribuit masiv, in urma cu sapte luni, la fortarea Italiei sa renunte la operatiunea Mare Nostrum, de cautare si salvare din Mediterana, pe motiv ca aceasta este un factor de siguranta care atrage mii de oameni care vor sa vina dinspre Libia in Italia, aminteste intr-un editorial Financial Times.

David Cameron se gaseste acum intr-o pozitie jenanta, pe finalul campaniei electorale in tara si cu peste 1.000 de morti in Mediterana intr-o saptamana. Opozantii sai l-au acuzat ca „lasa oamenii sa moara” in mare, asa ca, inainte de un summit de urgenta de la Bruxelles pe aceasta tema, Cameron a facut o pirueta logica, spunand ca Marea Britanie „va trebui sa faca mai mult” pentru imigrantii care vin dinspre mare.

„Va fi nevoie de mai multe operatiuni de cautare si salvare si sunt convins ca putem avea o contributie la asta”, a spus premierul britanic.

Ca si Cameron, liderii altor tari europene se lupta sa gaseasca un raspuns la criza umanitara de la granita sudica a blocului comunitar, dar in acelasi timp sa asculte si vointa electoratului, dornic sa fie limitata imigratia.

Dupa ce a fost eliminata operatiunea Mare Nostrum, aceasta a fost inlocuita cu operatiunea UE Triton, mai mica si fara atributii de cautare si salvare. Statisticile demonstreaza ca, dupa eliminarea Mare Nostrum, imigratia pe Mediterana s-a amplificat.

Imigratia ramane o problema mai intai de toate politica pentru europeni. Una dintre cele mai mari dificultati in fata unei solutii europene este discrepanta majora in numarul de azilanti care ii revin fiecarei tari membre.

Spre exemplu, Franta se opune unei propuneri germane de a distribui mai echitabil 5.000 de refugiati in Europa. Chiar si daca numai cativa dintre acestia ajung in Franta, spun diplomatii, partidul de extrema dreapta, populist, Frontul National, va folosi prilejul pentru a lovi in guvernare si a marca puncte politice.

In 2014, Germania a primit 202.645 de cereri de azil, comparativ cu doar 8.020 in Polonia invecinata, 81.180 in Suedia si 3.620 in Finlanda. Berlinul este deranjat ca celelalte state membre ale Uniunii nu pun urmarul la problema azilantilor.

Toate aceste motive, precum si altele, vor face ca summit-ul extraordinar convocat de urgenta joi de catre Donald Tusk, liderul Consiliului European, ca raspuns la criza imigrantilor care vin pe mare dinspre Africa de Nord, sa nu vina cu o solutie concreta si satisfacatoare.

Potrivit unui document obtinut de The Guardian, liderii europeni vor conveni ca majoritatea celor care doresc sa se stabileasca aici, supravietuiesc calatoriei pe mare si ajung in Italia, adica cel putin 150.000(cati au ajuns anul trecut pe malurile Europei,) vor fi repatriati. Programul de repatriere rapida va fi coordonat de agentia europeana Frontex.

Proiectul de document final al summit-ului de joi va dezvalui ca sperantele ca europenii vor lansa o ampla operatiune de cautare si salvare pe Mediterana sunt nefondate. Va fi dublat bugetul Triton, fara insa ca operatiunea sa capete mandat de cautare si salvare.

Liderii UE vor conveni inceperea de pregatiri imediate pentru „eforturi sistematice de a identifica, captura si distruge vase inainte de a fi folosite de traficanti”.

Cu toate ca recenta tragedie din Mediterana, cand au murit 800 de oameni, a adus imigratia in topul agendei europene, nu a facilitat nicio solutie pe termen lung din partea politicienilor europeni.

 

Sursa stire : http://www.theguardian.com/

Sursa foto : http://www.theguardian.com/  Ivan Romano/Getty

Comentarii

Comentarii

Articole similare

0 Comments

No Comments Yet!

There are no comments at the moment, do you want to add one?

Write a comment

Only registered users can comment.

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

„Ţi-e milă? Ţi-am luat banii!…”- CONTRA-EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Tristele amintiri au ajuns departe…De fapt, cu o anumită ritmicitate , indiferent de context omul are posibilitatea de a alege .

Iar, această posibilitate de a râde sau de a plânge ar trebui să nu ne-o cenzureze nimeni!

De cele mai multe ori, datorită „regulilor nescrise” ale acestei societăţi suntem puşi în faţa unor evenimente triste şi întunecate , dar comicul îşi face apariţia tocmai atunci când ne-am aştepta cel mai puţin.

De la o vreme încoace am tot scris pe diferite atitudini vis a vis de anumite aspecte ce m-au determinat să mă exprim în mai multe registre sufleteşti!

Dar acum e cu totul altă treabă…

Fără să aduc jigniri, situaţia în care se află românul este analizată în mod ironic.“Filantropica” reprezintă cea mai eficientă şi în acelaşi timp amuzantă metodă de a aduce în prim-plan ideea că “nu tot ceea ce pare este adevărat”.

Asemeni unei proiecţii video avem o sumendenie de întâmplări ce constituie o modalitate de a genera materiale de informare publică.

Modul în care noi, asemeni spectatorilor avem „şansa” de a privi lumea este oarecum influenţat de experienţele celor din trecut, deoarece astfel, participând în mod indirect la acţiunile personajelor, noi suntem publicul ce primeşte şi decodifică mesajul în mod diferit.

Replica cheie a lui Gheorghe Dinică (textier pentru cerşetori) :”Mâna întinsă care nu spune o poveste, nu primeşte pomană”, reprezintă fraza de bază a relaţiilor publice.

El este un portret „artistic”, machiavelic până la perfecțiune al diavolului ca show-man de geniu, care prin minciună şi înşelăciune a reuşit să ocupe o poziţie bună în societate. Această replică ar putea să-l includă, în cinismul ei şi pe artistul român care cerşeşte finanţare şi care va rămîne cu mîna întinsă, atâta timp cât nu găseşte o poveste captivantă...........

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo