Criteriul National

Un prim pas al lui Stelian Ion pentru desființarea Secției speciale: Proiectul de desființare, eșuat în mandatul lui Predoiu, la votul Consiliului Superior al Magistraturii – Esential

Un prim pas al lui Stelian Ion pentru desființarea Secției speciale: Proiectul de desființare, eșuat în mandatul lui Predoiu, la votul Consiliului Superior al Magistraturii – Esential
februarie 11
10:04 2021

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) are pe agenda ședinței de joi proiectul de desființare a controversatei secții de Investigare a Infracțiunilor din Justiție, unul dintre obiectivele asumate prin programul de guvernare.

Avizul CSM privind desființarea Secției speciale este unul consultativ.

Conform unor surse interne, în CSM nu există acum o opinie majoritară privind desființarea SIIJ. Sunt patru variante: aviz favorabil, aviz favorabil cu observații, aviz negativ și refuzul de a da un aviz pe motiv că CSM a mai avizat (negativ) un proiect similar. Aceleași surse spun că, cel mai probabil, se conturează ultima variantă.

Reamintim că în mai 2020 Consiliul Superior al Magistraturii, condus la acea vreme de Nicoleta Ţînț, a votat în plen pentru menținerea SIIJ. CSM a avizat atunci negativ proiectul de lege privind desfiinţarea Secției speciale depus la Camera Deputaţilor de parlamentarii USR și de deputatul neafiliat Ana Birchall, fost ministru al Justiţiei. „Este un moment foarte trist pentru justiția noastră. Înființarea SIIJ a fost criticată de mii de magistrați români – care au depus memorii și au protestat public -, de Comisia Europeană, de GRECO. Așa cum România a fost condamnată la CEDO pentru modalitatea de revocare a Laurei Codruța Kovesi, tot așa este foarte probabil să primim o decizie din partea CJUE prin care să fim obligați la desființarea SIIJ. Se pare că instituțiile noaste nu pot acționa corect decât împinse de la spate”, spunea atunci deputatul USR Stelian Ion, actual ministru al Justiției.

Acum, CSM, condus de judecătorul Bogdan Mateescu, are pe masă un proiect de desființare a SIIJ trimis de Stelian Ion. Este proiectul făcut în mandatul lui Cătălin Predoiu, din care au fost eliminate articolele care se refereau la „super-imunităţile” judecătorilor şi procurorilor. În proiectul de lege inițial era prevăzut ca începerea urmăririi penale a magistraților să fie condiționată de avizul procurorului general, iar procurorii și judecătorii să fie trimiși în judecată doar cu avizul secțiilor din CSM, aceste prevederi fiind eliminate prin proiectul actual.

Ministrul Justiției, Stelian Ion, declara, încă de la învestire, că ar vrea ca proiectul să fie adoptat de Parlament cel târziu la sfârșitul lunii martie.

Doar două dosare trimise în instanță anul trecut

Tot joi, plenul CSM discută raportul de activitate a SIIJ pe anul 2020 – al treilea an de la înființare.

Anul trecut, Secția a reușit să trimită în instanță doar 2 dosare, iar în 550 a fost dată soluție de clasare. Au rămas pe rol peste 5.900 de dosare. SIIJ aduce printre argumente pentru slaba activitate personalul insuficient (doar 7 procurori, pe o schemă de 15), pandemia de COVID și atacurile din partea unor politicieni. Și în 2019 SIIJ a trimis în judecată tot 2 dosare, cu 3 inculpați, unul dintre ele vizându-i pe foștii procurori de la DNA Ploiești Mircea Negulescu și Lucian Onea.

USR-PLUS a transmis miercuri, cu o zi înaintea ședinței CSM, că Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie „trebuie desfiinţată cât mai curând posibil”.

„În 2020, Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie a finalizat doar două rechizitorii şi a trimis în judecată trei inculpaţi. Da, aţi citit bine, două dosare şi trei inculpaţi! Explicaţia potrivit căreia activitatea SIIJ a fost redusă de restricţiile impuse pe fondul pandemiei de COVID-19 ar fi credibilă dacă nu am şti că activitatea Secţiei speciale s-a rezumat şi în 2019, an fără pandemie, tot la două cauze soluţionate cu trimiterea în judecată a trei inculpaţi”, spun reprezentanții USR-PLUS.

Potrivit acestora, una dintre „reuşitele” Secţiei se referă la judecătorul condamnat la 10 luni de închisoare cu suspendare pentru că a condus sub influenţa alcoolului, judecător pe care CSM l-a menţinut apoi în funcţie la Curtea de Apel Bucureşti.

Cât a costat SIIJ de la înfiinţare până acum?

De la înființarea SIIJ și până acum, peste 12,2 milioane lei s-au dus pe salarii brute, încă 1,76 milioane lei au fost cheltuielile cu diurne şi transport, încă 1,1 milioane lei au mers pe decontarea chiriilor procurorilor şi poliţiştilor din cadrul SIIJ, plus chiria pentru sediul din centrul Bucureştiului, conform USR-PLUS.

Cea mai recentă „lovitură”

Procurorul de la SIIJ spune că, pentru continuarea cercetărilor, se impun următoarele activităţi de cercetare penală:

  • Identificarea buletinelor de vot corespunzător fiecărei secţii de votare;
  • Numărarea voturilor din cadrul fiecărei secţii de vot şi confruntarea rezultatelor cu numărul de votanţi înscrişi pe listele de vot corespunzătoare fiecărei din cele 166 secţii de votare din cadrul Sectorului 1 Bucureşti (cât şi a votanţilor înscrişi pe listele suplimentare), care şi-au exprimat dreptul la vot;
  • Confruntarea rezultatelor obţinute după numărarea voturilor de la cele 166 de secţii de votare din cadrul Sectorului 1 Bucureşti cu datele înscrise în procesele verbale de consemnare a rezultatelor votării;
  • Predarea sacilor cu buletinele de vot şi listele electorale de la cele 166 de secţii de votare din cadrul Sectorului 1 Bucureşti, la camera de corpuri delicte, unde vor fi păstrate până la finalizarea cercetărilor din prezenta cauză.

Procurorul consideră că aceste voturi trebuie renumărate de către Poliţia Capitalei, pentru că SIIJ nu are un spaţiu corespunzător, iar această activitate necesită un mare număr de lucrători de poliţie judiciară şi mijloace, de care Secţia specială nu dispune.

Dosarul a fost deschis de SIIJ după ce Daniel Tudorache, fostul primar al Sectorului 1, și PSD au depus o plângere penală la această secție, în 2 octombrie 2019, acuzând fraudarea alegerilor locale din 27 septembrie. PSD a reclamat fapte penale care ar fi fost comise de către preşedintele USR, Dan Barna, Andrei Nicolaescu – membru USR şi de către Nicolae Sprîncu – procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 şi preşedinte al Biroului Electoral de Circumscripţie al Sectorului 1. În acest dosar este începută urmărirea penală in rem pentru infracțiunile de abuz în serviciu, folosirea influenţei de către o persoană care îndeplineşte o funcţie de conducere într-un partid politic pentru obţinerea de foloase necuvenite, sustragerea sau distrugerea de înscrisuri şi falsificarea documentelor şi evidenţelor electorale.

Câteva referințe

Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție a fost înființată în cadrul Parchetului Înaltei Curți de Casație și Justiție și a devenit operațională în 23 octombrie 2017. Are competența exclusivă de a efectua urmărirea penală pentru infracțiunile săvârșite de judecători și procurori, inclusiv judecătorii și procurorii militari și cei care au calitatea de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii.

Secția a fost condusă de Gheorghe Stan, fostul șef al Inspecției Judiciare, singura instituție abilitată să îi ancheteze disciplinar pe magistrați și care în mandatul lui Tudorel Toader a declanșat mai multe acțiuni disciplinare împotriva fostei șefe a DNA Laura Codruța Kovesi. Între timp, Gheorghe Stan a fost numit judecător la CCR, la propunerea PSD.

Procuror șef adjunct al secției a fost Adina Florea, propusă de trei ori de Tudorel Toader pentru șefia DNA și respinsă de președintele Klaus Iohannis.

Adina Florea a câștigat concursul la CSM pentru funcția de procuror-șef al secției, însă candidatura ei nu a fost validată, în condițiile în care mai mulți magistrați au boicotat ședințele CSM.

Lia Savonea, fostul președinte al Consiliului Superior al Magistraturii, a avut 7 tentative eșuate de numire a Adinei Florea la șefia secției speciale. Adina Florea s-a retras în 5 decembrie 2019 din procedura de numire la șefia Secției Speciale, după cele 7 încercări eșuate ale fostei șefe a CSM Lia Savonea de a o numi în funcția de procuror-șef al acestei secții.

Contestată de mii de magistrați

La finalul lui 2019, ministrul de atunci al justiției Cătălin Predoiu a început o consultare în rândul judecătorilor și procurorilor privind oportunitatea desființării SIIJ. Din 3.095 de judecători și procurori care și-au exprimat opinia, 83,20% s-au pronunțat pentru desființarea secției, 8,79% pentru menținere și 8,01% pentru amendarea legislației în baza căreia funcționează SIIJ.

Contestată și de instituțiile europene

Secția specială a fost criticată inclusiv de către organismele europene. Comisia europeană arăta în ultimul raport MCV că funcționarea Secției speciale a confirmat temerile exprimate atât în România, cât și pe plan extern că ar putea fi utilizată ca instrument de presiune politică.

De asemenea, au existat mai multe situații în care Secția specială a intervenit pentru a schimba cursul anchetelor penale într-un mod care ridică îndoieli serioase cu privire la obiectivitatea sa, arătau experții CE. Un exemplu îl constituie deschiderea unui dosarului penal împotriva fostei șefe a DNA Laura Codruța Kovesi, în perioada în care aceasta candida pentru funcția de procuror-șef european. Un alt exemplu este decizia Secției speciale de a deschide un dosar penal împotriva fostului prim-vicepreședinte al Comisiei Europene, Frans Timermans, deși secția nu avea competență.

Comisia Europeană a criticat și acțiunile Secției de inițiere a unor anchete împotriva judecătorilor și a procurorilor care s-au opus modificărilor legilor justiției, precum și abordarea în cauzele aflate pe rolul instanțelor, de exemplu retragerea căilor de atac introduse anterior de DNA în dosare de corupție la nivel înalt.

Comentarii

Comentarii

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

România…Inteligența Artificială…Guvernul… - EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Dacă nici acum nu vă vine să credeți, guvernul Dăncilă lucrează la strategia națională pentru Inteligența Artificială. Este inimaginabil, aproape de necrezut, dar elaborarea și ratificarea primei strategii naţionale în domeniul Inteligenţei Artificiale va fi o realitate.
Deseori,obișnuiți cu puțin din ceea ce ne tot oferă „din plin” viața aceasta, nu prea realizăm și nu prea știm să reacţionăm la acest soi de anunț oficial. Iar ceea ce este frapant vine de-acum înainte.

Da, stimabilelor și dumneavoastră onorați domni. Din moment ce a fost declarat „liber la Inteligența Artificială”, consecințele și desele implicații ne vor afecta destinele. Poate părea ceva de domeniul SF,dar tocmai ultimele evenimente au început să contrazică „scenariul.”

A trecut moda când mai auzeam de un nou studiu care descria savant implicațiile profunde pe care le au progresele din domeniul inteligenței artificiale. Iar, inevitabilul s-a pridus.Au căzut în derizoriu acele minți luminate, dimpreună cu toata adunarea numeroșilor experți, a think tankuri sau a celebritățilir din Silicon Valley care își dădeau cu presupsul că aplicațiile practice ale Inteligenței Artificiale urmează să ne schimbe viețile în moduri greu de imaginat.

Inteligenţa artificială este trecută de faza „copilăriei”. Acest lucru îl demonstrează unele experimente eşuate care au avut loc. Iar aici dau ca exemplu cazul „adolescentului” Tay al Microsoft, un robot bazat pe inteligenţă artificială care putea dialoga cu utilizatorii de Twitter. Acesta a devenit nazist în câteva ore, compania fiind nevoită să îl retragă. Incidentul a arătat limitările pe care le au maşinile, incapabile deocamdată să facă diferenţa între bine şi rău sau să dea dovadă de empatie.

Dar, ce anume împiedică pentru ca maşinile să ajungă la astfel de însuşiri umane?

Sunt destui semeni care se tem că inteligenţa artificială va fi folosită ca armă, de guverne sau grupări teroriste. Un astfel de sistem avansat, capabil să înveţe, ar putea să compromită orice sistem informatic şi să aibă acces la informaţii extrem de importante. Mai mult, ar putea lansa atacuri cu arme periculoase şi pot da naştere unui război devastator.

Iar acum, „onor” guvern al acestei colonii susţine cu o frenezie de nedescris această modă, dând dovada unui servilism exemplar! Oare cărui scopuri servește?

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu

Parteneri media exclusiv

Revista presei Raspandacul