Criteriul National

Un cutremur de 6,7 pe scara Richter a afectat unele staţiuni din Grecia şi Turcia

Un cutremur de 6,7 pe scara Richter a afectat unele staţiuni din Grecia şi Turcia
iulie 21
09:59 2017

Un cutremur cu o magnitudine de 6,7 a fost înregistrat în noaptea de joi spre vineri, în apropiere de Bodrum, în sud-vestul Turciei, a anunțat Institutul geologic american (USGS).

front

Cel puțin două persoane au fost ucise și mai mult de 150 au fost rănite după unul dintre cele mai puternice cutremure care a zguduit coasta turcă și insulele grecești, într-o zonă populară pentru turiștii britanici.Cutremurul, care a depășit magnitudinea de 6,5 pe scara Richter a lovit 6 mile sud de Bodrum, în sud-vestul Turciei și la 10 mile est-nord-est de Kos.

Pe insulele grecești din Arhipelagul Dodecanez în Marea Egee și mai ales în Kos și Rodos, cutremurul a fost puternic resimțit, relatează AGERPRES, citand prestigiosul The Guardian.
Potrivit Observatorului din Atena, seismul de „magnitudine 6 a fost foarte puternic”. Epicentrul său a fost situat la 20 km în largul Insulei Kos.

Cutremurul care a fost raportat inițial ca o magnitudine de 6,9 și a fost resimțit pe coasta Mării Egee, la o minimă adâncimeă de numai 6,2 mile sub fundul mării, a fost confirmat de surse geologice americane. Autoritățile turcești și elene au diminuat datele la 6,3 și 6,4.

În orașul turc Marmaris hotelurile de pe malul mării au fost inundate. În altă parte, turiștii s-au înghesuit pentru adăpost și, în unele stațiuni, și-au abandonat camerele de hotel, dunându-se în stradă pentru siguranță.In aceasta zona a Turciei au urmat două replici puternice. Oaspeții hotelului s-au întors în scurt timp în camerele lor pentru a-și aduna lucrurile.

 Mica insula grecească e cea mai afectata, cu doi oameni uciși. Un mic tsunami a inundat părți ale benzii turistice, iar bucăți mari de moloz au acoperit străzile. O barcă mică de pescuit a fost lăsată spălată pe un drum.
cutremur Kos

La capitolul daune se adauga si faptul ca un perete s-a prăbușit pe o clădire datând din anii 1930 și a zdrobit oamenii care se aflau la bar în nivelul inferior al clădirii, potrivit primarului Kos Giorgos Kyritsis. „Nu sunt multe clădiri vechi lăsate pe Kos. Aproape toate structurile de pe insulă au fost construite în conformitate cu noile coduri pentru a rezista la cutremure“, a spus primarul.

Spitalul din Kos a transmis faptul că au fost cel puțin 20 de răniți ce au prezentat multiple traumatisme ale membrelor inferioare si superioare.

Potrivit oficialilor turci în caz de dezastru, cutremurul a avut o magnitudine de 6,3 și s-au înregistrat mai mult de 20 de replici.

Esengul Civelek, guvernator al provinciei Mugla, a declarat că nu au existat victime în conformitate cu evaluările inițiale. Ea a spus că „au existat răni minore din cauza fricii și a panicii”.În Bitez, un oraș stațiune de aproximativ 6 kilometri la vest de Bodrum, cutremurul a surprins locuitorii înspăimântați care au alergat pe străzi.

Oaspeții hotelului s-au întors scurt în camerele lor pentru a-și ridica bunurile, dar au ales să-și petreacă restul nopții în afară, cu niște foi și perne împrumutate de la șezlongurile din apropiere pentru a construi paturi improvizate, potrivit unui reporter AP aflat in acea zona.

Grecia și Turcia se află într-o zonă predispusă în special la cutremure.

Sursa foto : Digi24Mediafax

Sinteză realizată de către Prof.Dr.Daniel Mihai, redactor-șef al ziarului Criteriul Național

Comentarii

Comentarii

Share

Despre autor

Daniel Mihai

Daniel Mihai

Doctor în Interpretare Muzicală, profesor titular la disciplina vioară a Catedrei de Corzi în cadrul Colegiului Național de Arte Regina Maria din Constanța

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

U-NI-RE în cuget și în simțiri… EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Tema unirii cu Basarabia este mai actuală și mai dorită ca oricând. Aceasta, datorită însemnătății sale deosebite suscită nenumărate discuții mai mult sau mai puțin aprinse. În special, în presa scrisă, subiectul este tratat în nota sferei de influență de care sau prin care se poate proba ori atașamentul față de culorile și legile acestui teritoriu blagoslovit de Dumnezeu ori unda de răutate vis a vis de cele menționate. De asemenea, ar trebui ca tocmai caracterul unificator să fie mai puternic decât orice fel de simbolistică istorică și de aceea disprețul și ducerea într-o accentuată stare de relativitate, de autentică degradare a tot ceea ce valorează ideea de românism amplifică starea de încordare,de neliniște atât de prezente în cele două state înrudite.În această ultimă și nedorită categorie se pot identifica destule articole asemănătoare unor mostre îmbibate de ură și venin ce frizează orice urmă de omenie sau de bun simț. Din respect făță de dumneavoastră și mai ales nedorind să nominalizez provocând polemică,am să mă abțin…Dar nu pot să-mi cenzurez o întrebare… Oare câtă dezinformare grosieră se poate ascunde în spatele acestor propagandiști de-a dreptul înfrățiți cu puterile străine,cu imperiile care mereu ne-au râvnit teritoriile și bogățiile de orice natură?De aceea nu pot să trec cu vederea și să uit mincinoasele mituri fabricate împotriva unirii care sunt de fapt niște teorii promovate, cu amatorism sau profesionalism, de cei care își manifestă constant antipatia faţă de procesul de reîntregire a ţării. Cu o retorică plină de ură, anumiți indivizi falsifică și denaturează adevărul istoric și chiar au nerușinarea să spună despre unirea Basarabiei cu România că „ar fi frumos, dar nu se poate” invocând, în acest sens, argumente de ordin economic sau strategic. Interesant e faptul că aceștia nu contrazic adevărul istoric și anume că Basarabia e parte a terioriului românesc. Mesajul lor induce mereu nesiguranţă și teamă, sugerând pericole majore precum instabilitatea economică, apariţia unei minorităţi incontrolabile sau a unei corupţii imposibil de eradicat. Ca și când acești propagandiști ar fi descoperit peste noapte secretul tinereţii fără bătrâneţii și al vieţii fără de moarte dublat de cel al guvernării fără de corupţie, ei influențează pe unii dintre noi la modul cel mai abject și care ține doar de negativitate. Au chiar unele pseudo- argumente care corelează problemele existente în societatea românească cu cele din Republica Moldova, de genul ”că România n-ar avea nevoie de o regiune săracă” . Cunoaștem bine că această stare de corupție endemică este generată de o clasă politică oligarhică, mult mai apropiată de modelul din Asia centrală decât de Europa. Dar,vă rog să fiți fără grijă deoarece domniile lor nu au contract permanent cu funcția și nu vor domni la infinit, așa cum li se pare… A sosit timpul ca să dăm dovezi că suntem înfrățiți, înrudiți, că suntem de același sânge și limbă cu verișorii de dincolo de Prut! Revenind la planul inițial,nu am dispoziția și nici timpul necesar de a demonta toate aceste pseudo-teorii, deoarece aceasta revine ca o datorie de onoare a istoricilor și diplomaților. Dar în cele ce urmează vă propun un exercițiu de imaginație. Acesta se realizează prin corelarea tuturor elementelor posibile care ar duce la acest eveniment cu profunde rezonanțe- UNIREA! De fapt, mai bine spus după reîntregirea, reunirea celor două state,altcumva vor fi parametrii,regulile, legile și automat nivelul de trai. Numai încercați să vă proiectați ideea conform căreia, Republica Moldova va face parte dintr-un stat integrat european, membru al NATO. Peste acestea, îndrăzniți să vă proiectați și imaginea unei justiții imparțiale, corecte ce se vor extinde ca model și peste Prut. Cu alte cuvinte, lucrurile pot evolua într-o direcție normală, firească.Totuși, filo-rușii nu se lasă și încetinesc acest proces. Mai e cazul să ne aducem aminte de „prietenia” și interesul Rusiei, care a încercat să blocheze eforturile Republicii Moldova în sensul integrării europene, aşa cum a procedat de altfel şi în cazul altor state din fosta Comunitate a Statelor Independente? De aceea, din dorința de a ne vedea visul împlinit,ar trebui să nu mai ezităm deloc și nici să luăm peste picior pe semenii care luptă,speră și cred în idealul acestei uniri, în cuget și în simțiri.......

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu