Criteriul National

UE intenționează să cheltuiască sume importante de bani pentru a-şi crea propriul sistem de apărare

UE intenționează să cheltuiască sume importante de bani pentru a-şi crea propriul sistem de apărare
iunie 07
14:04 2017

ue

Cauza deciziei

Acest lucru survine ca urmare a faptului că preşedintele SUA -Donald Trump a refuzat să menționeze Articolul 5 în discursul ținut la Bruxelles, de pe 25 mai. Potrivit CNN.com dar şi presei din spaţiul britanic  , președintele american ar fi trebuit să reafirme angajamentul SUA față de Articolul 5. Acest articol prevede clar „că un atac asupra unuia dintre aliați este un atac asupra tuturor,”însă Trump a cerut ștergerea propoziției respective din discursul său.

Firul evenimentelor

Chiar dacă există încă mult scepticism față de planul de apărare, susținătorii unei cooperări militare mai strânse au apreciat fondul drept un prim pas crucial.De aceea, ca reacţie directă , Uniunea Europeană a anunțat astăzi crearea unui fond european pentru apărare, care va permite finanțarea unor programe de cercetare privind tehnologii militare și achiziționarea în comun a unor echipamente precum elicoptere și drone militare.

7

Prezentarea proiectului

UE a dezvăluit miercuri un fond de apărare în valoare de mai multe miliarde de euro, marcând pentru prima dată faptul că banii din bugetul blocului vor fi utilizați exclusiv pentru a cumpăra echipament militar și a reda capacități comune de apărare.

Acesta reprezintă un impuls istoric al UE menit să asigure o nouă fază de cooperare în domeniul politicii militare și de securitate, inclusiv în ceea ce privește achiziționarea de arme și noi tehnologii. Acest lucru se întâmplă într-un moment în care președintele american Donald Trump și-a exprimat îndoiala cu privire la angajamentul său față de principiul NATO de apărare colectivă, determinând liderii europeni, inclusiv cancelarul german Angela Merkel, să avertizeze că UE nu se mai poate baza pe aliatul superputerilor.

În timp ce există încă mult scepticism în ceea ce privește planul de apărare – având în vedere lupta UE de a integra mai bine programele și capacitățile de apărare ale țărilor individuale – susținătorii acestei cooperări militare au apreciat fondul ca fiind un prim pas crucial. „Faptul că Comisia împreună cu statele membre sunt pregătite să avanseze, să aibă bani reali și resurse reale este foarte pozitiv”, a declarat Urmas Paet, fost ministru estonian al Estoniei și acum membru al Parlamentului European. „Este clar, bineînțeles, un semnal concret.”

GettyImages-458575486-1160x745

Fapte concrete 

Fondul nou a fost prezentat de către șeful politicii externe a UE, Federica Mogherini și de vicepreședintele Comisiei Europene, Jyrki Katainen. De asemenea, ca parte a unui efort mai larg al președintelui Comisiei, Jean-Claude Juncker, a avansat ideea unui plan european de acțiune în domeniul apărării. Anunțând acest plan într-un discurs din septembrie 2016, Juncker a spus: „Dacă Europa nu are grijă de propria sa securitate, nimeni altcineva nu o va face pentru noi”. Noul fond este structurat în două părți, aşa cum un oficial de rang înalt al UE a caracteriyat ca fiind  o”fereastră de cercetare” pentru a finanța dezvoltarea colaborativă a tehnologiilor de apărare, cum ar fi domeniul electronic, cel al software-ul criptate sau cele ce ţin de robotică,pentru care Comisia a propus deja 25 de milioane de euro în bugetul UE pentru 2017.

Cea de-a doua parte este o „fereastră de capacități” care ar permite țărilor UE să împartă costurile cu echipamentele militare noi, cum ar fi dronții sau elicopterele. Oficialii au declarat că alocarea anuală pentru prima componentă ar putea crește până la 90 de milioane de euro până în 2020. După aceasta, Comisia intenționează să propună un program dedicat cercetării în domeniul apărării de 500 de milioane de euro pe an.

Priviri ale specialiştilor…în viitor

„Testul real va fi concentrat pe domeniul apărării și nu pe monedă euro”, a spus diplomatul estonian, menționând că, dacă se va dezvolta un conflict în Balcani UE ar trebui să aibă capacitatea de a interveni fără a se îndrepta spre Londra sau Washington.

Pentru a lua conducerea, UE  va depinde în mare măsură de deciziile luate în următoarele câteva luni privind finanțarea grupurilor de luptă existente în Comunitate. Acestea sunt formate din aproximativ 1500 de soldați care nu au fost niciodată dislocați, în principal din cauza disputelor de finanțare.

Până în prezent, cooperarea în domeniul apărării în Europa a existat în principal la nivel bilateral sau regional. Potrivit unui studiu realizat de către Parlamentul European, la începutul lui 2015 au fost aproape 400 de proiecte de cooperare militară în curs de desfășurare în Europa. Printre parteneriatele existente se numără un program comun de achiziții pentru muniții pentru un sistem antitanc utilizat de Estonia, Letonia, Lituania, Republica Cehă și Polonia.

images

În ciuda scepticismului îndelungat, diplomații UE îşi exprimă optimismul, având în vedere sprijinul sporit din partea Franței, Germaniei, Italiei și Spaniei.

Fapt deloc de neglijat în această ecuaţie o reprezintă şi poziţia oficială a UK , mai precis a ceea ce înseamnă Brexit-ul care a adăugat, de asemenea, la sensul de impuls, deoarece, dacă luăm datele statistice oficiale, vom descoperi cum anume UK a rezistat în mod tradițional oricărei competiții percepute în raport NATO.

Surse foto : Jonathan Nackstrand/AFP via Getty Images, AdevarulAgora.mdwww.koboonga.com

Bibliografie şi webografie selectivă utilizată :

1.https://ec.europa.eu/commission/sites/beta-political/files/defending-europe-factsheet_en.pdf

2.http://cssas.unap.ro/ro/pdf_carti/stratXXI_2008.pdf

3.https://www2.deloitte.com/content/dam/Deloitte/global/Documents/Public-Sector/gx-2015-deloitte-global-defense-outlook.pdf

4.https://thf-reports.s3.amazonaws.com/2016/BlueprintforBalance.pdf

Sinteză realizată de către Prof.Dr.Daniel Mihai, redactor-șef al ziarului Criteriul Național

Comentarii

Comentarii

Despre autor

Daniel Mihai

Daniel Mihai

Doctor în Interpretare Muzicală, profesor titular la disciplina vioară a Catedrei de Corzi în cadrul Colegiului Național de Arte Regina Maria din Constanța

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

U-NI-RE în cuget și în simțiri… EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Tema unirii cu Basarabia este mai actuală și mai dorită ca oricând. Aceasta, datorită însemnătății sale deosebite suscită nenumărate discuții mai mult sau mai puțin aprinse. În special, în presa scrisă, subiectul este tratat în nota sferei de influență de care sau prin care se poate proba ori atașamentul față de culorile și legile acestui teritoriu blagoslovit de Dumnezeu ori unda de răutate vis a vis de cele menționate. De asemenea, ar trebui ca tocmai caracterul unificator să fie mai puternic decât orice fel de simbolistică istorică și de aceea disprețul și ducerea într-o accentuată stare de relativitate, de autentică degradare a tot ceea ce valorează ideea de românism amplifică starea de încordare,de neliniște atât de prezente în cele două state înrudite.În această ultimă și nedorită categorie se pot identifica destule articole asemănătoare unor mostre îmbibate de ură și venin ce frizează orice urmă de omenie sau de bun simț. Din respect făță de dumneavoastră și mai ales nedorind să nominalizez provocând polemică,am să mă abțin…Dar nu pot să-mi cenzurez o întrebare… Oare câtă dezinformare grosieră se poate ascunde în spatele acestor propagandiști de-a dreptul înfrățiți cu puterile străine,cu imperiile care mereu ne-au râvnit teritoriile și bogățiile de orice natură?De aceea nu pot să trec cu vederea și să uit mincinoasele mituri fabricate împotriva unirii care sunt de fapt niște teorii promovate, cu amatorism sau profesionalism, de cei care își manifestă constant antipatia faţă de procesul de reîntregire a ţării. Cu o retorică plină de ură, anumiți indivizi falsifică și denaturează adevărul istoric și chiar au nerușinarea să spună despre unirea Basarabiei cu România că „ar fi frumos, dar nu se poate” invocând, în acest sens, argumente de ordin economic sau strategic. Interesant e faptul că aceștia nu contrazic adevărul istoric și anume că Basarabia e parte a terioriului românesc. Mesajul lor induce mereu nesiguranţă și teamă, sugerând pericole majore precum instabilitatea economică, apariţia unei minorităţi incontrolabile sau a unei corupţii imposibil de eradicat. Ca și când acești propagandiști ar fi descoperit peste noapte secretul tinereţii fără bătrâneţii și al vieţii fără de moarte dublat de cel al guvernării fără de corupţie, ei influențează pe unii dintre noi la modul cel mai abject și care ține doar de negativitate. Au chiar unele pseudo- argumente care corelează problemele existente în societatea românească cu cele din Republica Moldova, de genul ”că România n-ar avea nevoie de o regiune săracă” . Cunoaștem bine că această stare de corupție endemică este generată de o clasă politică oligarhică, mult mai apropiată de modelul din Asia centrală decât de Europa. Dar,vă rog să fiți fără grijă deoarece domniile lor nu au contract permanent cu funcția și nu vor domni la infinit, așa cum li se pare… A sosit timpul ca să dăm dovezi că suntem înfrățiți, înrudiți, că suntem de același sânge și limbă cu verișorii de dincolo de Prut! Revenind la planul inițial,nu am dispoziția și nici timpul necesar de a demonta toate aceste pseudo-teorii, deoarece aceasta revine ca o datorie de onoare a istoricilor și diplomaților. Dar în cele ce urmează vă propun un exercițiu de imaginație. Acesta se realizează prin corelarea tuturor elementelor posibile care ar duce la acest eveniment cu profunde rezonanțe- UNIREA! De fapt, mai bine spus după reîntregirea, reunirea celor două state,altcumva vor fi parametrii,regulile, legile și automat nivelul de trai. Numai încercați să vă proiectați ideea conform căreia, Republica Moldova va face parte dintr-un stat integrat european, membru al NATO. Peste acestea, îndrăzniți să vă proiectați și imaginea unei justiții imparțiale, corecte ce se vor extinde ca model și peste Prut. Cu alte cuvinte, lucrurile pot evolua într-o direcție normală, firească.Totuși, filo-rușii nu se lasă și încetinesc acest proces. Mai e cazul să ne aducem aminte de „prietenia” și interesul Rusiei, care a încercat să blocheze eforturile Republicii Moldova în sensul integrării europene, aşa cum a procedat de altfel şi în cazul altor state din fosta Comunitate a Statelor Independente? De aceea, din dorința de a ne vedea visul împlinit,ar trebui să nu mai ezităm deloc și nici să luăm peste picior pe semenii care luptă,speră și cred în idealul acestei uniri, în cuget și în simțiri.......

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu